Opinie: „Astăzi CFM este ca o valiză fără mîner, iar statul nu știe ce să facă cu ea”

„Calea Ferată din Moldova are nevoie de reorganizare, dar aceasta se realizează prost și este îngreunată de vechea mentalitate de gestionare a întreprinderii de stat și de documentele normative învechite.

Întreprinderea are nevoie de bani, pe care statul nu se grăbește să îi investească în calea ferată, iar astăzi CFM este o povară de care nimeni nu are nevoie, este greu de purtat, dar de aruncateste păcat”.

O astfel de opinie au exprimat angajații întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova”, comentînd informația că autoritățile caută modalități de remediere a situației de la CFM, unde peste cinci mii de angajați nu și-au primit salariile din luna martie, iar pentru achitarea salariilor se planifică vînzarea prin licitație a unei părți din activele companiei de stat.

Ei au atras atenția asupra faptului că, în primul rînd, licitații de vânzare a activelor neutilizate, cum ar fi locomotivele și vagoanele vechi, sînt organizate în permanență, iar problema este că nu există încă doritori de a le cumpăra. În ceea ce privește închirierea spațiilor neutilizate - situația este asemănătoare, există multe oferte în oraș, dar puțină cerere din partea businessului.

În plus, potrivit lucrătorilor feroviari, în ciuda faptului că Codul transportului feroviar a intrat în vigoare acum mai bine de doi ani, sistemul de sprijin din partea statului, atît în ceea ce privește întreținerea infrastructurii, cît și sprijinul pentru transportul suburban, încă nu funcționează.

„Putem fi de acord cu ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale că Calea Ferată din Moldova are nevoie de reorganizare, dar aceasta se face prost, totul este birocratizat, împiedică vechea mentalitate de a gestiona o companie de stat și actele normative învechite. Ce avem drept rezultat - înainte de alegeri cu siguranță, iar după alegeri este puțin probabil ca situația la CFM să se îmbunătățească, acum avem nevoie de o mînă stalinistă fermă și un capital de pornire pentru a schimba situația. Deci, putem afirma că industria feroviară va continua să scadă, iar statul va continua să se ocupe de această valiză împovărătoare fără mîner”, spun lucrătorii feroviari.

Ei subliniază că, chiar dacă acum calea ferată va fi închisă în totalitate, statul va trebui în continuare să asigure siguranța bunurilor, astfel încît șinele, traversele, clădirile, cablurile electrice și altele să nu fie jefuite. Iar acest lucru necesită bani, pe care statul nu se grăbește să îi investească în calea ferată.

„Astăzi, calea ferată este o povară de care nimeni nu are nevoie, este greu de purtat și este păcat de aruncat. Statul nu știe ce să facă cu ea, iar businessul pur și simplu nu vor veni aici pentru că nu este promițătoare. Este mai ușor să cumperi cîteva camioane și să transporți cereale în porturile românești decît să folosești calea ferată”, subliniază specialiștii CFM.

Aceștia mai atrag atenția asupra faptului că în Moldova, după tradiție, toate problemele ajung în presă. În același timp, rolul organizațiilor sindicale a fost redus la zero. Dar dacă ne uităm la țările europene, în România, o grevă a sindicatelor lucrătorilor feroviari atrage imediat atenția celor de la conducere și duce la anumite rezultate.

„Din păcate, în calea ferată moldovenească, sindicatele se concentrează doar pe colectarea cotizațiilor de la lucrători și nu acționează pentru protejarea drepturilor lucrătorilor”, se plîng lucrătorii feroviari.