Stabilitatea financiară a Băncii Economii: cine va achita contul?

Foto: bem.md

Vladislav Bordeianu

Unul dintre evenimentele săptămînii curente, dincolo de rezultatele alegerilor parlamentare, a fost revenirea Băncii de Economii sub controlul statului şi introducerea administrării externe a acestei instituţii. De asemenea, sub administrare specială a fost pusă şi Banca Socială. Toate aceste evenimente trezesc îngrijorări, în contextul scandalurilor interminabile pe piaţa financiară în ultimii ani. Organele de stat refuză să clarifice situaţia, fapt ce tensionează şi mai mult societatea.

Nu a trecut nici un an şi banca a revenit în proprietatea statului

Luni, guvernatorul Băncii Naţionale (BNM), Dorin Drăguaţanu, a comunicat, în cadrul unei vonferinţe de presă că statul deţine din nou pachetul majoritar de acţiuni de 56,13% ale Băncii de Economii.

O decizie similară a fost emisă de către Curtea Supremă de Justiţie pe 27 noiembrie (în paralel la Curtea de Apel Chişinău era examinat demersul CEC privind scoaterea partidului „Patria” a lui Renato Usatîi din cursa electorală) în privinţa cererilor a trei acţionari minoritari.

Este remarcabil faptul că în celelalte două instanţe, minoritarii au pierdut cauza. Amintim că pachetul statului s-a redus pînă la 33,3% în luna august trecut, în rezultatul emisiei suplimentare de acţiuni.

Veste despre preluarea de către stat a controlului la Banca de Economiei a căzut ca un trăsnet, cu atît mai mult cu cît, cu aproape un an în urmă, toate organele de stat încercau să convingă societatea civilă în legalitatea şi oportunitatea reducerii cotei statului. Acum, din decizia CSJ putem face concluzia că societatea a fost dusă în eroare, iar tranzacţia a fost efectuată cu un şir de încălcări, în special, precum reiese din decizia instanţei de judecată, nu au fost respectate drepturile acţionarilor şi ei nu au fost informaţi despre emisia suplimentară.

În pofida faptului că vestea despre reîntoarcerea cotei statului la BEM a fost primită, în general, pozitiv, rămîn multe neclarităţi şi neînţelegeri. În primul rînd, sînt probleme legate de investiţiile efectuate de către acţionarul (Sisteme Informationale Integrate), care a cumpărat cota statului. Or, cu un an în urmă, atît statul, cît şi banca îl calificau drept „salvatorul băncii”, care, potrivit lor, a investit în bancă circa 1 mild. lei. Acum acest investitor a rămas în pierdere.

Este interesant că, ulterior, aceste acţiuni au fost vîndute companiei afiliate a băncii de stat din Rusia «Внешэкономбанка» - «ВЭБ Капитал». Reiese că prin decizia CSJ i-au fost încălcate drepturile investitorului rus. Ţinînd cont de poziţia consiliului de administraţie al băncii, care era condus de Ilan Şor (el reprezenta şi interesele «ВЭБ Капитал»), atunci după anunţarea deciziei CSJ nu este exclus că aceasta va fi contestat şi acţionarul va cere recuperarea investiţiilor. Avînd în vedere mărimea investiţiilor acţionarilor, putem vorbi despre cel puţin 1 mild. lei. Dar cine va despăgubi investitorul? Răspunsul este evident – noi, contribuabilii.

Nu este exclus că această veste ar putea avea un impact negativ asupra relaţiilor moldo-ruse, care nu pot fi numite prietenoase. Avînd în vedere deciziile similare ale instanţei de judecată, unde este garanţia că nu va rămîne fără proprietate şi investitorul rus al Aeroportului Internaţional Chişinău, ce a fost concesionat pe 49 de ani.

Fostul judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Stanislav Pavlovschi menţionează că lipsirea de dreptul la proprietate este una dintre cele mai grave încălcări, iar cel mai des în asemenea situaţii cazurile sunt cîştigate de către investitori. El a amintit că precedente similare au mai fost. În anul 2008, Moldova a pierdut la CEDO cel mai mare dosar în valoare de 6,7 mil. euro. În primăvarea anului 2000, compania germană „Unistar Ventures Gmbh” a semnat cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile un contract, în baza căruia compania de stat „Air Moldova” trebuia să fie reorganizată în ÎM „Air Moldova” SRL. În această întreprindere, partea germană deţinea 49% din capitalul social (au fost introduse aproape 2,4 mil. dolari SUA), iar statul avea pachetul de control de 51%.Juristul Vitalie Nagacevschi menţiona că atunci cînd la putere a venit Partidul Comuniştilor, asupra ÎM „Air Moldova” a început să fie exercitată presiune. În august 2002, Arbitrajul Economic a decis rezilierea contractului, în baza căruia a fost creată ÎM.

Administrarea externă a Băncii de Economii

Totodată, rămîne incertă situaţia financiară a Băncii de Economii. Deoarece în Legea privind instituţiile financiare nu există un articol, prin care administrarea externă se introduce din cauza schimbării structurii de acţionari. În general, motive pentru introducerea gestionării externe sunt necorespunderea indicatorilor băncii cu normativele Băncii Naţionale, sau nerespectarea recomandărilor BNM.

Directorul adjunct al Centrului pentru Studii Strategice şi Reforme, doctorul în economiei Elena Gorelova a menţionat că guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu trebuie să explice argumentat ce s-a întămplat cu Banca de Economii anterior şi în ce situaţie financiară se află în prezent. „Rapoartele financiare ale Băncii de Economii nu oferă motive pentru îngrijorare pentru clienţii băncii. Totodată, în loc să explice în mod profesionist situaţia cu schimbarea componenţei acţionarilor la BEM şi să ofere o caracteristică a situaţiei financiar-economice a instituţiei, toate explicaţiile guvernatorului BNM se rezumă la apelul către jurnalişti. Apropo, necesitatea de introducere a administraţiei speciale din partea BNM la fel ar trebui explicată, pentru a evita diferite speculaţii şi agiotajul”, a continuat economistul.

Analizînd statistica băncii, atunci, indicatorii sunt controversaţi: pe de o parte, nivelul de lichiditate este înalt, pe de alta – unii indicatori nu corespunde normativelor BNM, în special, cele legate de eliberarea creditelor pentru persoanele afiliate băncii.

Potrivit statisticii oficiale, BEM are bani. Lichiditatea curentă depăşeşte de trei ori normativul (63,38%) faţă de normativul de 20%), lichiditatea pe termen lung este de 0,57%, faţă de normativul de peste 1%. Suficienţa capitalului, ţinînd cont de riscuri, constituie 17,29%, faţă de nivelul minim stabilit de 16%. Iar la Banca Socială, unde Banca Naţională, de asemenea, a introdus administrarea specială (din cauza volumelor mari de tranzacţii interbancare cu BEM), acest indicator este practic la limită şi constituie 16,05%. Lichiditatea curentă constituie 36,56%, iar cea pe termen lung – 0,73%, Este remarcabil faptul că cel mai jos nivel de lichiditate în prezent este la Unibank - 21,79%. Amintim că Banca de Economii intenţiona să cumpere această bancă şi, potrivit presei, toate aceste trei bănci erau controlate de una şi aceeaşi persoană.

Principiul domino

Situaţia creată în jurul Băncii de Economii, care este coloana vertebrală a sistemului bancar, demonstrează existenţa unei situaţii complicate pe piaţa bancară. Asta deşi, luni, în cadrul conferinţei de presă, guvernatorul Băncii Naţionale spunea că situaţia pe piaţa bancară este stabilă. Atunci de ce a fost nevoie de instituirea administraţiei externe a două bănci mari – Banca de Economii şi Banca Socială?

„Situaţia creată ar putea fi soluţionată prin două metode: sau statul va face injecţii majore în sistemul bancar, dau este necesar de a înlătura tumoarea”, a menţionat unul dintre interlocutori pentru NOI.md. Potrivit acestuia, „Guvernul, se pare că a utilizat prima variantă şi a decis să salveze banca din contul mijloacelor publice”. Se menţionează diferite sume ale acestui ajutor – de la 1,5 mild. pînă la 9,5 mild. reiese că acum un an statul nu avea 50 mil. de lei pentru participarea la emisia suplimentară, iar acum a găsit miliardele necesare pentru salvarea băncii?

În cazul în care informaţia privind alocarea mijloacelor pentru Banca de Economii din cauza situaţiei financiare proaste se va confirma, atunci acest fapt ar putea crea un precedent negativ pentru întreaga piaţă bancară din Moldova. Reiese că, administraţia băncilor ar putea promova politici imprudente, ştiind că în orice caz statul le va veni în ajutor, iar însuşi bancherul va rămîne nepedepsit. De aceea, soluţionarea situaţia în jurul Băncii de Economii ar putea deveni un fel de hîrtie de turnesol pentru autorităţile moldovene.

Or, în cazul în care BNM va merge pe calea lichidării Băncii de Economii, atunci ar putea apărea probleme şi la alte bănci, deoarece acestea sunt verigile aceluiaşi lanţ. Pe de altă parte, acordînd ajutor doar unei bănci, care potrivit specialiştilor, nu era gestionată eficient şi era utilizată în scopuri politice, atunci piaţa va parazita. În acest sens, autorităţile şi Banca Naţională au o sarcină deloc uşoară, de soluţionarea căreia depinde dezvoltarea pieţei bancare din Moldova.