Cum poate obține Aeroportul din Chișinău venituri mai mari din comerțul cu amănuntul

Aeroportul Chișinău, care și-a anunțat intenția de a renunța la darea în chirie a spațiilor comerciale și de a administra pe cont propriu zona Duty Free, ar putea obține venituri mari dacă ar anunța o licitație printre companiile locale cu experiență în comerțul cu amănuntul, cu condiția ca jumătate din mărfuri să fie fabricate în Moldova, iar aeroportul să primească pur și simplu banii.

Potrivit experților, este inacceptabil și foarte lipsit de viziune excluderea din cursă a comercianților cu amănuntul locali competenți, pentru ca apoi cu acest lucru să se ocupe demnitarii, care nu au experiență nici în comerțul cu amănuntul, nici în Travel Retail.

Anterior s-a anunțat că aeroportul din Chișinău este gata să piardă 2 milioane de euro pe an din închirierea spațiilor comerciale, dar în același timp să se ocupe cu comerțul în mod independent.

O astfel de decizie a luat Agenția Proprietății Publice după trei licitații eșuate pentru închirierea spațiilor comerciale din zona Duty Free a aeroportului din Chișinău și un scandal politic. Ca urmare, s-a decis transferarea acestor spații în gestiunea administrației aeroportului din capitală.

Potrivit șefului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, după analizarea activității echipei aeroportului, precum și a rentabilității companiilor care activează în aceste spații, s-a decis să se continue gestionarea forțelor interne ale aeroportului. Acest lucru va permite nu numai maximizarea veniturilor unității, ci și direcționarea acestora către dezvoltarea atât a Aeroportului din Chișinău, cât și a celui din Mărculești.

Se așteaptă că pe parcursul extinderii și reconstrucției infrastructurii, vor apărea noi zone comerciale, care, de asemenea, pot fi transmise în administrarea aeroportului.

Se planifică că, cel puțin pe termen scurt, Aeroportul Chișinău va administra, controla și monitoriza singur rezultatele comerțului de pe teritoriul său. În viitor, dacă echipa sa va fi pe măsură, va continua să administreze spațiul comercial. Este vorba despre 11 spații în zona Duty Free, cu o suprafață totală de peste 5.000 de metri pătrați. Acestea includ un magazin, un restaurant, o cafenea-cofetărie, depozite și o sală de restaurant-bistro. Autoritățile se așteptau să primească 154.000 de euro pe lună din chiria întregii facilități, fără TVA. În același timp, cu fiecare creștere a traficului de pasageri cu 100.000 de persoane, chiria urma să crească cu 2% pe an.

Cu toate acestea, marii operatori de retail se îndoiesc că aeroportul va fi capabil să facă față operațiunilor pe cont propriu și cred că problemele pot apărea nu atît cu cateringul, cît cu zona Duty Free, unde încă funcționează „DFM”. Un astfel de loc cu o cifră de afaceri ridicată are nevoie de un flux de mărfuri foarte specific, dar puternic și aeroportului îi va fi greu să gestioneze toate acestea. Este vorba despre comerț, logistică, gestionarea depozitelor. Este nevoie de manageri competenți în toate aceste sectoare, iar aceștia trebuie să cunoască specificul comercial al aeroporturilor. Aceasta este o activitate complexă care necesită ani de zile pentru a fi învățată. Și are o „distanță de frânare” foarte scurtă.

În acest sens, reprezentanții mediului de afaceri consideră că cea mai bună opțiune ar fi anunțarea unei licitații în rîndul companiilor locale cu experiență în comerțul cu amănuntul, cu condiția ca jumătate din produsele din aeroportul din capitală să fie fabricate în Moldova, iar aeroportul să primească pur și simplu banii.