Vasile Chirtoca: Există o altă cale decît creșterea datoriilor față de statele străine. Care anume?

Să împrumutăm bani de la noi înșine. Și nu dolari sau euro, ci lei moldovenești. Pentru aceasta, sistemul financiar-bancar trebuie să treacă, cel puțin parțial, sub controlul statului moldovenesc.

Este nevoie nu numai de cunoștințe, ci și, oricît de ciudat ar părea, de patriotism din partea autorităților. Nu este nimic mai ușor decît să împrumuți bani de la străini, inclusiv pentru a rambursa datoriile anterioare cu dobînzi. Și cu totul altceva este să schimbi legislația care reglementează sistemul financiar-bancar al țării, astfel încît Banca Națională, în loc să „supravegheze prețurile”, lucru cu care nu se descurcă și nu se poate descurca, să se ocupe de finanțarea economiei moldovenești, a guvernului și a familiilor în lei moldovenești. Pentru aceasta, țara noastră are toate motivele:

• Unul dintre cele mai scăzute niveluri de monetizare a economiei din lume (raportul dintre PIB și volumul monedei naționale emise), care este mai mic de 30% în septembrie 2025. În același timp, indicatorul mediu de monetizare în Europa este de 110%, în Coreea de Sud – 175%, în China – 215% și în Japonia – 230%. În același timp, guvernul Japoniei, împreună cu banca centrală a acestei țări, depun eforturi în ultimii ani pentru a ieși din deceniul de deflație, adică luptă pentru creșterea prețurilor în scopul stimulării economiei, emițînd și mai mulți bani;

• În Moldova, nivelul rezervei valutare în valută străină este ridicat, suficient pentru a menține cursul necesar al monedei naționale;

• În țară a crescut o întreagă pleiadă de manageri bancari capabili să facă față noilor sarcini.

Ar mai fi de adăugat (și asta e important) că împrumuturile în valută străină dezvoltă statele și afacerile străine, iar cele în moneda moldovenescă – statul, afacerile și familiile noastre, moldovenești. Și asta e important, deoarece, acordînd Moldovei împrumuturi în propria monedă, statele străine cîștigă de trei ori:

1. Nu putem cheltui banii lor în Moldova, ci putem cumpăra ceva doar de la ei (așa sînt legile moldovenești) și, astfel, dezvoltăm economia creditorilor străini.

2. Dezvoltînd economia lor, rămînem datori față de ei, inclusiv cu dobînzile la creditele primite.

3. După ce convertim moneda străină primită în lei, de cele mai multe ori trimitem această monedă înapoi (de unde am primit-o), în rezerve.

Astfel, i-aș recomanda domnului Alaiba, în loc să agite pentru noi credite străine, să-și petreacă timpul pe care îl are pînă la preluarea noii funcții studiind Strategia de dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2040, publicată de partidul Alianta Moldovenii și, în special, să acorde atenție propunerilor legate de dezvoltarea sistemului financiar al țării.

Pentru referință:

FOSTUL MINISTRU DUMITRU ALAIBA: COPIII VOR TREBUI ORICUM SĂ NE PLĂTEASCĂ DATORIILE

Chișinău, 18 noiembrie. (INFOTAG). Fostul viceprim-ministru, ex-ministru al dezvoltării economice și digitalizării Dumitru Alaiba a declarat că „E sezonul rectificării bugetare, deci e timpul preferatului atac al propagandei ruse: „băgați țara în datorii”. Și una din cele mai ipocrite lozinci ale lor: „copiii noștri vor plăti datoriile!”. Potrivit „INFOTAG”, el a scris despre aceasta pe rețelele de socializare, îndemnînd oponenții să fie sinceri.

„Putem continua să ne dezvoltăm fără să împrumutăm bani, fără să investim în afaceri, drumuri, școli, spitale, resurse energetice?”, s-a întrebat unul dintre liderii partidului de la putere și și-a răspuns singur: „Nu!”.

Potrivit lui, „copiii noștri vor plăti oricum, dar vor pierde oportunitățile pe care le merită un copil născut acum pe continentul european”.

„Vor plăti fiind lipsiți acele oportunități pe care le merită un copil care se naște acum pe continentul european. Vor plăti cu salarii mici, cu sărăcie, cu educație și sănătate de proastă calitate, trăind într-un stat slab și ineficient, iar după un început de viață cu multe lipse, cu potențial irosit, plecînd din țară. Este asta ceea ce ne dorim? Asta vrem? Așa e mai bine pentru copii? Sau poate încercăm să credem că împrumuturile pentru dezvoltare sînt șansa copiilor noștri să aibă o viață mai bună?”, a scris Alaiba, recunoscînd că nu are un răspuns – fiecare decide pentru copiii săi.

După cum a informat deja „INFOTAG”, Alaiba a fost unul dintre cei mai criticați miniștri din guvernele Nataliei Gavrilita și Dorin Recean. În martie 2025, el și-a dat demisia, fără a explica motivele. Dar autoritățile i-au găsit un „loc cald”. În iulie, Alaiba a fost numit membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale.