10 mituri despre recensămînt, demontate de Biroul Național de Statistica

Biroul Național de Statistica anunță că peste 400.000 de mii de persoane și 290.000 de locuințe au fost deja recenzate în perioada 8-16 aprilie.

Cu toate acestea, reticența față de acest exercițiu rămîne a fi încă una mare din partea populație.

În acest asens, BNS a demontat zece mituri despre Recensămîntul 2024.

Mitul nr. 1. Informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată colecta mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale.

BNS menționează că în cadrul recensămîntului nu vor fi colectate date despre valoarea casei sau apartamentului în care trăiești și nici nu vei fi întrebat(ă) dacă ai contract de chirie sau nu. Recenzorii vor colecta date privind materialele din care sînt construiți pereții, anul construcției clădirii, precum și date privind principalele comodități.

Mitul nr. 2. Recensămîntul se face pentru ca statul să afle cîtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.

Recensămîntul nu are nicio legătură cu o mobilizare militară. Acesta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare zece ani.

Mitul nr. 3. Nu este nevoie de recensămînt, pentru că toată informația deja există în alte surse.

BNS menționează că, este adevărat că biroul poate obține anumite informații din bazele de date administrative existente, cu toate acestea, bazele de date existente nu conțin toate statisticile necesare și, în plus, sînt deseori incomplete.

Mitul nr. 4. Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mîinile escrocilor.

Confidențialitatea datelor personale este garantată de lege. Este practic imposibil ca datele personale comunicate recenzorilor să nimerească pe mîinile persoanelor terțe. După ce recenzorul va completa chestionarele, el va transmite datele colectate către un server securizat. Odată transmise către server, datele vor fi șterse automat de pe tableta recenzorului

Mitul nr. 5. Recensămîntul se face pentru a fura banii publici.

Recensămîntul populației este un exercițiu într-adevăr scump și din acest motiv el se organizează doar o dată la 10 ani. Pentru recensămînt, din bugetul de stat al Moldovei, vor fi alocate în total 329 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor va acoperi remunerarea personalului temporar angajat. Trebuie de menționat că nu toate cheltuielile de recensămînt vor fi achitate din banii statului.

Mitul nr. 6. Prin recensămînt, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.

În primul rînd, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. De asemenea, chestionarele de recensămînt nu conțin întrebări despre avere, cîștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.

Mitul nr. 7. Dacă participi la recensămînt, statul va afla care sînt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și cîți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.

Statul deja știe care sînt veniturile tale. Informația despre dotarea locuinței cu diferită tehnică de uz casnic (boiler, cazan, climatizor etc.), precum și despre numărul de membri ai gospodăriei, se colectează pentru a evalua condițiile de trai ale populației în medie, nu pentru a estima bunăstarea ta personală.

Mitul nr. 8. Participarea la recensămînt nu este obligatorie.

Participarea la recensămînt este obligatorie. Articolul 7 din Legea privind recensămîntul populației și locuințelor stabilește clar această obligație.

Mitul nr. 9. Recensămîntul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernămînt vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.

Recensămîntul populației și locuințelor este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indiferent de evenimentele politice, cum ar fi alegerile, și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recensămîntului.

Mitul nr. 10. Nu are rost să participi la recensămînt pentru că vor fi publicate doar rezultatele care îi convin guvernării, cum a fost în 2014.

Rezultatele recensămîntului precedent (2014) au fost publicate cu o întîrziere mare (în anul 2017), cauzată în principal de tehnologia de colectare a datelor folosită atunci (pe suport de hîrtie), precum și de necesitatea de a completa din alte surse datele care nu au reușit să fie colectate în cadrul recensămîntului. Ca acest lucru să nu se mai întîmple, pentru recensămîntul din 2024, a fost aleasă o altă tehnologie de colectare a datelor (electronică), care va permite o prelucrare mai rapidă, precum și o detaliere mai mare a informației.

Recensămîntul populației și locuințelor în anul 2024 a început în data de 8 aprilie și va dura trei luni.

Amintim că anterior Doru Petruți, director General IMAS Chișinău, companie care realizează studii și cercetări sociologice, a comentat pentru Noi.md caracterul unor întrebări din RPL.

«Nu doar întrebările astea stîrnesc și zîmbete, și acuze din partea diverselor persoane. Ce intenționează ei, pentru ce doresc să utilizeze o astfel de informație asta doar realizatorii pot lămuri. Este o informație, care pur și simplu nu are o valoare nici științifică, nici nu spune ceva relevant despre populație. Mie îmi este greu ca sociolog să înțeleg care este logica unor astfel de întrebări».

Ulterior cu mai multe precizări în privința unor întrebări din chestionarul la Recensămîntul Populației și Locuințelor (RPL) 2024, a venit și Biroul Național de statistică.