Canicula testează rezistența omului. Iată cum ucide ea

Climatologii susțin, că definiția „arșiță anormală”, folosită vara trecută și în cea curentă, nu mai este corectă - temperaturile ce depășesc 40 de grade nu mai sunt o anomalie, ci un fel de normă nouă. Dar este oare corpul uman capabil să se adapteze la această „nouă normalitate”? Publicația americană CNN a realizat un studiu, care examinează impactul șederii îndelungate a unei persoane în regim „40+”. Concluziile nu ne bucură.

***

Ultra-maratonistul Philip Kreycik trebuia să supraviețuiască acelei curse. În vara anului 2021, ultra-maratonistul de 37 de ani a folosit o aplicație pentru a naviga pe un traseu de 13 mile prin zona parcului regional Pleasanton Ridge din California. În dimineața zilei de 10 iulie temperatura depășea 30 °C, Krejcik a ieșit din mașină, telefonul și apa au rămas înăuntru. ă înăuntru. A pornit cu viteza fulgerului și a parcurs primii opt kilometri în mai puțin de șase minute.

Dar după asta toate au mers anapoda. Datele GPS ale ceasului său arătau, că el a încetinit brusc și că a virat de pe traseu. Pașii i-au devenit nesiguri; temperatura aerului trecuse de 37 °C. Pentru că la amiază el nu s-a mai întors acasă, soția a contactat poliția. Cadavrul a fost găsit peste mai bine de trei săptămâni, autopsia nu a stabilit careva leziuni corporale. Poliția a confirmat că, cel mai probabil, Krejcik brusc s-a simțit rău din cauza căldurii. Din păcate, această situație este departe de a fi unică, iar temperaturile extrem de ridicate transformă activitățile obișnuite în unele mortale.

Oamenii mor în timpul plimbărilor sub soarele amiezii, în timpul unei excursii cu familia în parcul național, la concertul în aer liber al lui Taylor Swift și în case fără aer condiționat. Anul acesta aproximativ 1.300 de oameni au murit în timpul Hajjului din iunie, deoarece temperaturile din Mecca au crescut peste 49°C.

Arșița este cel mai mortal tip de condiții climaterice extreme, iar criza climatică, provocată de activitatea omului, face ca valurile de căldură să fie mai istovitoare și de durată mai lungă. Mai adăugați și umiditatea - în astfel de condiții, capacitatea unei persoane de a supraviețui va atinge limita: corpul își va epuiza capacitatea de adaptare. „În esență, noi transformăm vara într-o armă”, a spus profesorul de științe climatice de la Universitatea Purdue, Matthew Huber.

În interiorul camerei termice

Krejcik a plecat la alergări într-o zi fierbinte, în care toate erau în favoarea lui: era relativ tânăr, experimentat și într-o formă fizică excelentă. Bătrânii și copiii sunt deosebit de vulnerabili la căldură, dar nimeni nu este imun la necazuri, nici măcar cei mai buni sportivi din lume.

Oamenii de știință încă nu pot înțelege cauzele atacurilor de cord. Una dintre metodele de cercetare este utilizarea camerelor de mediu, adică camere, în care poate fi testată reacția unei persoane la diferite temperaturi și regimuri de umiditate. CNN a vizitat una dintre aceste camere, la Universitatea din South Wales, pentru a afla cum căldura ucide oamenii, dar într-un mediu sigur și controlat.

„Noi îți vom încălzi corpul și, treptat, totul va începe”, a avertizat profesorul Damian Bailey, specialist în domeniul fiziologiei și biochimiei. El folosește o varietate de dispozitive pentru a monitoriza semnele vitale - ritmul cardiac, fluxul sanguin cerebral și temperatura pielii - în timp ce subiecții se odihnesc sau pedalează pe o bicicletă pentru exerciții. Temperatura camerei începe de la 23°C confortabil și crește treptat până la 40°C. Oamenii de știință supun apoi subiecții unor condiții de umiditate extremă, ridicându-o de la 20 la 85%. „Aceasta este partea înfricoșătoare”, a spus Bailey, „umiditatea la care nu te poți aclimatiza”. Atunci încep dificultățile.

Ce face arșița cu pielea omului

Milioanele de glande sudoripare de pe corp secretă lichid pe suprafața pielii. Pe măsură ce se evaporă, ea degajă căldura în mediul ambiant, și corpul se răcește. Dar, dacă afară este prea cald și umed, procesul este dezorganizat. Transpirația excesivă poate duce la deshidratare, iar organismul nu întotdeauna dă un semnal de alarmă, dacă are nevoie de mai mult lichid. Momentul în care simți sete, poate fi tardiv: pierzi lichidul mai repede decât îl poți înlocui. Căldura și umiditatea ridicată pot anula beneficiile transpirației. Dacă în aer există multă umiditate, transpirația se evaporă mult mai lent sau nu se evaporă deloc. În schimb, se acumulează și curge în jos. Privat de mecanismul principal de răcire, corpul se încălzește rapid.

Ce face arșița cu inima

Din spusele Dr. Catharina Giudice, medic de urgență și specialist în climă la Școala de Sănătate Publică Harvard Chan, inima și vasele sanguine „de obicei se conectează primele” pentru a regla temperatura corpului. La căldură extremă, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a menține o temperatură stabilă a corpului. Ea trebuie să împingă rapid sângele spre piele, care poate genera căldură – anume de aceea oamenii se înroșesc la căldură. Transpirația se elimină, pierderea de lichid reduce volumul sângelui circulant și forțează inima să muncească și mai mult pentru a menține tensiunea arterială. S-ar putea să simți că ea „sare din piept”, - spune Bailey.

Ce face arșița cu creierul

Reacția organismului la răcire este controlată de o mică regiune a creierului în formă de romb, numită hipotalamus. El declanșează transpirația și direcționează fluxul sanguin, totul pentru a menține temperatura corpului în jur de 37°C. Dar dacă devine prea cald, lucrurile merg prost. La căldură extremă, fluxul de sânge către creier scade, respirația devine mai rapidă și vasele sanguine se îngustează. Creierul este lipsit de oxigenul necesar și de glucoză, ceea ce poate afecta capacitățile cognitive, afectează sănătatea psihică și duce la luarea unor decizii riscante și greșite. “ Dacă nu ești adaptat la temperaturi ridicate, creierul tău se va deteriora foarte repede și te va determina să iei decizii proaste și să ai probleme. ”, — spune Dr. Pope Moseley de la Universitatea statului Arizona.

Cum ucide arșița

Arșița extremă sparge apărarea corpului tău. O temperatură ridicată se transformă rapid dintr-o circumstanță neplăcută într-una mortală, iar senzația neplăcută a unei zile fierbinți și lipicioase devine ceva de rău augur. Adesea începe cu simptome precum greață, dureri de cap, spasme musculare și chiar leșin. Toate acestea sunt semne de insolație: corpul este deshidratat și începe să-și piardă capacitatea de a se răci. Din acest moment, situația se poate agrava treptat.

Dacă organismul nu poate folosi tehnici normale pentru a se răci, cum ar fi transpirația și creșterea fluxului sanguin spre piele, apare insolația. Acest lucru duce la o creștere catastrofală a temperaturii corpului. Odată ce temperatura internă depășește 40°C, - pentru asta e suficient să treacă 10 - 20 de minute, - „omul este la limita vieții și a morții, care se poate furișa foarte, foarte repede”, - a avertizat Bailey. Poți pierde cunoștința sau orientarea spațială. Organele importante încep să cedeze. Barierele care separă intestinele de restul corpului pot deveni mai permeabile, și toxinele mortale pot ajunge în sânge. În cele din urmă, inima pur și simplu va ceda.

Moseley numește insolația „o stare explozivă și un proces inflamator, care afectează simultan mai multe sisteme”. Dacă nu se iau măsuri imediat, moartea poate surveni rapid. Tragedia insolației este că ea nu numai că ucide treptat, ci și afectează abilitățile mentale, împiedică recunoașterea pericolului teribil. De aceea, auzim așa de des, la știri, despre decese în timpul alergării și a drumețiilor. „Oamenii merg în excursie fără a-și da seama, apoi, fără a conștientiza, descoperă au un sindrom asemănător septicemiei”,- a spus Moseley.

Potrivit dr. Giudice, cel mai bun mod de a trata insolația este să te scufunzi într-o baie cu apă rece, sau cel puțin să aplici prosoape umede pe corp, sub ventilatoare. Dar chiar și la cei care se recuperează, leziunile cerebrale ireversibile apar în 30% din cazuri.

Viitorul fatal

Într-o anumită măsură, organismul nostru se poate adapta arșiței, dar pentru aceasta e nevoie de timp. Ce-i drept, uneori temperatura poate fi extrem de înaltă, pentru a te putea adapta. Pentru a avea o idee mai bună asupra modului în care stresul termic afectează organismul, savanții măsoară temperatura cu termometrul umed, care ia în considerare efectele combinate ale căldurii și umidității. Pentru a face acest lucru, înfășurați termometrul într-o țesătură umedă. Pe măsură ce apa se evaporă, balonul se răcește, și fiind umed, temperatura lui scade. Mai multă umiditate în aer - se evaporă mai puțină apă și răcirea este mai slabă –termometrul umed arată indici înalți. Potrivit unor studii recente, maximul pe care îl poate suporta o persoană sănătoasă este de aproximativ 31 de grade. S-ar părea că nu e mult, dar la o umiditate de 100% corpul practic nu se poate răci singur, iar căldura devine înăbușitoare și mortală.

Huber de la Universitatea Purdue și o echipă de savanți au prezis, că miliarde de oameni se vor confrunta cu acest prag periculos, pe măsură ce încălzirea globală se accelerează. Potrivit lui, cu fiecare creștere a temperaturii cu o jumătate de grad, fierbințeala lipicioasă „iese sub formă de picături fierbinți și mortale”.

Potrivit studiului, cea mai vulnerabilă este Africa de Vest și părți din Asia de Sud, care au populații dense și deseori acces limitat la aer condiționat. Țările mai bogate vor suferi mai puțin, dar tot vor suferi. Studiul a constatat că, pe măsură ce încălzirea globală se intensifică, focare de căldură umedă vor apărea în anumite regiuni ale SUA, inclusiv în Vestul Mijlociu.

Conform standardelor viitorului, verile înăbușitoare și fierbinți de azi se vor simți, probabil, răcoroase, iar căldura și umiditatea vor dura și noaptea, lipsind corpul de oportunitatea vitală de a se recupera. De asemenea, e de așteptat că valurile de căldură să se repete în mod regulat, a spus Jane Baldwin, docent la Universitatea din California, Irvine.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 489.000 de oameni mor din cauza căldurii în fiecare an, dar bilanțul real ar putea fi chiar mai mare, deoarece decesele legate de căldură nu pot fi urmărite ușor. Ele pot fi atribuite atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale fără a ține cont de faptul că totul s-a întâmplat pe fundalul temperaturilor ridicate ale aerului. „Noi avem indicatori subestimați la modul serios”, a spus Bharat Venkat, șeful Laboratorului de monitorizare termică de la Universitatea din California, Los Angeles.

Fiecare vară aduce din ce în ce mai multe povești ca cea a ultra-maratonistului Filip Krejcik, a cărui moarte subită și tragică ar fi putut fi prevenită. Căldura nu are forța brută a unui uragan, nu lasă terenuri arse de incendiile de vegetație și nu provoacă pagube rapide, precum inundațiile - în general, nu are un impact vizibil și imediat: case distruse, drumuri spălate și orașe nimicite. Arșița vine pe neobservate și acționează ca un zgomot de fundal constant. Potrivit lui Venkat, ea dăunează, în principal, nu bunurilor, ci organismului uman, așa că cel mai rezonabil e să o considerăm un „ucigaș invizibil și tăcut”.

Nota redacției. Dacă principalele puteri mondiale, în loc să cheltuiască sute de miliarde de dolari pe arme, și-ar unit forțele și ar direcționa aceste fonduri și eforturi intelectuale spre găsirea unei modalități de a contracara acest pericol cu adevărat real și serios, atunci omenirea ar avea șansa să nu piară din cauza arșiței. Deocamdată însă, ne putem baza doar pe noi înșine.