Păstrează sau nimicesc: de ce autoritățile se izbăvesc de urmele vettingului?

Dosarele de evaluare ale judecătorilor și procurorilor în acțiune, precum și cele ale candidaților care au sau nu au promovat vettingul pentru a ocupa funcții în justiție, urmează să fie nimicite, - asta prevede noua lege, care a intrat în vigoare la finele lunii septembrie și care a provocat critici masive pentru lipsa de transparență și pentru consecințele negative, pe care le poate avea.

Autoritățile își explică intențiile prin riscurile posibile și grija pentru siguranța candidaților, în timp ce experții vorbesc despre încercările de a ascunde informații și de a limita justiția. În opinia lor, distrugerea acestor documente nu are o explicație logică și denaturează ideea procesului public și transparent de vetting. Plus la asta, aceste date pot fi importante la analizarea plângerilor adresate autorităților internaționale.

Sarcina – să fie nimicite

Amendamentele la unele acte de reglementare, prezentate sub forma unei inițiative legislative de către un grup de deputați ai majorității parlamentare, prevăd o serie de modificări la legile ce reglementează verificarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Printre inovații se numără și regula despre nimicirea documentelor privind vettingul și prevettingul. Conform prevederilor legii, după finalizarea procesului de evaluare, inclusiv a procedurilor de recurs judiciar, dosarele vor fi nimicite. Asta se va face după transmiterea copiilor documentelor, în formă electronică, către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) sau Consiliul Suprem al Procurorilor (CSP).

Comisia de vetting putea distruge informațiile și anterior - conform reglementărilor interne. Lipsea însă aspectul practic. Deputatul PAS Vasile Grădinaru, care este numit autorul proiectului de lege, a propus ca însăși organele autonome ale judecătorilor și procurorilor să se poată izbăvi de documente, pentru a evita „utilizarea abuzivă” a acestora. Conform versiunii finale a legii, comisia va putea distruge dosarul după ce va transmite CSM sau CSP o copie electronică a lui.

După cum notează deputații partidului de la guvernare, inițiativa are ca scop eficientizarea procedurilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor prin eliminarea unor deficiențe, identificate în acest proces. Legea vizează, în special, judecătorii Curții Supreme de Justiție și candidații pentru această funcție, solicitanții calității de membru în organele de autoguvernare - CSM și CSP, precum și în organele lor specializate.

Proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului pe 18 iulie, 2024 și în a doua lectură pe 31 iulie. După aceasta, textul a fost completat cu mai multe amendamente „pentru un plus de claritate”. Cu majoritatea voturilor, comisia juridică, numiri și imunități a aprobat proiectul, și acesta a fost propus parlamentului spre examinare și aprobare în a treia și ultima lectură. Vasile Grădinaru a notat într-un comentariu pentru ZdG, că va reveni în toamnă cu o nouă propunere și că deputații ar trebui să cugete asupra îmbunătățirii proiectului de lege. Cu toate acestea, fără obiecții sau întrebări din partea parlamentarilor, pe 13 septembrie versiunea finală a amendamentelor a fost adoptată cu 54 de voturi .

La 26 septembrie modificările au intrat în vigoare, iar în această săptămână Comisia prevetting a emis un comunicat, prin care își anunță intenția de a actualiza regulamentul intern. Acest lucru va permite ca dosarele candidaților să fie transmise Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor înainte de a fi distruse. Comisia a spus, că la moment niciun material de evaluare nu a fost distrus, și publicul va fi informat despre orice acțiuni care vor urma.

Comisia a mai remarcat, că toți candidații au dreptul să ceară acces la materialele de evaluare înainte sau după audiere, pentru a contesta decizia. Dosarul candidatului include toate materialele colectate în timpul procesului de evaluare. La contestarea unei decizii privind evaluarea inițială sau reevaluarea, o copie a dosarului este furnizată candidatului, alta - instanței în care are loc examinarea ei. Materialele de evaluare se păstrează în format electronic, iar documentele pe hârtie - scanate și digitalizate. La cerere, o copie pe hârtie a materialelor de evaluare se pune la dispoziția candidatului, iar în caz de contestare a deciziei comisiei - a Curții Supreme de Justiție. Procesul de verificare se încheie imediat ce expiră perioada de contestare a ultimei decizii privind rezultatul vettingului. După parcurgerea tuturor acestor etape, documentele din dosarul de evaluare trebuie să fie nimicite.

«Rezultate ce depășesc așteptările? »

Noua procedură a provocat multe critici din partea comunității experților și a opoziției, inclusiv din punctul de vedere al transparenței luării deciziilor. În ciuda importanței amendamentelor propuse, proiectul a fost votat în lectura a treia „la încheierea” ședinței plenare a parlamentului în doar trei minute și fără nicio dezbatere. Experții notează, că versiunea finală a fost aprobată fără consultări suplimentare cu societatea civilă și cu alte părți interesate, ceea ce nu putem considera o modalitate corectă de asigurare a transparenței și încrederii publicului în procesul de reformare.

Candidații au și ei multe întrebări, mai ales cei care nu au trecut testul. Aceștia exprimă îndoieli cu privire la corectitudinea și imparțialitatea acțiunilor comisiei de evaluare în raport cu mulți dintre cei verificați. Dacă informațiile din dosar nu-s păstrate, atunci nu va putea fi înțeles faptul cum a funcționat comisia, pe ce bază s-au luat deciziile, cine și cum a transmis informațiile. În plus, problema disponibilității documentelor justificative va apărea, dacă anumite plângeri vor ajunge pe agenda Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a altor organisme internaționale.

Jurista Victoria Sanduta, eliberată recent din funcția de judecător prin decret prezidențial, a criticat graba cu care a fost adoptată legea privind nimicirea documentelor vettingului si prevettingului. Ea a avut impresia, că în acest fel autoritățile „ard probele” și acționează „în stil mafiot” în încercarea de a șterge urmele reformei, care, după cum notează ironic fosta judecătoare, se pare că „a dat rezultate care au depășit așteptările”.

«Distrugerea documentelor necesare pentru evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor limitează accesul public la informațiile importante despre procesul de verificare a acestor actori-cheie din sistemul de justiție. Lipsa unor reguli clare și stricte pentru păstrarea acestor documente poate ridica suspiciuni, că o anumită informație este tăinuită sau chiar manipulată în beneficiul unor interese politice sau personale. Astfel, percepția generală asupra procesului de reformă se deteriorează, ceea ce duce la scăderea încrederii în instituțiile guvernamentale și a capacității acestora de a face schimbări reale”, - subliniază experta.

Regula privind nimicirea documentelor a fost criticată de judecătoarea Marina Rusu, care anterior nu a trecut testul de etică profesională și integritate (prevetting). Ea a protestat în fața Parlamentului în ziua în care se examina proiectul de lege a PAS. Judecătoarea numește această inițiativă o subminare a oricărui progres real în reformarea justiției și consideră că pe termen lung consecințele ar putea fi dezastruoase - nu doar în ceea ce privește încrederea în autorități, ci și în ceea ce privește protecția drepturilor omului în Moldova, în special accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil. Astfel, dacă o persoană care a suferit în urma unei decizii luate de un judecător sau procuror evaluat în cadrul acestui proces, dorește să facă recurs la CEDO, lipsa documentelor care confirmă rezultatele și justificarea evaluării poate împiedica protecția echitabilă a drepturilor acelei persoane.

«Nici solicitantul, nici reprezentantul statului nu vor avea dovezi clare și accesibile ca să aducă argumente pentru sau împotriva măsurilor luate. Asta nu numai că va pune în pericol procesul de evaluare, dar va crea și o situație de pericol pentru drepturile cetățenilor, mai ales dacă se va căuta dreptate în instanțele europene. O astfel de abordare ar putea provoca un val de critici din partea organizațiilor internaționale și ar putea afecta și mai mult imaginea țării în străinătate, fiind privită ca o abatere de la principiile democratice și cele ale supremației legii», - spune judecătoarea.

Fostul judecător, avocatul Ion Cojocari consideră, că distrugerea informațiilor cu care a lucrat comisia ar putea crea probleme serioase în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale. Potrivit lui, astfel de măsuri ar putea fi luate pentru a ascunde cum și de la cine au primit comisiile informațiile pe care și-au întemeiat deciziile. „Lipsa de consens în societate cu privire la distrugerea probelor sugerează că această măsură este politică, nu legală. Lipsa consultărilor publice și a dezbaterilor transparente ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea deciziei”, - notează avocatul pe o rețea de socializare.

Potrivit acestuia, pentru a proteja dreptul la viața privată, un proces echitabil și libertatea de exprimare, este important ca acest proces să fie controlat de instanțe, nu de organe de autoguvernare - CSM sau CSP. „Puterea judiciară, spre deosebire de consiliile procurorilor și magistraților, poate evalua imparțial necesitatea distrugerii informațiilor, poate susține scopurile legitime și preveni abuzul de putere. Dreptul la un proces echitabil include accesul la probe, iar distrugerea informațiilor poate amenința acest drept”,- subliniază Cojocari.

«Senzația de deja vu»

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a atras atenția asupra unui șir de deficiențe, printre care lipsa unei reglementări clare și stricte a procedurii introduse. Potrivit experților organizației, legea nu conține o descriere clară a metodelor de stocare și distrugere a informațiilor, iar reglementările comisiei folosesc formulări generale. CAPC a recomandat legiferarea unei perioade precise de păstrare a informațiilor și acordarea unei atenții suplimentare procedurilor. Experții au dat de înțeles, că autorii inițiativei nu au suficient profesionalism: una dintre recomandări indică faptul, că astfel de proiecte ar trebui dezvoltate de Ministerul Justiției, nu de parlament.

Jurista Promo-LEX Nicoleta Hriplivaia vorbește despre sentimentul de déjà vu: „de parcă ne-am întors la practicile care ar trebui să țină de trecut”. Ea a spus, că după discuțiile publice controversate pe marginea proiectului, era de așteptat ca legea să facă obiectul unei dezbateri ample, pentru a găsi varianta cea mai potrivită. Cu toate acestea, regula care permite nimicirea documentelor aferente evaluării judecătorilor și procurorilor după transmiterea acestora în format electronic către CSM sau CSP a fost adoptată fără consultări suplimentare.

„Legea în cauză nu oferă nicio garanție. Procedura de transmitere electronică a documentației nu este reglementată: ce este considerat electronic? Vor fi semnate sau nu? De către cine? Pe ce suport se transmite electronic? Și multe alte întrebări rămase fără răspuns. O lege care deschide larg ușa samavolniciilor”, a scris Hriplivaia pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

În comentariile lor, majoritatea politicienilor de opoziție acuză partidul de la guvernare de încercarea de a tăinui încălcările procedurilor de evaluare și contextul lor politic. Totodată, liderul PLDM Vlad Filat a reamintit, că în Republica Moldova datele personale, furnizate de candidați în timpul procesului de prevetting și vetting, nu se păstrează. În acest sens, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la protecția suveranității statului și a datelor personale ale funcționarilor din justiție, și a adăugat că această situație ar putea prezenta un pericol grav. Astfel, pentru participanții la procedurile de evaluare regula privind nimicirea documentelor, pe care autoritățile le folosesc pentru a-și justifica inițiativa, nu elimină riscurile .

În opinia lui Alexandr Stoianoglo, ex-procuror general și actual candidat la președinție, această decizie, care afectează drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate, „ ridică mari întrebări cu privire la legalitatea procesului de evaluare a procurorilor și judecătorilor și relevă adevărata intenție a inițiatorilor – subordonarea și controlul sistemului de justiție, da nu reformarea lui”. El amintește, că agențiile guvernamentale au reguli clare pentru arhivarea, stocarea și distrugerea documentelor, iar perioada de păstrare a unui dosar în instanță este de zeci de ani. Stoianoglo vorbește despre compromiterea reformei și despre utilizarea de către autorități a practicii de ștergere a urmelor.

«La un moment dat, responsabilii, inclusiv membrii secretariatului comisiei, vor fi nevoiți să răspundă. Pentru fiecare document, care a fost semnat și apoi nimicit. În consecință, toate deciziile comisiilor de evaluare pot fi considerate compromise, iar deciziile adoptate în baza lor pot fi anulate. Întrebarea este cine va răspunde pentru prejudiciul de milioane de euro cheltuite pentru pseudo-reforma justiției în Moldova?» -se întreabă politicianul pe canalul său de telegram.

Victor Surujiu