«Catastrofa verde» este deja aproape?

S-ar părea, că Programul național de restabilire a pădurilor este unul necesar și bun. Dar dacă facem niște calcule aritmetice simple, înțelegem că efectul lui va fi nici măcar nul, ci unul cu semnul minus…

Președinta Maia Sandu ne îndeamnă să unim eforturile statului, a organizațiilor obștești și a cetățenilor Republicii Moldova pentru refacerea pădurilor. Programul Președintei prevede refacerea și extinderea pădurilor din Moldova cu 145.000 de hectare către anul 2032.

" Dacă ne unim forțele, am certitudinea că putem deveni generația care va reface pădurile Moldovei», - a spus Președinta Maia Sandu .

145 000 ha în 8 ani înseamnă că trebuie să plantăm anual cca 18000 de hectare. Este real oare? Hai să calculăm!

Maia Sandu a declarat, că în a. 2030 pădurile trebuie să ocupe 17% din suprafața Republicii Moldova, și asta oricum va fi cel mai mic procent de împădurire în Europa. Astăzi avem cca 11% de păduri. Adică, planul președintei e de a extinde pădurile cu 6% în 8 ani.

Asta în timp ce în august Victor Durbală, șeful Moldsilva , a declarat: "În a. 2023 au fost plantate 7200 ha. În a.2024 preconizăm plantarea a 7400 ha, cu 200 ha mai mult. Numai în primăvara anului curent am plantat 3300 ha. În toamnă vrem să plantăm încă 4100 ha."

Aici cifrele arată, că la începutul campaniei plantările efective erau deja de peste 2 ori în urma celor planificate.

Deci, conform planului ar trebui să fie plantate 18.000 de hectare pe an, dar se plantează 7.400. Trebuie să înțelegem, că nu toți puieții prind rădăcini, mulți se usucă în timpul secetei, iar în practică aceste statistici vor arăta mult mai reduse ca în ​​teorie. În practică, planul de plantare va fi în urmă nu de 2 ori, ci în cel mai bun caz de 3 ori față de ceea ce a planificat președinta. Dar acesta este doar piscul aisbergului!

Potrivit datelor din 2022, statul a tăiat 16.000 de hectare de pădure. Și potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), doar în 2019 în țara noastră au fost tăiate păduri pe o suprafață de 25.000 de hectare.

Totuși, dacă în 2017 au fost defrișate 31.600 de hectare de pădure, în 2019 această cifră a scăzut la 25.000 de hectare, iar în 2022 a scăzut la 16.000 de hectare.

Vedem o scădere a defrișărilor, dar dacă facem acum o simplă operație matematică, ultimele date arată că plantăm 7.400 de hectare pe an, da tăiem 16 000. În sumă, dispariția suprafețelor de pădure constituie 16.000-7.400 = 8.600 hectare pe an .

Aceasta înseamnă că în 2030, în locul actualelor 11%, vom avea aproximativ 5% de păduri pe întregul teritoriu al țării.

Eu cred în dorința sinceră a Maiei Sandu, ca persoană și ca cetățeană, de a planta mai mulți copaci în Moldova. Cred în dragostea ei pentru natură. Dar, în calitate de președintă, ea a ales calea degradării resurselor forestiere ale Moldovei. Nu știu de ce. Ori nu a folosit un calculator, ori a încredințat soluționarea problemei unor persoane nepotrivite, nu profesioniștilor.

Și reiese, că toată zarva în jurul Campaniei naționale de refacere a pădurilor este doar una de PR înainte de alegeri. Da pentru a schimba real situația, e nevoie de schimbări cardinale.

Un singur lucru se impune! Interzicerea totală a tăierii pădurilor existente, iar pentru asigurarea populației cu lemne de foc este necesară lansarea unei întreprinderi de producere a peletelor din orice deșeu lemnos: frunze, ramuri uscate, stuf etc., și plantarea de urgență a pădurilor industriale pe o parte a terenurilor agricole. În paralel cu aceste măsuri de urgență – reîmpădurirea continua conform planului campaniei naționale anunțate.

Biologul Valeriu Arvat ne-a explicat rolul important, pe care îl joacă rădăcinile arborilor bătrîni în menținerea umezelii în sol și în lupta cu seceta.La noi, aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, care pot salva solul de secetă. Pădurarii taie copacii prea repede, iar așa-numiții „copaci copți” devin din ce în ce mai tineri.

Care este secretul copacilor bătrîni? Copacii funcționează ca niște pompe uriașe, care ridică apa din straturile inferioare ale solului spre cele superioare, precum și ca baterii, ce pot reține în straturile superioare ale solului umiditatea provenită în urma ploilor. Copacii tineri, spre deosebire de cei bătrîni, doar consumă apa din sol, și numai cei bătrîni au capacitatea de a o trage în sus și a o reține în straturile superioare. Copacii, ca tot ce e viu pe planetă, constau din carbon și, potrivit biologului Valeriu Arvat, fiecare moleculă de carbon poate menține maximum patru molecule de apă.

Studiind relația dintre compoziția solului și starea de sănătate a plantei după metoda medicului american Carey Reams, specialistul moldovean a obținut roade agricole bogate în conținut și de înaltă calitate. Biologii cunosc: pentru ca o plantă să participe la fotosinteză, e nevoie de trei componente: apă, dioxid de carbon (CO2) și energia luminii (solare), care în cele din urmă oferă copacilor zahăr (glucoză) și oamenilor oxigen (O2). De exemplu, pentru a construi o moleculă de glucoză e nevoie de 12 atomi de hidrogen. Da hidrogenul ajunge în plantă din apă, prin rădăcini. De aceea, pentru ca planta să se dezvolte, ea este nevoită să tragă și să mențină apa.

Potrivit lui Valeriu Arvat, plantele mici nu sunt capabile să atragă apa din straturile inferioare ale solului, iar dacă straturile superioare se usucă, planta se usucă și ea. Și numai copacii bătrîni, seculari, pot să ridice apa în straturile superioare ale solului, și astfel să ofere umiditate dătătoare de viață plantelor tinere și chiar să umple izvoarele și fîntînile oamenilor. În plus, copacii bătrîni au o coroană mai densă, umbresc mai bine solul și previn evaporarea excesivă a umidității. Dar pentru că în cele 11% de păduri ale noastre aproape că nu au mai rămas copaci bătrîni, ne aflăm în pragul unui colaps climatic grav.

Și pentru a nu transforma Moldova într-un deșert african, trebuie să fie interzisă total tăierea copacilor pentru mulți ani înainte, astfel ca în Moldova să poată reapărea copacii seculari cu un sistem de rădăcini adînci.

Și iată, rog pe toată lumea, după principiul celor cinci strângeri de mână: să vadă președinta aceste cifre. În caz contrar, mi-e rușine față de partenerii europeni, ei văd totul și știu să numere. Și față de urmași mi-e rușine! Nu-i de dorit să le lăsăm moștenire un deșert și o stepă, neputincioși fiind în fața provocărilor climatice globale.

Vladislav Sanduleac,

activist de mediu