„Boris, nu ai dreptate!”. Moldova, lovită de un ciclon

Republica Moldova s-a pomenit în epicentrul unui ciclon puternic, care a provocat inundații nu numai în țara noastră, ci și într-o serie de alte țări europene - România, Austria, Republica Cehă, Polonia, Germania și Italia.

În Moldova, de dezastru a fost afectat orașul Chișinău și o serie de localități din centrul și sudul țării. Pagubele totale provocate de ploile abundente încă urmează a fi calculate, dar principalul lucru pe care autoritățile ar trebui să îl învețe din această situație este că măsurile de luptă împotriva schimbărilor climatice trebuie să fie o prioritate. Astfel de dezastre naturale se vor repeta.

Chișinăul s-a transformat pentru o zi în Veneția

Prognoza meteo pentru săptămîna trecută arăta patru zile ploioase - miercuri-joi și sîmbătă-duminică. După un august insuportabil de cald, mulți oameni s-au bucurat că, în sfîrșit, în Moldova va ploua și va înmuia pămîntul care se transformase în piatră. Dar nimeni nu se aștepta la averse atît de catastrofale, care s-au abătut asupra Chișinăului și a mai multor localități din centrul și sudul Moldovei. Capitala a avut puțin de suferit de pe urma ploilor abundente de la mijlocul săptămînii, însă ceea ce ciclonul genovez, numit „Boris”, a adus în țara noastră la sfîrșitul săptămînii, a provocat multor oameni frică, durere și lacrimi, în special cetățenilor care au avut de suferit.

Vineri, 13 septembrie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova a avertizat despre vremea rea care se apropia sub formă de furtuni, ploi puternice și rafale de vînt de pînă la 15-20 de metri pe secundă, declarînd cod portocaliu pentru 14 septembrie în nordul, centrul și sudul țării, apoi prelungind această avertizare pentru următoarele două zile. Meteorologii au avertizat că, cantitatea de precipitații așteptată în Moldova în aceste trei zile ar corespunde normei pentru trei luni - de la 50-60 la 90 de litri de apă pentru 1 m².

Deși uneori prognozele serviciului meteorologic nu se adeveresc, de data aceasta totul s-a întîmplat exact cum a fost prognozat. Pentru Chișinău aceasta este o istorie obișnuită - inundarea unor străzi în timpul ploilor abundente, dar ceea ce am văzut pe 14 septembrie demult nu s-a mai întîmplat. Practic, toate străzile s-au transformat în rîuri, curenții cărora au dat jos oamenii din picioare. În capitală se cunosc trei astfel de cazuri - două dintre ele au avut loc pe strada Bănulescu Bodoni. Niște femei au fost luate de puhoaiele de apă, iar în ajutor le-au sărit cîțiva bărbați, care, riscînd să fie luați de ape, au sărit în ajutor și au salvat victimele. Trebuie să aducem mari mulțumiri locuitorilor Chișinăului: au existat multe cazuri în care aceștia au dat dovadă de adevărată solidaritate, sărind în ajutorul persoanelor care au fost luate de curentul de apă. Anume în asemenea cazuri este testată puterea cetățenilor.

Cantitatea uriașă de apă care s-a vărsat în rîul Bîc a făcut ca această sursă de apă aproape secată pe timp de vară să iasă din albie și să inunde strada Albișoara din apropiere, care, de altfel, nu demult a fost renovată. În sectorul Buiucani al capitalei a fost inundat parcul Dendrariu, deși, potrivit experților, acest masiv verde a preluat o parte din apă, de altfel, ar fi fost inundat un sector rezidențial.

Fluxuri mari de apa curgeau și pe bulevardul central al capitalei, pe străzile din sectorul privat, în unele locuri demolînd garduri, spălînd drumuri, inundînd mașini. De exemplu, a fost grav afectată strada Zaikin, care semăna mai degrabă cu un rîu decît cu o șosea. Iar în Trușeni - o suburbie a Chișinăului, un drum recent reparat a fost spălat în totalitate, formîndu-se un șanț cu o adîncime de un metru.

Ploaia a fost atît de puternică, încît au avut scurgeri chiar și acoperișurile clădirilor recent renovate. Ce să mai spunem despre cele care nu au mai fost reparate de mult timp? Pe rețelele de socializare au circulat imagini cu locuitorii unei clădiri din capitală care foloseau căldări pentru a înlătura apa de ploaie care se acumulase pe acoperiș. Nu a putut face față volumului mare de apă nici acoperișul Teatrului Național de Operă și Balet (TNOB), lucru despre care s-a aflat după ce cîntăreața Valentina Nafornița a postat pe internet un videoclip cu inundarea scenei teatrului. După cum a scris ulterior directorul TNOB, Nicolae Dohotaru, pe pagina sa de socializare, acest lucru a avu loc din cauza faptului că s-au spart două țevi, însă acțiunile prompte ale serviciilor tehnice au permis înlocuirea rapidă a țevilor și pomparea apei. În același timp, trebuie să aducem un omagiu personalului teatrului: în ciuda situației de criză din interiorul clădirii, spectacolul planificat în cadrul Festivalului Internațional „Invită Maria Bieșu” a avut loc, iar publicul, în semn de recunoștință, a oferit artiștilor și întregului colectiv o adevărată ovație. Cu toate acestea, problema acoperișului persistă și trebuie rezolvată la cel mai înalt nivel.

Din cauza ploii au avut de suferit și instituțiile de învățămînt din municipiul Chișinău. Potrivit datelor oferite de șeful Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, vremea rea a afectat 56 de instituții de învățămînt, în 44 dintre care au fost înregistrate scurgeri la ultimele etaje ale clădirilor. În patru școli au fost inundate subsolurile. Cel mai mult de pe urma ploii torențiale a avut de suferit Grădinița nr. 54, unde au fost inundate depozitele cu produse alimentare.

Baraje rupte, drumuri spălate, cîmpuri inundate

Dar ciclonul a avut consecințe catastrofale nu doar în capitală, ci și în multe alte localități din Moldova. Peste 30 de drumuri naționale au fost avariate, iar aproximativ 20 de trasee au fost inundate. Multe terenuri agricole au ajuns sub apă, împreună cu întreaga recoltă. Au fost afectate de dezastru raioanele Strășeni, Orhei, Călărași, Ialoveni, Hîncești, Cantemir și Leova.

Sîmbătă, 14 septembrie, a fost înființată o celulă de criză pentru următoarele 72 de ore. Prim-ministrul Dorin Recean a convocat o ședință la Centrul anticriză din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu participarea reprezentanților forțelor de ordine și ai autorităților locale din regiunile afectate de ploile torențiale. După ședință, el a declarat reporterilor că toate serviciile au fost mobilizate și trimise pentru a acorda ajutor localităților afectate de ploile abundente.

Cel mai mult au avut de suferit raioanele Leova și Cantemir. Din cauza vremii nefavorabile, 13 localități din trei raioane au fost parțial deconectate de la curentul electric.

Iar în satul Romanovca din raionul Leova, barajul unui lac a cedat, iar fluxul uriaș de apă a măturat totul în calea sa. În două dintre raioanele sus-menționate au fost spălate de ape secțiuni întregi de drum.

În aceeași zi, șeful Cabinetului de Miniștri a vizitat mai multe localități din raionul Leova afectate de dezastru. „Oamenii zic că demult nu au mai văzut așa ploaie, care în doar cîteva ore le-a inundat casele, beciurile și grădinile. Comisiile locale pentru Situații Excepționale au consemnat pierderile suferite de cetățeni. Guvernul va interveni prin Fondul de Intervenție”, a declarat D. Recean pentru jurnaliști, citat de newsmaker.md.

Foarte mulți oameni au solicitat ajutorul autorităților. După cum informează radiomoldova.md, sîmbătă, 14 septembrie, numărul solicitărilor la numărul unic de urgență 112 a crescut cu aproape 33%, înregistrîndu-se pînă la 523 de solicitări pe oră. Oamenii au solicitat pomparea apei din locuințe și curți, deblocarea drumurilor spălate sau curățarea lor de copacii căzuți.

Directorul SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a declarat pe canalul Telegram că, din cauza ploilor abundente, în unele regiuni ale Moldovei au fost înregistrate avarii minore la conductele de gaze. Însă serviciile regionale pentru situații excepționale ale grupului de companii „Moldovagaz” SA, împreună cu serviciile municipale ale autorităților locale și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au eliminat prompt situațiile care amenințau furnizarea neîntreruptă a gazelor naturale către consumatorii finali.

„În același timp, pe teritoriul țării au fost înregistrate spălări ale conductelor de gaze și ale altor structuri incluse în infrastructura de distribuție a gazelor. Amploarea pagubelor va fi evaluată în viitorul apropiat pentru a se trece imediat la lucrările de restaurare”, a scris Ceban pe canalul său Telegram.

La 15 septembrie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a raportat despre situația din raioanele Leova și Cantemir, menționînd că toate localitățile au fost reconectate la energie electrică, traseele au fost deblocate, doar traseul R34, unde au fost distruse elementele structurale a două poduri, se află sub supravegherea poliției.

„Au parvenit peste 170 de solicitări pentru evacuarea apei din gospodării, locuințele nefiind inundate. Risc de cedare a barajelor: lacurile din raionul Leova, satul Seliște și satul Sărata Nouă – se întreprind acțiuni de pompare de capacitate înaltă. În satul Porumbești, r-nul Leova au fost construite două diguri de protecție cu o lungime de aproximativ de 20 metri fiecare (300 saci).

În orașul Leova, str. P. Dudnic au fost construit un dig în zona predispusă la inundații”, a scris A. Spînu pe canalul său Telegram.

În noaptea de 15-16 septembrie, salvatorii au recepționat mai mult de treizeci de apeluri de la persoane afectate de ploile abundente. În aceste zile, aproape 2 000 de salvatori și mai mult de 300 de unități de tehnică specială înlătură consecințele vremii nefavorabile în întreaga țară. De asemenea, salvatorii consolidează barajele de protecție pe Nistru în raionul Ștefan-Vodă și pe Prut în raionul Cantemir.

Este important de revizuit problema utilizării terenurilor

Cifrele exacte ale pagubelor nu au fost încă calculate, dar chiar și fără acestea este clar că, consecințele ciclonului Boris sînt grave. Oamenilor le este greu să lupte împotriva unor astfel de dezastre naturale, de aceea nu este foarte corect să acuzăm autoritățile pentru incapacitatea lor de a preveni consecințele ploilor torențiale. Da, am putea să le criticăm pentru reacția întîrziată, pentru lipsa organizării în acordarea ajutorului, dacă a existat așa ceva, precum și pentru lipsa viziunii în perspectivă, pentru nedorința de a introduce la timp măsuri în legătură cu schimbările climatice de pe planetă. Și vina nu este doar a actualei guvernări, ci și a tuturor partidelor de guvernămînt care s-au aflat la conducerea Moldovei în ultimii 33 de ani.

Directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului Nistru Eco-TIRAS, doctorul în științe biologice,Ilia Trombițchi, spune că astfel de ploi torențiale datorate schimbărilor climatice vor mai avea loc, iar noi nu putem face prea multe acum pentru a contracara astfel de cataclisme, în primul rînd, pentru că am pierdut mult timp, iar în al doilea rînd, nu totul depinde de noi, deoarece acesta este un fenomen global și, firește, astfel de decizii trebuie luate la nivel mondial.

Totuși, ceea ce pot face autoritățile noastre, deși cu tîrziere, este să crească capacitatea de acumulare a bazinelor hidrografice mari și mici din Moldova, adică să crească procentul și calitatea ecosistemelor pe care le avem, spune Ilia Trombițchi.

”Este vorba despre păduri, care acumulează multă apă. Dacă există zone naturale care se pot inunda, atunci, evident că nivelul apei în timpul ploilor abundente va fi mai scăzut decît este acum. Și încă un moment important – trebuie de restabilit meandrele (forma ondulatoare) a rîurilor, astfel încît acestea să fie în albiile lor naturale, ca înainte, dar nu îndreptate cum sînt acum. De asemenea, trebuie redusă eroziunea solului. Acest lucru se realizează prin crearea plantațiilor forestiere, a fîșiilor forestiere de protecție și prin reducerea suprafeței terenurilor agricole, cu trecerea de la culturile anuale și monoculturi (vorbim despre grîu, porumb) la culturile perene (livezi și păduri)”, spune ecologistul.

După cum am aflat din discuțiile ulterioare cu directorul executiv al Eco-TIRAS, încă la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut, în Moldova a început să se vorbească despre necesitatea revizuirii radicale a problemei utilizării terenurilor prin reducerea suprafețelor agricole în favoarea pădurilor, dar totul a rămas la nivel de vorbe. Și țara noastră a pierdut mai bine de trei decenii, iar în această perioadă, copacii din păduri și livezi ar fi reușit deja să îmbătrînească.

”Acum abia începe să se discute despre pădurile private, dar, de fapt, această problemă trebuie popularizată în mod activ în rîndul oamenilor și atunci vom feri solul de eroziune suplimentară și, în același timp, vom putea desfășura o agricultură mai intensivă pe suprafețe mai mici. Înțeleg că agricultorilor nu le este convenabil, deoarece lor le este mai comod să cultive culturi anuale (deși chiar și aici, după cum vedem acum, există riscuri mari)”, spune ecologistul.

Potrivit lui Ilia Trombițchi, Moldova ar putea utiliza setul de măsuri menționat mai sus, dar pentru aceasta este nevoie de voință politică. Dar, așa cum se întîmplă de obicei, odată ce ploile se vor opri, starea de spirit a autorităților se va schimba.

”Toată lumea înțelege acum că, de îndată ce ploaia se va opri, totul va reveni la normal. Se apropie alegerile, nimeni nu vrea să strice relațiile cu nimeni, mai ales politicienii. Prin urmare, cel mai probabil, nu se va întîmpla nimic. Dar mi-aș dori ca autoritățile să înceapă să facă ceva”, a declarat directorul executiv al Eco-TIRAS.

Toate eforturile împotriva dezastrelor

Desigur, ne-am dori ca autoritățile, care se succed în Moldova, să înceapă să lucreze în această direcție. Se pare că partenerii europeni ne dau bani în acest scop. Jurnalistul portalului Noi.md a găsit pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat o informație în care se spune că Banca Mondială (BM) sprijină Moldova în pregătirea pentru dezastrele naturale, aprobînd un pachet de finanțare în valoare de 40 de milioane de dolari pentru Proiectul de Consolidare a Gestionării Riscurilor de Dezastre și Rezilienței în Moldova (SMORE). Proiectul vizează îmbunătățirea capacității țării de a face față dezastrelor naturale și schimbărilor climatice. Proiectul este sprijinit de Facilitatea Globală pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre și Redresare (GFDRR) și de Direcția Generală pentru Protecție Civilă și Ajutor Umanitar a Comisiei Europene (DG ECHO).

Banii primiți de la BM urmează a fi utilizați, în primul rînd, pentru implementarea unui sistem național de avertizare, bazat pe difuzare celulară pentru a îmbunătăți pregătirea împotriva dezastrelor. În al doilea rînd, pentru îmbunătățirea serviciilor hidrometeorologice. Planul prevede alocarea a 6 milioane de dolari pentru consolidarea rețelei de monitorizare meteorologică, îmbunătățirea prognozelor și modernizarea sistemului de avertizare timpurie. În al treilea rînd, banii din proiect vor fi utilizați și pentru standardizarea seismică, și anume alinierea standardelor de construcție la normele UE pentru reziliența la cutremure.

„Serviciul Hidrometeorologic de Stat subliniază importanța acestui proiect, afirmând că îmbunătățirea infrastructurii de monitorizare și prognoză va contribui semnificativ la protejarea comunităților vulnerabile și la sprijinirea agricultorilor în luarea deciziilor informate, în special în contextul schimbărilor climatice și al frecvenței crescute a fenomenelor meteorologice extreme”, se menționează în comunicatul Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Ar fi bine ca acești bani pentru proiecte, dar și alți bani care urmează să fie alocați de organizațiile financiare europene pentru măsuri privind schimbările climatice, să fie folosiți în scopurile prevăzute și să contribuie efectiv la protecția propriilor cetățeni. De asemenea, este important ca în timpul unor astfel de dezastre naturale politicienii să se unească, în loc să se învinuiască reciproc, în speranța de a obține dividende politice în ajunul viitoarelor alegeri. Și de data aceasta, fiecare dintre noi s-a putut convinge că în Moldova există mulți oameni care sînt gata să întindă o mînă de ajutor la nevoie. Și cu siguranță astfel de momente/cazuri în viitor nu vor fi mai puține.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, dacă în trecut, pe teritoriul țării, averse puternice cu grindină și vijelii erau observate în medie o dată la 10-15 ani, în ultimii ani, probabilitatea repetării acestora a crescut brusc.

Lidia Ceban