Curtea de Conturi semnalează deficiențe majore în gestiunea financiară a 14 ministere din Moldova

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a publicat rezultatele tuturor auditurilor financiare desfășurate asupra celor 14 ministere pentru exercițiul bugetar 2024. O concluzie relevantă este că 12 dintre aceste instituții au primit opinie cu rezerve, ceea ce reflectă existența în continuare a unor deficiențe în gestionarea, înregistrarea și raportarea fondurilor publice.

Opinia cu rezerve, deși mai puțin severă decît o opinie contrară, indică faptul că situațiile financiare prezentate conțin denaturări importante, afectînd parțial imaginea fidelă a poziției financiare a instituțiilor, transmite Noi.md cu referire la un comunicat al Curții de Conturi.

Un aspect îngrijorător este regresul Ministerului Finanțelor, care, după ce a obținut un aviz pozitiv în perioada 2021-2023, a fost retrogradat la opinie cu rezerve în 2024. Această situație subliniază fragilitatea progreselor înregistrate anterior și importanța menținerii unui angajament instituțional constant față de calitatea raportării financiare.

Alte instituții care au primit opinie cu rezerve includ Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Mediului, Ministerul Educației și Cercetării, precum și Ministerul Energiei. Această concentrare largă de opinii cu rezerve indică probleme sistemice la nivelul administrației publice centrale, în special în domeniile evidenței patrimoniului, controlului intern și respectării principiilor contabilității de angajamente.

Auditul a relevat, în mod repetat, faptul că numeroase ministere nu au reușit să soluționeze disfuncționalități identificate încă din anii precedenți. Printre cele mai frecvente probleme se numără evidențierea incompletă sau eronată a activelor patrimoniale, cum ar fi terenurile, clădirile, echipamentele și alte bunuri de stat, care nu sînt înregistrate în totalitate în contabilitate sau sînt evaluate necorespunzător. De asemenea, continuă să fie întîlnite erori în clasificarea cheltuielilor și veniturilor, ceea ce afectează claritatea execuției bugetare și compromite fundamentarea deciziilor de politici publice.

Exemple concrete includ neînregistrarea a două bunuri imobile de 9,1 milioane lei la Ministerul Finanțelor, subevaluarea activelor la Ministerul Afacerilor Externe cu 60,7 milioane lei, și probleme cu reevaluarea activelor la Ministerul Afacerilor Interne, ducînd la subevaluări și supraevaluări semnificative. De asemenea, Ministerul Apărării nu a înregistrat 89 de clădiri și patru loturi de teren în Registrul Bunurilor Imobile, iar Ministerul Justiției nu a raportat valoarea activelor moștenirii culturale.

Curtea de Conturi subliniază că, deși opiniile cu rezerve nu atrag sancțiuni legale imediate, ele semnalează aspecte care necesită atenție sporită din partea instituțiilor. Persistarea acestui tip de opinie reflectă faptul că progresele realizate sînt încă insuficiente. Dificultățile se datorează adesea unor cauze sistemice, care implică ajustări legislative, clarificări metodologice și un efort coordonat și susținut pentru consolidarea calității gestiunii financiare.

În acest context Curtea de Conturi atrage atenția asupra necesității adoptării unei abordări mai riguroase și coerente în aplicarea recomandărilor de audit. Consolidarea controlului intern managerial, revizuirea politicilor contabile, îmbunătățirea evidenței bunurilor publice și dezvoltarea continuă a competențelor personalului contabil trebuie să devină obiective instituționale asumate, integrate în procesele de management, și nu tratate ca simple formalități. În lipsa unor măsuri eficiente, există riscul perpetuării unor practici contabile inadecvate, cu impact negativ asupra eficienței utilizării banului public și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului.