«Misiunea complicată» a noului procuror general

Din luna iunie Ion Munteanu, care timp de 20 de luni a asigurat interimatul funcției de procuror general, a început să conducă instituția în noul său statut – fără prefixul ”interimar”. În ajun, au fost făcute totalurile concursului pentru înalta funcție – la a treia încercare de a alege procurorul nr.1.

Evenimentul solemn în care el a depus jurămîntul, a avut loc sîmbăta trecută în prezența președintei Maia Sandu. Ion Munteanu activează în organele procuraturii de cca 18 ani, a ocupat diferite funcții de conducere și în opinia experților este considerat o persoană «comodă sistemului». În același timp, comentatorii au opinii diferite cu privire la persoana noului conducător.

«Procurorii trebuie să înțeleagă cine este șeful lor»

Împuternicirile de procuror general au trecut la conducător cu prefixul «interimar» după ce în octombroe,2021 Alexandr Stoianoglo a fost înlăturat și în ceptembrie,2023 – demis din funcție. De facto, fotoliul procurorului general a devenit vacant în septembrie, 2023 după ce președinta Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo. În scurt timp după aceasta CEDO a publicat decizia pe marginea uneia din plîngerile lui, în care se menționează că la demiterea lui Stoianoglo din funcție autoritățile moldovene au încălcat dreptul la un proces echitabil, fără a-i oferi posibilitatea de a contesta această decizie.

De atunci în Moldova a fost în mod repetat anunțat concursul pentru selectarea candidatului pentru înalta funcție, însă încercările precedente au suferit fiasco. Pe acest fundal, în martie, 2024 la lege au fost făcute amendamente, care permit exercitarea funcției de șef al instituției pe un termen nelimitat. Proiectul în cauză a fost votat repede de majoritatea parlamentară în ambele lecturi. Totuși, guvernarea a fost nevoită să se grăbească cu selectarea și numirea noului procuror general, dat fiind că alegerea lui în luna martie era una dintre condițiile Bruxellesului pentru a începe negocierile privind aderarea la UE.

Și Ion Munteanu a sprijinit organizarea grabnică a concursului nou. În opinia sa, pentru sistemul procuraturii menținerea conducerii interimare este un factor negativ, care are urmări distructive. «În esență, procurorii trebuie să înțeleagă cine le este șef, pentru a fi siguri că acesta îi sprijini», - crede Munteanu.

Actualul concurs pentru funcția de procuror general a fost anunțat la 15 aprilie. Termenul de depunere a dosarelor de către candidați a fost 15 mai. Din patru pretendenți la fotoliul principal din instituție la interviu au fost admiși trei procurori. Candidatul Grigore Vornicescu, care reprezenta mediul academic, a fost eliminat din concurs din cauza lipsei actelor necesare. El nu corespundea uneia dintre condiții, și anume – nu a ocupat timp de cel puțin 5 ani funcția de procuror, avocat sau judecător.

La 30 mai conform totalurilor interviului, în timpul căruia au fost intervievați tustrei concurenții, s-a anunțat că CSP a oferit punctajul maxim procurorului general interimar Ion Munteanu. Locul trei i-a revenit procurorului Alexandru Cernei cu 7,92 puncte, locul doi i-a revenit șefului adjunct al Procuraturii anticorupție Octavian Iachimovschi, care a primit 8,8 puncte, și primul loc – Ion Munteanu cu 9,21 de puncte. Următoarea etapă după anunțarea rezultatelor concursului este transmiterea dosarului către comisia de verificare, care trebuie să evalueze candidatul din punct de vedere al integrității etice, profesionale și financiare. Cu toate acestea, după victoria în concurs, s-a decis că Ion Munteanu nu va fi verificat: acesta a trecut deja proba, fiind candidat la Curtea Supremă de Justiție.

Ion Munteanu a pretins la funcția de procuror general în mod repetat. Concursul precedent, în februarie,2024 a fost anulat din cauza punctajului suspect de mic, obținut de Munteanu de la membra CSP Olesea Vîrlan: 3,5 puncte din 10 posibile, în timp ce ceilalți membri i-au acordat între 7,33 și 9,16 puncte. Ulterior, Procuratura anticorupție a stabilit că, cu două zile înainte și apoi cu trei zile după interviul în cadrul căruia a fost evaluată candidatura lui Ion Munteanu, fostul membru al CSP Andrei Roșca a avut întrevederi cu Olesea Vîrlan.

Oamenii legii bănuiesc că Roșca a influențat-o pe Olesea Vîrlan în virtutea legăturilor sale cu Ilan Shor, oligarhul fugar și fost deputat condamnat într-un dosar de fraudă bancară. În rezultat, Vîrlan și-a recunoscut greșeala și și-a dat demisia. Apropo, în februarie, 2024 în concurs biruise Octavian Iachimovschi, șef-adjunct la Procuratura anticorupție, care a obținut 8,53 puncte. Ion Munteanu ocupase atunci locul trei cu 8,16 puncte. Dacă nu era greșeala comisă de unul dintre membrii CSP, Munteanu ar fi obținut 8,5 puncte.

«Aveți o misiune complicată»

Conform procedurii, CSP propune șefei statului candidatura persoanei care a trecut toate etapele necesare numirii. Deja pe 30 mai Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Ion Munteanu în funcția de procuror general pe un termen de 7 ani, iar a doua zi a fost organizată procedura de depunere a jurămîntului și preluare a mandatului. La ceremonia din incinta Procuraturii Generale, președinta a spus că ea, la fel ca și cetățenii țării, așteaptă de la instituție mai multă dreptate.

Maia Sandu a menționat, că în prezent în sectorul justiției se vorbește mai mult, se face mai puțin. «Aveți o misiune complicată. A venit timpul ca în domeniul justiției să se facă mai multe, mai repede și mai ferm. Noi așteptăm rezultate, le așteaptă toți cetățenii. Cai care au comis acte de corupție, care au încălcat legea, trebuie să fie pedepsiți. În sistemul judiciar și la procuratură trebuie să avem oameni cinstiți, care lucrează pentru Republica Moldova și cetățenii ei”, a spus președinta.

La preluarea mandatului, Ion Munteanu a declarat că se angajează să-și îndeplinească funcțiile de servicii în cel mai bun mod. «Conștientizez responsabilitățile care mi-au fost încredințate, precum și provocările cu care ne confruntăm. Îi îndemn pe procurori: să ne unim, să fim conștienți de situația în care ne aflăm și să obținem rezultate maxime», - a menționat procurorul general, mulțumind pentru încrederea acordată.

Potrivit prezentării sale la interviul acordat CSP, Munteanu intenționează să-și concentreze eforturile în special pe necesitatea consolidării capacității în cadrul Procuraturii Generale, precum și în sistemul procuraturii în ansamblu, în ceea ce privește lupta împotriva corupției si criminalității. În acest context, el intenționează să activizeze colaborarea cu organele-cheie din sistem – CSJ, CSM, Ministerul justiției.

Ion Munteanu are 40 de ani. A absolvit Universitatea de stat din Moldova, a obținut o diplomă de licență în drept și un master în drept economic la Academia de Studii Economice din Moldova. În sistemul procuraturii activează din a. 2006. A ocupat, printre altele, funcția de procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii anticorupție și procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii Chișinău. Din octombrie 2022, a început să îndeplinească funcția de procuror general interimar.

Declarația de avere și interese personale a lui Ion Munteanu puțin diferă de cea depusă anul trecut. El a indicat venituri din salariul de la Procuratura Generală (484 mii de lei), la care s-au adăugat diurnele (cca 75 mii de lei), dar și bursa de studii la magistratură (5 mii de lei). În declarație au mai fost incluși 6 092 lei românești – indemnizația din România. Recent, Ion Munteanu a anunțat că după ce a trecut procedura de vetting, salariul său s-a majorat și constituie acum 47 mii de lei lunar. «Este salariul care de facto ajunge în contul meu», - a menționat procurorul.

În declarație el a mai indicat casa familiei de la Stăuceni, în care locuiește cu soția și copiii, și care i-a fost dăruită de părinții soției sale Natalia în a.2017. Valoarea casei cu suprafața de cca 105,8 m.p., conform datelor declarate, este de 1,2 mln. de lei. Tot în a. 2017 rudele au transmis familiei noului procuror general 3 automobile și 350 mii de lei. Două dintre acestea și în prezent figurează în declarație: un Mercedes produs în a.2011, exploatat în temeiul unui acord „cu privire la transferul posesiei și utilizării”, și un Mercedes produs în a.2014 , care este indicat în declarație drept cadou. În a. 2024 Munteanu a cumpărat un automobil Dacia Duster produs în a.2019 cu 215 mii de lei. În declarație au fost introduce trei loturi de teren în afara orașului și unul în oraș.

«Noi nu trebuie să nutrim iluzii »

Ion Munteanu activează în organele procuraturii de cca 18 ani, vreme îndelungată a îndeplinit funcțiile procurorului general interimar, și în opinia experților este considerat o persoană «confortabilă sistemului». În același timp, comentatorii au opinii diferite cu privire la noul lider. În timp ce unii consideră că această decizie de personal este de succes în situația actuală, alții atrag atenția asupra unor circumstanțe care ridică semne de întrebare.

Dumitru Obadă, președintele CSJ, în cadrul ceremoniei de investire a vorbit în numele colegilor săi și a tuturor angajaților din sistem. «Vreau să-l asigur pe dl procuror general, că și Curtea Supremă, și întregul corp de procurori îl susțin. Vom fi în continuare fideli valorilor statului de drept», - a menționat Obadă.

Unii comentatori își exprimă îndoiala privind independența politică a procurorului general și lipsa relațiilor cu cercurile oligarhice. Ei amintesc, că în perioada crizei politice din a. 2019 el a semnat declarația în apărarea regimului lui Vladimir Plahotniuc, fostul lider al PDM. Atunci alianța ACUM (blocul politic PAS și Platforma «DA» – PSRM ) a fost nevoită să modifice legislația pentru a-l demite din funcția de procuror general pe favoritul lui Plahotniuc Eduard Harunjen. «Politicienii fac încercări persistente să schimbe în grabă legea cu privire la procuratură. Este îngrijorător faptul, că această inițiativă este promovată în contextul unei crize politice profunde», - se spunea în textul declarației. Experții mai atrag atenția și la aceea, că în ultimul timp o mare parte dintre declarațiile publice ale lui Ion Munteanu se refereau la dosarele cu tentă politică.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra justiției, consideră că concursul pentru funcția de procuror general a fost transparent și cinstit, că toate interviurile pot fi văzute, ceea ce permite să se cunoască prestația fiecărui candidat. Și punctajul acumulat de fiecare participant la concurs este publicat. Ea atrage atenția, că observațiile critice vor răsuna întotdeauna și că «noi niciodată nu vom putea fi pe placul tuturor».

Șefa Ministerului justiției spune că la reformarea organelor procuraturii conducătorul instituției trebuie să stabilească clar prioritățile, să elaboreze ” foaia de parcurs” și să concentreze eforturile pe implementarea măsurilor planificate. În același timp, crede ea, trebuie să fie înțelese competențele și funcțiile procesuale ale acestei figuri. «Desigur, procurorul general nu poate schimba totul în sistemul procuraturii și nu poate îmbunătăți situația peste noapte. Prin urmare, este important ca această persoană să fie curajoasă și să își asume obiectivele reformării procuraturii, așa ca să poată uni procurorii pentru a atinge obiectivele pe care societatea le așteaptă», - spune Veronica Mihailov-Moraru.

Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, crede că persoana din fruntea Procuraturii Generale nu are capacitatea de a schimba o anumită tendință a instituției, deși poate influența anumiți pași și poate prioritiza anumite aspecte «Conform Constituției, există CSJ, care răspunde de accesul la profesie, îndeplinirea funcțiilor și promovarea procurorilor. Procurorul general este un fel de manager care are și atribuții procedurale, dar nu ar trebui să ne facem iluzii. Oricine este numit în această funcție nu va putea obține rezultate care să răspundă așteptărilor înalte ale societății», – subliniază Tănase.

Experții menționează, că cel mai probabil Ion Munteanu va lua niște decizii de personal, pentru a-și forma propria echipă, inclusiv identificarea adjuncților procurorului general. O altă posibilă provocare pentru el poate fi criza de personal din sistem, prognozată în legătură cu procedurile de evaluare externă, în ajunul și în timpul căreia procuratura poate pierde o parte din personal.

Totodată, se așteaptă ca șeful instituției să faciliteze adoptarea măsurilor de aducere în fața justiției a procurorilor care au fost implicați în istorii dubioase și dosare cu tentă politică. De la procuratură așteptăm ca aceasta să facă progrese în anchetarea dosarelor de rezonanță „de lungă durată”, inclusiv „jaful secolului”, de la care s-au scurs aproape 10 ani. Ion Munteanu a declarat, că intenționează să inițieze modificări legislative pentru a îmbunătăți eficiența colaborării cu statele în care se află activele furate. Potrivit lui, s-a reușit identificarea a 55,5% din suma totală a escrocheriei. Munteanu propune revizuirea planurilor de identificare a activelor, apărute în rezultatul escrocheriei bancare.

În opinia Marianei Calughin, expertă în probleme juridice, Ion Munteanu urmează să schime percepția publică a sistemului procuraturii, care în ultimul timp suportă o criză de imagine. Ea crede că în acest scop Munteanu va trebui să demonstreze respectarea principiilor legalității, transparenței și imparțialității, și să asigure nivelul necesar de independență față de clasa politică în conducerea instituției.

Victor Surujiu