Marșul drept? Alegerile din Franța. Partea 1

Vremuri noi năvălesc în viața politică a Europei. Deceniile de spălare intensă a identității naționale, statale a popoarelor europene pleacă în neant. Vine o eră nouă și cu ea tot mai evident crește viitoarea «Europă a Națiunilor». Experimentul eshatologic al lumii din culise de distrugere a lumii tradiționale și a Europei tradiționale, aparent, eșuează și se prăbușește. Cum se vede, neoliberalii au adus Europa la extremă. Au arătat-o recentele alegeri în Parlamentul European. După care Emmanuel Macron, președintele Franței, a propus dizolvarea parlamentului și anunțarea alegerilor parlamentare noi.

După pierderea umilitoare a extremei drepte la alegerile europene, Emmanuel Macron a șocat țara prin dizolvarea parlamentului și convocarea alegerilor anticipate. Macron și-a asumat riscul în speranța să oprească avansarea la putere a partidului lui Marine Le Pen. Dar tacticile lui s-au inversat - Franța ar putea obține pentru prima dată un guvern de ultra-dreapta, iar Macron își va încheia mandatul fiind o „rață șchioapă” .

Că , alegerile parlamentare anticipate anunțate de Macron au fost o surpriză, e puțin spus. Asta a avut efectul unui cutremur pe peisajul politic al Franței și i-a șocat chiar și pe cei mai apropiați asociați ai președintelui, care au numit ideea lui o nebunie și o aventură nesăbuită.

Premierul Gabriel Attal, liderul neformal al partidului guvernant ”Renașterea” și primul candidat pentru eliminare dacă pierde alegerile, nu a apărut în public mai multe zile după anunțul lui Macron. Ulterior, el a numit decizia președintelui bruscă și dură.

Cea mai apocaliptică prognoză a fost făcută de ministrul de Finanțe Bruno Le Maire, un asociat al lui Macron și unul dintre bastioanele partidului său. „Franța se va duce în iad”, a spus ministrul citat Le Figaro.

Ceea ce i-a iritat în mod deosebit pe aliații lui Macron a fost faptul, că acesta a acționat de unul singur și a provocat tulburări politice febrile și pe dreapta, și pe stînga, iar în rezultat a ajuns într-o fundătură și mai mare.

Drept urmare, duminica trecută au avut loc alegeri parlamentare în Franța. Aceste alegeri au fost într-un fel revoluționare pentru sistemul parlamentar francez. Guvernul liberal al Franței, cu politica sa internă incompetentă, i-a forțat pe francezi să cugete la viitorul celei mai vechi democrații din Europa. Francezii au cugetat și și-au schimbat preferințele. Este clar, că politica internă a lui Macron și Attal nu mai este pe placul majorității electoratului francez. Acest lucru reiese din rezultatele acestor alegeri, în care extrema dreaptă și extrema stîngă au obținut rezultate uluitoare.

Euronews anunță isteric: ”Ultra-dreapta este în pragul puterii”: după ce „Uniunea Națională” a preluat conducerea în primul tur al alegerilor parlamentare, blocul de stînga și macroniștii au anunțat retragerea candidaților lor, care erau pe poziții nefavorabile în runda a doua. Susținătorii de stînga au luat parte la un miting la Paris”.

Deci. În primul tur al alegerilor parlamentare din Franța, care a avut loc duminică, 30 iunie, au învins populiștii de dreapta din «Uniunea Națională» (RN) a Marinei Le Pen. După numărarea oficială a voturilor, partidul și aliații ei au acumulat 33,15% din voturi.

27,99 % dintre alegători au votat pentru alianța electorală a stîngii și a verzilor, Noul Front Popular, iar 20,04 % dintre alegătorii care au luat parte la vot au votat pentru tabăra guvernamentală a președintelui Emmanuel Macron. Potrivit previziunilor a trei companii de sondaje diferite, în cel de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 7 iulie, populiștii de dreapta ar putea primi o majoritate relativă sau chiar absolută în Adunarea Națională. Cele 577 de locuri în parlament vor fi repartizate în funcție de faptul, dacă mulți candidați se vor retrage din turul doi de scrutin, de exemplu pentru a nu admite victoria candidatului RN.

În primul tur, prezența la urne a depășit 60% - cel mai înalt indice din ultimele decenii.

În total, în primul tur au fost aleși 76 de deputați: 39 de la RN, 32 de la NFP și doi de la alianța lui Macron. Conform prognozelor, după turul doi, care va avea loc duminica viitoare, RN va obține între 230 și 280 de locuri (comparativ cu 88 în actuala cameră inferioară), NFP — între 125 și 165, iar alianța majorității prezidențiale — între 70 și 100. Adică, forțele care îl sprijină pe Macron vor pierde cam 180 de locuri.

Șeful RN, de 28 de ani, Jordan Bardella, și Marine Le Pen speră că în turul doi vor putea obține majoritatea în Adunarea Națională. (289 de locuri), și experții deocamdată nu exclud această posibilitate. «Democrația a vorbit, și francezii au pus RN și aliații ei pe primul loc, nimicind de facto tabăra lui Macron», - a declarat Le Pen după închiderea secțiilor de vot. Dacă majoritatea parlamentară va aparține RN, în fruntea guvernului va veni Bardella și țara va avea parte de o perioadă de guvernare, în care președintele și premierul vor fi din partide diferite.

Bardella a și promis, că va fi «un prim-ministru pentru întregul popor al Franței, care respectă opoziția, este deschis pentru dialog și întotdeauna are grijă de unitatea poporului ».

«Prezența mare la vot în primul tur <...> arată importanța acestui vot pentru toți compatrioții noștri și dorința de a clarifica situația politică. Cu întărirea ”Uniunii Naționale”, a sosit timpul pentru o unire amplă, clar democratică și republicană în turul doi», — a menționat Macron în declarația scrisă la 30 iunie, după anunțarea primelor rezultate.

Premierul Gabriel Attal a declarat că în turul doi «Le Pen nu trebuie să obțină nici măcar un vot »,. Dar, menționează Le Monde, nu este clar dacă această înțelegere va fi aplicată în cazul în care candidatul Frontului Popular reprezintă partidul de extremă stîngă La France Insoumise (LFI). Partidele trebuie să își completeze listele de candidați pentru al doilea tur în termen de 48 de ore.

NFP, format în ajunul alegerilor, include Partidul Socialist (PS), Verzii, comuniștii și extrema stîngă La France Insoumise (LFI), condusă de Jean-Luc Mélenchon. Liderul LFI este celebru pentru declarațiile sale provocatoare. În special, el aderă la o poziție destul de pro-palestiniană cu privire la războiul din Fîșia Gaza. Mélenchon s-a abținut de la participarea la un miting pro-Israel în toamna lui 2023, pe motiv că a fost «o întrunire a adepților convinși ai masacrului [locuitorilor din Gaza]». Liderul LFI mai spune că «în Franța antisemitismul este în continuare un fenomen rezidual», deși statisticile crimelor bazate pe antisemitism arată contrariul.

Mass-media franceză rezumă foarte trist rezultatele alegerilor și vorbește despre apusul erei președintelui Macron. Iată exemplul respectabilei publicații conservatoare Le Monde: « Emmanuel Macron a vrut să dizolve Adunarea Națională, dar și-a dizolvat propria majoritate »

În opinia jurnalistei Solenn de Royer de la Le Monde, decizia lui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea națională în urma rezultatelor dezastruoase ale partidului său în alegerile pentru Parlamentul European, a dus în cele din urmă la distrugerea propriei sale majorități parlamentare. Următoarea etapă posibilă este o scădere a ponderii politice a lui Macron în următorii trei ani ai mandatului său prezidențial.

Iată un citat din acest articol. «Plus la pierderea gravă a alegerilor, adusă taberei prezidențiale și asigurată de o prezență ridicată la vot (66,7%), duminică, de fapt, macronismul însuși s-a autodistrus. Prima sa promisiune – că francezii „nu ar trebui să mai aibă un motiv să voteze pentru radicali” – nu s-a justificat. Partidul Marinei Le Pen și aliații lui au primit duminică peste 10,5 milioane de voturi, de aproape patru ori mai multe ca în alegerile parlamentare din 2017 (3 milioane de voturi)».

Le Monde amintește, că în timpul scurtei curse electorale Emmanuel Macron îndemna să se voteze împotriva oricăror partide „extreme” – și de dreapta, și de stînga. Acum, după ce s-a certat cu dreapta, este nevoit să facă concesii și să aleagă o alianță cu partidele de stînga, spre a evita venirea «Uniunii Naționale» la putere.

Emmanuel Macron spera să repete succesul alegerilor prezidențiale din a.2022, în care a biruit în confruntare cu Marine Le Pen. Acum, potrivit Le Monde, Palatul Elysee planifică deja care ar putea fi acțiunile lui Macron în prima zi în care Jordan Bardella, președintele ”Uniunii Naționale”, va deveni prim-ministru.

Epoca lui Macron, protejatul clanului Rothschild, era liberalismului radical s-a încheiat. Aceste alegeri nu dau nicio șansă politicienilor sistemici din Franța. Viitorul fie aparține extremei stîngi, dacă începe o criză social-economică, fie extremei drepte, dacă distrugerea statalității, fundamentelor și tradițiilor franceze continuă, iar țara este inundată de noi valuri de imigranți din Orientul Mijlociu și Magreb. Este evident că francezii nu mai vor să tolereze acest genocid al propriului popor, făcut de globaliști, și nu intenționează să tolereze distrugerea propriei identități naționale și culturale.

Veaceslav Matveev

(va urma)