Cazul construcțiilor ilegale pe un sit arheologic la Horodiște, în vizorul oamenilor legii. CNA: "Se fac verificări"

Centrul Național Anticorupție (CNA) a răspuns solicitării Noi.md în privința cazului lucrărilor de construcție a unor căsuțe de vacanță, pornite în martie curent, pe un sit arheologic din satul Horodiște, raionul Rezina. Atunci, mai multe organizații neguvernamentale de mediu au bătut alarma, fiind îngrijorate de faptul că terenul, pe care au apărut fundațiile de beton, face parte din Rezervația Peisagistică Țipova.

Cazul controversat din Horodiște a fost pe larg mediatizat de site-ul Noi.md, echipa noastră deplasîndu-se chiar la fața locului. Totodată, redacția noastră a făcut demersuri către mai multe instituții în vederea clarificării unui șir de aspecte legate de terenul, pe care au început să fie construite căsuțele pentru pensiunea turistică.

În timp ce proprietarii lotului, soția și fiica primarului din localitate, afirmau că pot efectua astfel de lucrări, întrucît terenul de aproximativ 12 ha achiziționat de ele nu face parte din Rezervația Peisagistică Țipova, aceste afirmații nu erau susținute prin acte doveditoare.

Mai mult, șantierul de construcție a fost pornit chiar pe teritoriul sitului arheologic, unde au fost găsite mai multe bucăți de ceramică ale unor obiecte străvechi.

În acest sens, s-au arătat îngrijorate peste 40 de organizații de mediu, iar cîțiva activiști civici și reprezentanți ai Fundației pentru Dezvoltare Ecologică EcoDava, care s-au deplasat la fața locului, s-au revoltat de felul cum pe terenul Rezervației Peisagistice Țipova - bijuterie arheologică, parte a istoriei și a culturii Republicii Moldova - sînt săpate șanțuri și montate fundații din beton.

Reprezentanții organizațiilor de mediu au semnat în martie o petiție în adresa mai multor instituții competente, în care au cerut stoparea distrugerii patrimoniului arheologic în zona rezervației de la Horodiște.

Și redacția Noi.md a făcut demersuri către mai multe instituții responsabile pentru a elucida statutul terenului înregistrat, conform Agenției Naționale Arheologice, cu numărul cadastral 67211070515.

Potrivit Verei Iurcu, soția primarului din localitate, care este co-proprietara terenului, lucrările de construcție au fost pornite, întrucît nu a fost încălcată legislația privind protejarea patrimoniului cultural și natural. Atît ea, cît și soțul său, primarul din Horodiște, Dorel Iurcu, susțineau că terenul nu face parte din Rezervația Peisagistică Țipova.

Argumentele acestora sînt combătute însă de Ministerul Mediului, care, într-un răspuns la solicitarea Noi.md, a venit cu următoarele precizări:

"Conform Cadastrului (Banca de date) privind obiectele și complexele din Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat, terenul la care se face referire este parte a Rezervației peisagistice Țîpova. Cadastrul a fost elaborat de Institutul de Ecologie și Geografie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 414/2000 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului obiectelor și complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat. Baza juridică de funcționare a Rezervației peisagistice Tîpova o constituie Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538/1998 (Monitorul Oficial, 1998 nr. 66-68, art. 442 )J, Anexa nr.5".

Totodată, responsabilii de la Ministerul Mediului au precizat telefonic pentru Noi.md că acest caz este în prezent și în vizorul Centrului Național Anticorupție (CNA), întrucît există mai multe semne de întrebare vizavi de modalitate de privatizare a terenului respectiv.

Pentru a afla detalii despre acțiunile oamenilor legii, redacția noastră a expediat o solicitare către CNA și iată ce se arată în răspunsul semnat de către Directorul instituției, Alexandr Pînzari:

"Centrul a examinat solicitarea de informație cu privire la înstrăinarea terenului cu nr. cadastral 6721107.515, înregistrată în secretariatul CNA cu nr. 10401 din 19.06.2024, și Vă comunică următoarele:

La 15.04.2024, în adresa Centrului a parvenit sesizarea colectivă a organizațiilor neguvernamentale naționale și de mediu cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale Consiliului Comunal al com. Horodiște, raionul Rezina, la înstrăinarea bunului imobil menționat supra. Avînd în vedere că plîngerea se află în procedură de examinare, iar verificările pe cazul dat nu au fost finisate, informația solicitată nu poate fi prezentată".

Ilia Trombițki, directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului Nistru Eco-TIRAS, doctor în biologie, a declarat anterior pentru Noi.md că acestr caz de la Horodiște este unul de-a dreptul revoltător.

"Cu cîțiva ani în urmă, acest teren a fost cumpărat de către o persoană fizică, care ulterior l-a vîndut altei persoane fizice (soției primarului de Horodiște). O astfel de situație ambiguă generează acte de corupție".

La rîndul său, primarul Dorel Iurcu, a spus că nu a știut că acest teren face parte din Rezervația Țipova și că autoritatea publică locală nu deține niciun act, prin care ar fi fost pusă la curent cu acest fapt de către organele competente.

Totodată, acesta a respins acuzațiile ecologiștilor și activiștilor de mediu în privința deciziilor Consiliului Local Horodiște din 9 noiembrie 2020 și 10 decembrie 2020, prin care s-a delimitat și s-a retras terenul din fondul ariilor protejate de stat, fiind privatizat în mod ilegal cu ignorarea prevederilor legislației, care mențin astfel de terenuri în proprietatea publică și sub regim de protecție strictă.

"Acest teren era unul agricol și aparținea Primăriei. În urma delimitărilor acestuia, nu am fost informați că este un sit arheologic. Noi l-am scos la licitație în 2021, au fost doi participanți, s-a desfășurat licitația, care a fost cîștigată de o doamnă, s-a încheiat contract cu Primăria".

Activiștii de mediu afirmă că situația de la Horodiște, cînd un teren, căruia i-a fost schimbată destinația, care a trecut în proprietate privată, care a fost vîndut și pînă la urmă a ajuns în posesia soției și fiicei primarului localității este mai mult decît suspectă și pare mai mult o schemă de corupție bine gîndită.

Astfel, Victor Marahovschi, membru al Consiliului administrativ al Parcului Național «Orhei», a menționat anterior pentru Noi.md că situația este una destul de regretabilă, deoarece din momentul în care acest teren a fost transferat în proprietate privată, valorile arheologice și istorice care se află acolo au fost deja afectate.

"Din cîte cunosc, destinația terenului nu se schimbă atît de ușor. Trebuie să existe condiții prealabile speciale pentru acest lucru. Este foarte ciudat că pînă la urmă, din anumite motive, acest teren a ajuns în mîinile rudelor apropiate ale primarului, la soție și fiică".

Zona Rezervației Peisagistice de la Țipova este de ani buni în vizorul mai multor organizații de mediu. Nicolae Pascaru, vicepreședintele Fundației pentru Dezvoltare Ecologică EcoDava, a comparat Rezervația după importanță cu monumentul istoric din Turcia, Cappadocia.

"Acest loc este, de fapt, un legămînt al culturii Cucuteni-Tripolia. Anterior, în această zonă au fost găsite multe obiecte, urme ale civilizației, care a existat aici cu 4-5 mii de ani î.e.n. Este inadmisibil faptul ca în asemenea zone să aibă loc ilegalități. Trebuie de găsit vinovatul și de elucidat felul cum acest teren din proprietate publică a ajuns în proprietate privată și de ce i-a fost schimbată destinația".

Vlad Vornic, președintele Agenției Naționale Arheologice, a declarat anterior pentru Noi.md că locația, unde au fost pornite lucrările de construcție a pensiunii turistice reprezintă un sit arheologic, mai exact, "o așezare fortificată din prima și a doua epocă a fierului, atribuite la două culturi arheologice: Saharna din sec. 10-9 î. Hr. Și cultura getică din sec. 4-3 e.n.".

"Locul, unde au fost pornite niște lucrări de excavare și de construcție reprezintă, de fapt, marginea estică a acestui sit", a precizat Vornic.

Mai mult, acesta a salutat faptul că Ministerul Mediului a clarificat statutul terenului, care s-a dovedit a fi parte a rezervației peisagistice Țipova.

"E foarte bine, legislația din domeniul mediului e mai restrictivă decît cea din domeniul arheologiei. În cazul siturilor arheologice, se face doar procedura aceasta numită descărcare de sarcină arheologică strict în zona, unde se fac lucrări de excavare și cu asta gata.

Dar dacă este rezervație naturală, e foarte bine, pentru că are șanse mai mari să se păstreze zona integral și același sit arheologic la fel".