Cel mai mare exod al populației se înregistrează la periferia Moldovei (INFOGRAFICĂ)

Foto: allmoldova.com

Cel mai înalt exod al populației se înregistrează în regiunile din nordul și sudul Republicii Moldova, în apropierea frontierei cu Ucraina și România, unde acest indice este mai mare decît media pe țară.

Acest exod nu este compensat de creșterea naturală a numărului populației. Totodată, în centrul țării creșterea naturală a numărului populației se menține din contul migrației interne și fluxului de oameni din nord și sud. Aceste date se conțin în studiul prezentat astăzi de către conducătorul Centrului de Studii Demografice din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Olga Gagauz, informează NOI.md.

Indicatorii demografici generali sînt întocmiți în baza datelor despre dinamica natalității, îmbătrînirii, creșterii naturale a numărului populației (raportul dintre nivelul natalității și mortalității – nota red.) și rata migrației. În cazul dat, coeficientul este calculat pornind de la nivelul de asigurare a securității demografice. De exemplu, coeficientul 67 înseamnă că securitatea demografică este la nivelul de 67%.



Cei mai înalți coeficienți se înregistrează în municipiul Chișinău (67,5), raionul Dubăsari (66,7) și raionul Ialoveni (66,4). În aceste regiuni se atestă cea mai bună situație demografică. Olga Gagauz a explicat că în regiunile cu cei mai înalți indici exodul populației peste hotare este compensat de creșterea naturală a numărului populației, iar rata natalității este egală sau o depășește pe cea a mortalității.

Cei mai alarmanți indicatori se înregistrează în nordul și sudul țării, în particular în raioanele Cimișlia (42,4), Taraclia (40,2), Briceni (37,4), Dondușeni (32,7) și Ocnița (30,7). Acești indicatori atestă un nivel scăzut al creșterii naturale a numărului populației și un exod masiv al oamenilor în regiunile limitrofe ale Moldovei.

Indicatorii sănătății populației sînt diametral opuși: la periferie situația este cea mai bună. Aceste date sînt calculate în baza nivelului mortalității infantile, numărului medicilor de familie (la 10 mii de oameni), ratei bolilor cardiovasculare și oncologice, numărului persoanelor adulte cu semne de invaliditate primară (la 100 de mii de oameni) și nivelului general al speranței de viață la naștere.



Cei mai înalți coeficienți se înregistrează în raioanele Nisporeni (72,6), Cahul (69,8), municipiul Chișinău (67,5), raioanele Cimișlia (66,7), Orhei (66,2). La polul opus se află raioanele Strășeni (52,5), Sîngerei (49,8), Florești (49,1), Cantemir (46,1) și Șoldănești (45,4). În aceste regiuni nivelul morbidității este mai înalt, comparativ cu celelalte raioane, iar asigurarea cu medici de familie și mijloacele necesare pentru ocrotirea sănătății se află la cel mai scăzut nivel. În aceste raioane se atestă cel mai înalt nivel de pesimism al populației față de sistemul ocrotirii sănătății și a vieții în general.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul populației este într-o descreștere continuă. Astfel, în ianuarie 2016, numărul populației constituia 3,553 milioane de persoane sau cu 2 mii mai puține comparativ cu perioada similară a anului 2015.