Grecia introduce săptămîna de lucru de șase zile

Companiile din țările din întreaga lume s-ar putea juca cu ideea de a implementa săptămîni de lucru mai scurte, dar în Grecia angajaților li s-a spus că, de acum înainte, pot pune o a șasea zi de muncă într-un pas neortodox care vizează turboalimentarea productivității, scrie The Guardian.

După ce a depășit alți europeni în ceea ce privește creșterea economică, națiunea aflată odată în centrul celei mai grave crize financiare a continentului a depășit din nou tendința, introducînd o săptămînă de lucru de 48 de ore. Măsura, calificată drept „barbară” de către sindicate, intră în vigoare de luni.

„Nu are niciun sens”, a spus Akis Sotiropoulos, membru al comitetului executiv al sindicatului funcționarilor publici Adedy. „Cînd aproape orice altă țară civilizată adoptă o săptămînă de patru zile, Grecia decide să meargă în altă direcție.”

Schema de șase zile, spun oficialii, se va aplica numai întreprinderilor private care oferă servicii non-stop. În cadrul săptămînii de lucru extinse, personalul din industrii și fabrici selectate va avea opțiunea de a lucra două ore suplimentare pe zi sau o tură suplimentară de opt ore, recompensată cu o taxă suplimentară de 40% adăugată la salariul zilnic.

Oricare dintre alegeri, susține guvernul de centru-dreapta, va remedia problema ca angajații să nu fie plătiți pentru orele suplimentare, abordînd totodată problema generalizată a muncii nedeclarate.

„Nucleul acestei legislații este prietenos pentru lucrători, este profund orientat spre creștere”, a spus Mitsotakis înainte ca parlamentul grec să aprobe legea.

Dar reacția a fost acerbă. Într-o țară cu aproape nicio tradiție de inspecții la locul de muncă, criticii susțin că reforma sună în cele din urmă clopoțelul săptămînii de lucru de cinci zile, nu în ultimul rînd pentru că le permite angajatorilor să dicteze dacă este necesară o a șasea zi de muncă.

Pentru oponenții, care au ieșit deja în stradă în semn de protest, reforma erodează protecția juridică și dă înapoi drepturile lucrătorilor de mult stabilite în numele flexibilității.

„În realitate, acest lucru a fost adoptat de un guvern angajament ideologic să genereze profituri tot mai mari pentru capital”, a spus Sotiropoulos. „O productivitate mai bună vine cu condiții de muncă mai bune, o calitate mai bună a vieții [pentru angajați] și asta, știm acum, înseamnă mai puține ore, nu mai mult.”

Măsura, a spus el, a fost posibilă parțial deoarece sindicatele și-au văzut puterea scăzînd ca urmare a măsurilor de austeritate din Atena afectată de datorii în schimbul fondurilor de salvare în timpul crizei financiare a țării. Sindicatele susțin de mult că orele suplimentare le permit angajatorilor să se abțină să angajeze mai mult personal.

Programele testate pe săptămînă de patru zile au arătat în mod repetat niveluri crescute de productivitate, cercetătorii atribuind rezultatul nivelurilor îmbunătățite de concentrare. În 2022, Belgia a legiferat pentru a acorda angajaților dreptul legal de a-și împărți săptămîna de lucru pe patru zile în loc de cinci, iar scheme-pilot au fost realizate în țări precum Regatul Unit, Germania, Japonia, Africa de Sud și Canada.

Grecii lucrează deja cele mai lungi ore din Europa, în medie 41 de ore pe săptămînă, potrivit agenției de statistică a UE, Eurostat, deși sondajele au demonstrat, de asemenea, că sînt plătiți mult mai puțin. Opoziţia de stînga a condamnat frecvent „salariile bulgare într-o ţară cu preţuri britanice”, susţinînd că fenomenul nu a făcut decît să exacerbeze exodul de creiere.

Oamenii cu pensii, care au fost, de asemenea, încurajați să lucreze în temeiul legislației, au intervenit în dezbatere.