Eurovision stiri: 492
Transnistria stiri: 1304

Aquis UE și politica externă a Moldovei

29 noi. 2023,, 18:04   Analitică
5819 3

Nivelul coordonării politicii externe a țării noastre cu declarațiile și deciziile conducerii UE a ajuns la 78%. Însă în noiembrie Comisia Europeană a anunțat, că așteaptă de la RM o mai mare armonizare a acțiunilor. Chișinăul oficial, desigur, a salutat militărește. Ce urmează ?

Introducere în bazele integrării europene

Procesul integrării europene a adus în spațiul informațional al RM numeroase cuvinte noi. Puțin înțelese, cel mai adesea total neînțelese pentru majoritatea locuitorilor țării, dar care le influențează semnificativ viața. Unul dintre acestea este аquis.

În traducere din franceză înseamnă «patrimoniu». În raport cu sistemul de norme juridice ale UE - un set de principii comune, reguli și îndatoriri, obligatorii pentru toate statele-membre ale comunității.

În UE nu există o interpretare mai compactă a termenului аquis . Specialiștii spun că definiția exacta și conținutul lui încă mai fac obiectul de discuție a specialiștilor în drept, inclusive din cauza faptului că concepția este în continua dezvoltare. Dar anume аquis include în sine:


· conținutul, principiile și scopurile politice ale acordurilor;

· legislația adoptată în conformitate cu acordurile și jurisprudența instanțelor;

· declarațiile și rezoluțiile UE;

· instrumentele cadrului Politicii externe comune și a politicii de securitate;

· acordurile internaționale ale UE, intrate în vigoare între statele-membre.

Toate aceste componente determină Criteriile аquis ale UE, care împreună cu alte criterii de la Copenhaga – politice și economice - formează baza integrării altor state în comunitate. Criteriile politice - institutele stabile, ce garantează democrația, supremația legii, respectare drepturilor omului, respectarea și protejarea minorităților. Criteriile economice – economia de piață funcțională și capacitatea de a depăși concurența și procesele de piață în UE. Ei, da Criteriile acquis UE – capacitatea de a-și asuma și a îndeplini eficient obligațiile de membru.

Țările-candidate au obligația să adopte acquis înainte de a adera la UE și înainte de a recunoaște legislația UE ca parte a propriei legislații. Anume acquis stau la baza negocierilor de aderare.

Un ghid de acțiune

Cea mai bună modalitate de a înțelege cum funcționează conceptul acquis UE e să citim «Raportul privind Republica Moldova - 2023», aprobat de Comisia Europeană la 8 noiembrie. Acest document trebuie să convingă țările-membre UE, că Moldova este gata pentru procesul de pregătire a aderării la comunitate. Dacă Consiliul UE va accepta argumentele CE (ședința este programată pentru mijlocul lunii decembrie), va urma coordonarea principiilor de reglementare a negocierilor privind aderarea, esența și conținutul negocierilor (în acest scop va fi verificată legislația moldovenească), precum și procedurile negocierilor. În rezultat, va fi elaborate ana numitul cadru de negocieri, care trebuie să fie aprobat de țările-membre UE. Numai după aceasta putem aștepta începutul negocierilor.

În circumstanțe favorabile Moldovei, ele pot fi lansate în martie, 2024. Iar dacă în decembrie Consiliul UE va lua o altă decizie, atunci spre toamna viitoare republica va avea o a doua șansă pentru a convinge statele-membre să ia decizia politică privind începerea negocierilor cu Moldova. Între timp, documentul de bază pentru interacțiunea cu UE va fi în continuare reportul Comisiei Europene.

El definește clar ce anume așteaptă comunitatea de la încă o țară-candidată la aderare. Recomandările vizează șase direcții (clustere), împărțite pe capitole. Primul cluster – «Bazele procesului de aderare » - include capitolele «Democrația», «Reforma administrației publice», precum și sferele drept, economie, achiziții publice, statistică, finanțe și control. Al doilea cluster – «Piața internă», al treilea – «Competitivitate ași creșterea incluzivă », al patrulea– «Agenda verde și conectivitatea durabilă», al cincilea – «Resurse, agricultură și conectivitate ».

E lesne să observăm, că toate aceste denumiri coincid cu accentele activității autorităților moldovene în ultimii doi ani. Discutabilă reușita realizării acestor priorități, dar anume pentru aceste direcții Moldovei i- au fost alocate principalele fonduri europene, mărimea cărora, ce-i drept, este mult inferioară mijloacelor pe care țara noastră le păstrează în Europa ca rezerve monetare. Astfel, anume capabilitatea Moldovei de a corespunde aquis UE este remunerată prin finanțare, și de aceea aceasta trebuie să fie mereu confirmată, să obțină un anumit nivel de transpunere în viață. Cum are loc aceasta putem judeca cel mai bine reieșind din conținutul clusterului șase «relații externe».

Care va fi valoarea în procente?

Raportul UE leagă temeinic politica externă a Moldovei de politica în domeniul apărării și securității. «Membrii UE trebuie să aibă posibilitatea dialogului politic în cadrul politicii externe, de securitate și apărare comune a UE, să respecte declarațiile UE, să participe la acțiunile UE și să aplice sancțiunile convenite și măsurile restrictive”, zice capitolul 31.

Tot aici se menționează, că nivelul Moldovei în această direcție «este între moderat și bun», și că republica a obținut progrese «în perioada raportată», adică în decursul ultimului an.

«După ce Rusia a început războiul contra Ucrainei, Moldova nu și-a exprimat acordul cu măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei și Belarusului, precum și cu declarațiile respective ale Înaltului reprezentant UE. Atunci autoritățile țării s-au angajat doar să nu admită eludarea sancțiunilor UE, — se spune în raport. – Dar în a. 2023 Moldova a început coordonarea treptată a unor măsuri restrictive, îndreptate contra Rusiei/activității rusești în străinătate ».

Este vorba, între altele, de două decizii ale Consiliului UE împotriva grupului «Вагнер» și măsurile restrictive ca răspuns la recunoașterea ilegală, ocuparea sau anexarea unor raioane ale Ucrainei.

«Moldova a expulzat 22 de diplomați ruși și 23 de angajați ai ambasadei, și a redus cu două treimi statele de personal ale misiunii diplomatice. La Ministerul afacerilor externe și integrării europene a Moldovei au fost create structurile necesare pentru participarea la politica comună în domeniul relațiilor externe și a securității», - se subliniază în raport.

Se mai menționează, că «dialogul politic dintre UE și Moldova privind politica externă și securitatea continuă, inclusiv în cadrul Consiliului de asociere UE-Moldova », precum și în timpul consultărilor anuale și a dialogului la nivel înalt. În rezultat, «nivelul de conformitate a Republicii Moldova cu declarațiile Înaltului Reprezentant în numele UE și deciziile Consiliului privind măsurile restrictive» a sporit, conform UE, de la 54% în a. 2022 la 78% în 2023.

În același timp, Comisia Europeană recomandă insistent (formularea din raport este «anul viitor țara trebuie») «să continue ridicarea nivelului de conformitate în domeniul politicii externe și securității și să asigure realizarea măsurilor restrictive. O altă indicație – «să continue eforturile de contracarare a amenințărilor hibride și de sporire a durabilității».

Dansuri ceremoniale cu аquis

În prezent, Moldova s-a asociat unui număr de mai bine de 20 din cele 38 regimuri de sancțiuni ale UE. Cea mai recentă decizie este din 23 noiembrie: republica a aderat la sancțiunile UE împotriva oamenilor de afaceri ruși Alisher Usmanov, Oleg Deripaska, Arkady Rotenberg, Ghenady Timchenko și alții, precum și împotriva ministrului rus al apărării Serghei Șoigu, fost comandant- șef al Forțelor Aerospațiale Ruse Serghei Surovikin, liderii Crimeii Serghei Aksenov și Vladimir Konstantinov (apropo, ambii originari din Moldova), precum și fostul șef al MGB transnistrean Vladimir Antiufeiev și alți oficiali.

Aderarea la aceste sancțiuni aduce Moldovei, plus la ridicarea nivelului de conformare aquis UE, un șir întreg de posibilități. Spre exemplu, ea a putut convinge Consiliul UE să adopte, în luna aprilie a acestui an un sistem de măsuri restrictive direcționate, care oferă UE posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor responsabile pentru sprijinirea sau desfășurarea acțiunilor care subminează sau reprezintă o amenințare la adresa suveranității și independenței Republicii Moldova, a democrației, a statului de drept, stabilității sau securității țării. În rezultat – blocarea mijloacelor mass-media, scoaterea partidelor și candidaților din cursa electorală, manipularea legilor, segregarea unor regiuni întregi.

Tot în aprilie și-a început activitatea misiunea civilă a UE în Moldova, scopul căreia este consolidarea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică, precum și combaterea manipulării și interferențelor informațiilor străine. Acum, plus la lansarea Centrului pentru Comunicații Strategice și Combaterea Dezinformării, republica se pregătește să adopte o lege privind combaterea propagandei și a dezinformării în internet.

Pe lângă lansarea Centrului pentru Comunicații Strategice și Combaterea Dezinformarii, republica se pregătește să adopte o lege privind combaterea propagandei și a dezinformarii pe internet.

Помимо запуска Центра стратегических коммуникаций и борьбы с дезинформацией, республика готовится принять закон о борьбе с пропагандой и дезинформацией в Интернете.

Pe lângă lansarea Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformarii, republica se pregătește să adopte o lege privind combaterea propagandei și a dezinformarii pe internet.

Nu există un astfel de document nicăieri în lume, dar Moldova are carte albă pentru libertatea deplină a creativității legislative, dacă aceasta este măcar cumva în concordanță cu aquis UE.

Odată cu necesitatea corespunderii principiilor și normelor UE, guvernarea din Moldova a obținut un șir de instrumente de presiuni asupra opoziției politice și civice, dar concomitent și amenințări clare pentru propria stabilitate. Două treimi din societatea moldovenească se pronunță pentru neutralitatea statului și poziția echidistantă față de politica părților implicate așa sau altfel în acțiunile militare din Ucraina. Aceste dispoziții alimentează oponenții guvernării actuale, fapt care produce nervozitate reprezentanților puterii, care înșurubează tot mai mult piulițele, fără a ține cont de sporirea tensiunilor în țară.

Aquis UE ca presentiment

Moldova figurează în continuare în lista țărilor prietenoase Rusiei. Aceasta a fost renovată în septembrie, șir republica nu a fost mutată, barem, în compartimentul «Neutre». Deocamdată, eforturile UE, care au atras Moldova în cercul purtătorilor adevărați ai ritoricii antirusești, au ca rezultat doar noile cereri ale autorităților moldovenești de finanțare (returnarea parțială, nesemnificativă a fondurilor care aparțin Republicii Moldova), creșterea migrației din republică și declinul economiei acesteia.

Guvernarea Moldovei, care a decis să schimbe acordul social, acoperindu-se cu situația excepțională, poate plăti pentru aceasta cel puțin cu neacceptarea, în decembrie, de către Consiliul UE a demarării negocierilor de aderare. Totuși, încă nu există un consens cu privire la majorarea numărului celor care doresc să adere.

Cea mai proastă evoluție a evenimentelor este posibilă, dacă UE va slăbi măcar pentru o clipă controlul asupra acțiunilor integratorilor europeni moldoveni. Asta s-ar putea solda, spre exemplu, cu noi tensiuni în regiunea transnistreană. Din august, mai multe întreprinderi mari de acolo nu pot exporta produsele, dat fiind că Chișinăul le-a clasificat ca produse cu dublă utilizare. A fost în cadrul îndeplinirii cerințelor UE, care insistă pe

armonizarea legislației naționale privind controlul exportului de bunuri cu dublă utilizare cu acquis-ul comunitar (UE, desigur, are o politică comercială comună cu țările terțe. Capitolul 30 al raportului CE).

Transnistrenii încă mai speră că se vor implica diplomații occidentali, care i-au mai ajutat atunci cînd Chișinăul oficial s-a dovedit incapabil să propună o soluție privind decontările financiare cu regiunea în condițiile sancțiunilor. Dar dacă problema nu va fi soluționată, nu este exclus ca Chișinăul să aibă un motiv să vorbească despre încă o sursă de amenințare a securității. Cine știre, poate anume asta își dorește?

Dacă decembrie va aduce vești bune pentru guvernarea moldovenească, și țara va obține acordul de a începe negocierile, există speranța ca Moldova, deja după schimbarea puterii, să echilibreze valorile UE cu interesele poporului moldovenesc. Chiar dacă va fi nevoie de mulți ani pentru aceasta.

Muntenegru, spre exemplu, pășește pe acest drum deja de 11 ani, Serbia – de 9, și nu este o limită. Căci dacă anterior în UE exista regula, conform căreia negocierile de aderare a țării în mod obligatoriu trebuie să se încheie cu integrarea acesteia, de la 2020 încoace UE și-a permis să oprească negocierile, să le înceteze și să le relanseze.

Natalia Uzun

5
0
0
2
8

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre protestele fermierilor?