Cristina Vasilianov: la viitoarea Olimpiadă vom avea multe «steluțe»

În mai puțin de o lună vor avea loc primele starturi ale Jocurilor Olimpice. Pentru a afla grijile actuale ale Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS), Vladimir Sidorenco, comentator sportiv la Agenția «Infotag», a discutat cu Cristina Vasilianov, secretară generală, membră a comitetului executiv al Asociației Comitetelor Olimpice Europene, vicecampioana Europei de scrimă pentru juniori.

«I.»: Doamnă Vasilianov, de cîte ori ați condus delegațiile noastre olimpice?

C.V..: De șase ori. Jocurile de la Paris vor avea numărul 7. Asta fără a ține cont de experiența mea de conducătoare a delegației la Jocurile Europene și Jocurile Olimpice pentru juniori.

«I.»: Prin ce se deosebesc Jocurile de la Paris de cele precedente?

C.V.: Prin faptul, că nivelul mediu al calificărilor actualilor olimpici este mai mare, comparativ cu cel al participanților la forumurile mondiale trecute. Avem o mulțime de „stele”. Mai mult, plus la olimpicii din sporturile noastre tradiționale, sportivii noștri vor fi reprezentați și la tenisul de masă, și sporturile ecvestre.
E de menționat, că raportul bărbați-femei la noi este cam egal. Iar acest factor este foarte grăitor, dat fiind că la viitoarele Jocuri va participa un număr egal de sportivi, și bărbați, și femei. Adică, o egalitate de gen absolută!

«I.»: Astăzi CNOS este criticat pentru că de dragul economisirii mijloacelor financiare nu dorește să acrediteze la Jocuri un număr mai mare de antrenori pentru performanța de succes a celor cinci luptători ai noștri, care au primit dreptul de a participa la turneul olimpic. E adevărat?

C.V.: Absolut fals! Jocurile Olimpice fiind un spectacol sportiv complex, pregătirile pentru ele încep imediat după ce se stinge flacăra Jocurilor precedente. Plus la componenta sportivă, Jocurile includ un șir întreg de factori: înregistrarea delegației, inclusiv acreditarea, cunoașterea diferitor tipuri de structuri, fie că este vorba de logistică, protocoale, ceremonii, dopaj, medicină, transport, securitate, finanțe. Lista continuă și continuă. Un număr semnificativ de departamente participă la rezolvarea problemelor organizatorice. Acțiunile lor sunt fragmente, care ar trebui să se încadreze în cele din urmă într-un puzzle frumos, numit JOCURI OLIMPICE.
Unde mai pui că, chiar dacă pare trivial, satul olimpic nu este de cauciuc. Locurile acolo fiind strict limitate, procedura de repartizare este șlefuită demult.

Astfel, dacă la starturile olimpice participă 20 de sportivi, cam același număr de acreditări este rezervat pentru personalul auxiliar. Noțiunea de «personal» înseamnă antrenori, administratori, medici, masori…

Federațiile sportive, care susțin că CNOS pune cuiva «bețe în roate», ori nu cunosc regulile, ori nu doresc să înțeleagă nuanțele pregătirii și organizării Jocurilor.

«I.»: Cine și cum a întocmit lista extinsă a sportivilor-candidați pentru participarea la Jocurile Olimpice?

C.V.: Comitetul Național Olimpic și Sportiv împreună cu federațiile naționale. Lucrările la întocmirea lui au început în urmă cu mai bine de un an. Ultima zi de prezentare a listei organizatorilor olimpici a fost 24 martie 2024. După această dată, sistemul este blocat, iar noi nu avem dreptul să adăugăm nume noi în listă. De aceea, în lista extinsă au fost incluși toți sportivii imaginabili și inimaginabili, precum și oficialii. În total, peste 180 de persoane.
«I.»: De ce este nevoie de listă?

C.V.: Ea este un punct de referință și o sursă de date analitice pentru organizatori, dar și pentru comitetele olimpice naționale. Pe baza acestor date, anticipăm situațiile posibile și începem prognozarea și planificarea. Jocurile adună într-un singur loc un număr enorm de oameni. Respectiv, securitatea devine prioritatea nr.1. În afară de cei mai tari sportivi ai planetei, oaspeți ai Olimpiadei vor fi și potentații acestei lumi: președinți, prim-miniștri, regi, principi… Serviciul securitate trebuie să verifice fiecare membru potențial al delegației. Pe măsură ce se încheie concursurile de calificare, lista candidaților scade. Așa se formează componența finală a participanților la Olimpiadă.

«I.»: Rezultă, că sistemul de acreditare este un proces așa de complex, că îl pot înțelege doar divinitățile.

C.V.: Lăsăm la o parte sarcasmul. Toți funcționarii sportivi, care au condus măcar odată federații naționale ar trebui, dacă nu-s chiar obligați, să cunoască această formulă. Anume acreditările oferă dreptul de a locui în satul olimpic, accesul în diverse zone, fie că este vorba despre hrană, facilități sportive și de antrenament, utilizarea transportului sau accesul la zona mixtă.…

Sistemul de acreditare este complicat și pentru că are foarte multe varietăți: cele care oferă unui oficial posibilitatea de a intra în locurile sportive, dar nu îi dau dreptul de a beneficia de hrană sau cazare în satul olimpic. Chiar și persoana, care livrează caii, trebuie să aibă acreditarea corespunzătoare. Pentru că intră într-o zonă protejată. La Paris deja au fost delimitate zonele în care se poate intra numai în baza codului QR. Serviciul de securitate începe pregătirea pentru Jocuri. Subiecții speciali ai pazei vor fi sportivii calificați pentru Jocurile Olimpice.

«I.»: Cotele olimpice sunt nominale?

C.V.: Nu toate. Există două tipuri. Nominale, și cotele pentru țară. De exemplu, aruncătoarea de greutăți Zalina Margieva a îndeplinit standardul olimpic și, în acest caz, a primit un bilet personal și nimeni altcineva nu poate participa la Jocurile Olimpice în locul ei. Și la canotaj, Serghei Tarnovski a obținut o cotă, dar nu este una personală, ci o cotă a federației și, pur ipotetic, un alt canotor poate fi trimis la Olimpiadă, cu condiția să îndeplinească standardele tehnice minime.
Alt exemplu. Maestrul de taekwondo Aaron Cook. A obținut o cotă pentru Marea Britanie, însă un alt sportiv a ajuns să meargă la Olimpiadă. În urma acestei situații, Republica Moldova a căpătat un sportiv cum este Cook, care a mai obținut o cotă și a apărat onoarea țării noastre la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din a. 2016.

«I.»: Munca anevoioasă de distribuire a acreditărilor este totuși un proces secundar. Prioritar e să ajungi în Satul Olimpic. Da pentru aceasta este nevoie de echipament olimpic corespunzător, care trebuie cusut, achiziționat, ceea ce presupune costuri financiare considerabile. Este pregătită uniforma olimpică pentru membrii delegației Republicii Moldova și ce sume a alocat CNOS bugetul public în aceste scopuri?

C.V.: Echipamentul olimpic este gata. Bugetul de stat nu a alocat nici un leu în aceste scopuri..

«I.»: Ciudat... Legea Culturii Fizice și Sportului stabilește, că una dintre sursele de finanțare pentru CNOS din Moldova o constituie alocațiile de la bugetul de stat pentru pregătirea echipelor naționale și participarea la competițiile internaționale, organizate sub egida Comitetului Olimpic Internațional (CIO). Cum explică autoritățile atitudinea lor disprețuitoare față de implementarea cerințelor legislative?

C.V.: S-ar cuveni să readresați această întrebare ministerelor respective. Noi

Însă vom reveni la declarațiile cum că CNOS nu dorește să ofere unor federații numărul cerit de acreditări pentru antrenorii unor federații naționale , de dragul unei oarecare economii. Încă o prostie! CNOS nu economisește mijloacele financiare. Măcar și pentru că nu există alocații de la bugetul de stat, iar asistența financiară, oferită de Comitetul Olimpic Internațional și de sponsori, este în stare să acopere doar nevoile minime necesare. Deci, chiar și ipotetic, CNOS nu poate economisi bani pe acreditarea antrenorilor.

Apropo, în acest context merită să amintim litigiile inițiate de ministerul de profil cu ceva ani în urmă, pe motiv că CNOS ar fi folosit abuziv mijloacele bugetare. Eu am și pierdut numărul proceselor în care Comitetul a avut cîștig de cauză. Dar pentru că ele continuă, CNOS nu beneficiază de alocări din bugetul public, contrar reglementărilor legale, cum ai menționat corect.

«I.»: Cum se explică această agitație judiciară?

К.В. Prin dorința de a bloca activitatea Comitetului Național Olimpic și Sportiv, altă explicație nu găsesc.

«I.» Legea culturii fizice și sportului RM prevede că „în Republica Moldova mișcarea olimpică este recunoscută și susținută”. În ce mod?

C.V.: Îmi este greu să răspund la această întrebare fără ambiguitate. Pregătirea sportivilor pentru Jocurile Olimpice se realizează cel puțin prin finanțarea federațiilor naționale de către ministerul de resort, din fondurile bugetului public.

Rolul comitetelor olimpice poate varia semnificativ de la o țară la alta. În fond, ele pot fi împărțite în două categorii:

- comitete naționale olimpice (CNO), care pregătesc sportivii pentru Jocurile Olimpice. În asemenea țări CNO dispun de puteri și resurse semnificative pentru a organiza procesul de antrenament și pentru a oferi un sprijin cuprinzător sportivilor. Ele răspund nemijlocit de pregătirea și participarea sportivilor la competițiile olimpice.

- în alte țări CNO îndeplinesc, în fond, funcții de coordonare și administrative, iar de pregătirea nemijlocită a sportivilor au grijă așa instituții publice, ca ministerele sportului și alte instituții specializate. Diferențele dintre aceste modele țin de particularitățile istorice, culturale și economice ale fiecărei țări.

Dar nu aș dori, în acest interviu, să aprofundez relația noastră și așa dificilă cu ministerul de resort. Măcar și pentru faptul, că șefii departamentului central care supraveghează sporturile de performanță se schimbă uneori cu viteză caleidoscopică.

«I.»: Dacă Comitetul Național Olimpic și Sportiv nu este finanțat din bugetul de stat, atunci cu ce fonduri reușește CNOS să confecționeze echipamentul olimpic și să achiziționeze biletele de avion?

C.V.: Lucrăm foarte activ cu Comitetul Olimpic Internațional în ceea ce privește implementarea diferitor genuri de proiecte. Și trebuie să recunosc, am făcut progrese tangibile aici. Numărul de proiecte a crescut semnificativ, ceea ce înseamnă în cele din urmă acordarea de sprijin federațiilor naționale. Noi înșine studiem și îi învățăm activ pe cei care au o dorință similară. Astfel, crește încrederea CIO față de noi, iar aceasta nu e ceva lesne de obținut. Desigur, căutăm sponsori, cărora le mulțumim pentru faptul că răspund la solicitările noastre. Mijloace financiare ne-ar trebui mai multe, dar mulțumim și pentru ceea ce avem. La parada de deschidere, în timp ce sportivii noștri merg în uniforme frumoase, milioane de fani nu își pun întrebarea: unde a găsit Moldova resursele financiare necesare? Și acum, cu satisfacție, aș vrea să spun, că în ciuda dificultăților financiare, uniforma delegației moldovenești a fost recunoscută ca una dintre cele mai atractive. Și la Rio de Janeiro, și la Tokyo.
Cu regularitate, apelăm la minister cu rugămintea de a aloca bani pentru achiziționarea uniformei olimpice, însă mereu ni se refuză. Îmi amintesc unul dintre răspunsuri: «Vă vom aloca bani doar după ce veți stabili definitiv numărul de membri ai delegației olimpice». Ceea ce este imposibil din motivele despre care am spus deja.

«I.»: CNOS nu știe ce număr de cote vor obține sportivii moldoveni în ciclul olimpic. Datele finale vor fi cunoscute cu puțin timp înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice, iar furnizarea de echipamente olimpice pentru sportivi trebuie să înceapă cu un an sau doi înainte de acest eveniment. Cum găsește CNOS ieșirea din această situație paradoxală?

C.V.: Pornim de la prognoză. Presupunem, că 20-27 de sportivi vor fi selectați pentru Olimpiada. Plus oficialii, delegația olimpică poate ajunge la 60 de persoane. Dar ar trebui să existe mai multe seturi de uniforme, deoarece mulți sportivi au figuri ne-standard. Deci, e necesar să achiziționăm 80-90 de seturi de echipamente. Deoarece deseori există o diferență între părțile superioare și inferioare ale figurii sportivilor, precum și lungimea costumelor în raport cu dimensiunile. Alegerea pantofilor este, de asemenea, dificilă. Prin urmare, este dificil pentru noi să explicăm „superiorilor”, că trebuie să comandăm nu 50 de seturi de uniforme, da de două ori mai multe. Trebuie să se înțeleagă, că noi nu distribuim truse de muniție, dar îmbrăcăm sportivi. Pentru ca aceștia să arate frumos și în ​​uniformele de zi cu zi, și în timpul participării la ceremoniile de premiere. Și noi vom depune toate eforturile, pentru ca membrii delegației să se simtă confortabil și să poarte cu demnitate uniforma moldovenească nu doar în timpul Jocurilor, dar și după încheierea lor.

Și încă ceva: din cauza cantităților mici, noi nu putem comanda seturi de uniforme cu un design individual. În plus, noi putem cumpăra uniforme doar de la companiile prezente de multă vreme pe piața internațională a vestimentației sportive. Mai mult, uniforma trebuie să respecte standardele și regulile generale ale Comitetului Olimpic Internațional în ceea ce privește designul, logo-urile și utilizarea simbolurilor naționale.

«I.»: Ce număr de elemente include echipamentul olimpic?

К.В.: Actualul echipament sportiv constă din 20 de elemente.

«I.»: În timpul Jocurilor, sportivii trebuie să poarte doar uniforma olimpică?

C.V.: Da. Peste tot, în toate locațiile olimpice, sportivul trebuie să poarte echipamentul olimpic.

«I.»: Ce înseamnă ”locație olimpică”?

C.V.: Satul olimpic, baza de antrenament, arena sportivă. Chiar și transportul oficial. CNOS este obligat să pună la dispoziția reprezentanților oficiali ai Republicii Moldova diverse tipuri de îmbrăcăminte, suficiente pentru perioada aflării acestora în locațiile olimpice. Aceasta ar trebui să fie îmbrăcămintea pentru parade, antrenament, dar și pentru podium. Prin urmare, este necesară o cantitate suficientă din toate - treninguri, tricouri, pantaloni scurți... Dacă uniforma trebuie spălată, atunci sportivii ar trebui să aibă un set de rezervă. Asta spun regulile etichetei olimpice!

Vreau să atenționez asupra încă unui aspect important. În societatea noastră, cea sportivă în special, nimeni nu se mai întreabă: cine este responsabil pentru dezvoltarea sportului în Moldova? Dacă am face azi un sondaj, absoluta majoritate va declara sincer, că aceasta este obligația organizației obștești cu denumirea «Comitetul național Olimpic și Sportiv». Și abia după asta – a organelor statului, deși totul trebuie să fie exact invers.

«I.»: Așa cred nu numai oamenii simpli, da și mulți lideri ai federațiilor naționale. Acest lucru a fost demonstrat clar de ultima ședință de dare de seamăn și alegere a președintelui CNOS. Aceștia i-au reproșat comitetului numărul mic de participanți moldoveni la Jocuri, lipsa unei baze moderne de antrenament olimpic, a arenelor sportive, îmbătrînirea bruscă a corpului de antrenori... Cum contraziceți aceste afirmații?

C.V.: Recomandăm familiarizarea cu textul Cartei Olimpice, care prevede că responsabilitățile comitetelor olimpice naționale includ promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului; încurajarea dezvoltării sportului de masă și a sporturilor de performanță; organizarea participării la Jocurile Olimpice; cooperarea cu structurile internaționale și naționale. Dar nu și construirea arenelor și centrelor de antrenament.

Una dintre funcțiile principale ale CNOS este reprezentarea țării la Jocurile Olimpice. Și noi facem față acestei sarcini. Iar pentru organizarea procesului de construire a unui centru olimpic de antrenament comitetul pur și simplu nu are specialiști.

«I.»: Să fie așa de greu să găsești un antreprenor?

C.V.: E greu sau ușor nu știu, căci nu-s specialist în acest gen de activitate. Dar noi avem deja o mică experiență în domeniul construcțiilor. Plata pentru renovarea pistelor și sectoarelor de atletism pe stadionul ”Dinamo” a fost efectuată parțial de către CNOS, prin CIO. Întregul proces a durat mai bine de doi ani. Totul a fost pus pe umerii noștri, iar acesta a fost doar un element dintr-o serie uriașă de acorduri la nivel trilateral. Așa că știm cum e!

Profesioniștii trebuie sa construiască obiectele sportive de la schiță la baterea ultimului cui! Traducerea în viață a planurilor de infrastructură ține de competența parlamentului și a guvernului Republicii Moldova. Și în aceste scopuri bugetele ar trebui să aloce resurse financiare semnificative! Comitetului Național Olimpic și Sportiv ele niciodată nu au fost alocate, și nu se alocă nici în prezent.

«I.»: Mulțumesc pentru conversația informativă și consistentă. Și fie ca băieții și fetele noastre să aibă neapărat nevoie de uniforme pentru a participa la ceremoniile victorioase. Le dorim multe succese!