„Expert-Grup”: Chișinăul și regiunile sînt două realități economice paralele

Foto: euroasianews.md

Economia Republicii Moldova rămîne a fi una puternic polarizată şi cu persistente dezechilibre regionale, în țară există două realități paralele. La această concluzie a ajuns expertul Iurie Morcotîlo de la „Expert-Grup” în studiul „Dezvoltarea regională și două realități paralele”. Studiul a fost efectuat în baza datelor statistice disponibile și are ca scop evaluarea ultimelor tendințe și evoluții în dezvoltarea regională ale Republicii Moldova.

Expertul subliniază că Economia Moldovei rămîne a fi una puternic polarizată şi cu persistente dezechilibre regionale. Principalul pol de concentrație regională a populaţiei, a PIB-ului, a producţiei industriale şi de servicii, precum şi a investiţiilor din toate sursele rămîne să fie capitala Republicii Moldova – Chişinău. Discrepanţele dintre capitală şi restul ţării (cu excepţia municipiului Bălţi) sînt enorme și în continuare creștere. Analistul menționează că per ansamblu, în Republica Moldova există două realități economice paralele: pentru întreaga țară, cu excepția capitalei, economia este una preponderent agrară, în timp ce în Chișinău şi, parțial, Bălţi, aceasta este preponderent axată pe servicii şi industria prelucrătoare.

Pe lîngă diferențele structurale, se denotă un nivel excesiv de concentrare geografică a activității economice și sociale în capitală, fenomenul dat depășind de peste două ori nivelul mediu din țările Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE). Discrepanțele regionale uluitoare se confirmă şi la produsul regional brut (PRB). Astfel, conform estimărilor, în anul 2012 în municipiul Chişinău erau concentrate 47,5% din PIB la nivel naţional, în Bălţi – circa 6,1%, urmat de UTA Găgăuzia cu 3,8%.

Dinamica investițiilor, care joacă un rol important în diminuarea dezechilibrelor regionale, demonstrează, în termeni absoluţi la nivel naţional, o enormă diferență, în mare parte din cauza creşterii semnificative a ponderii municipiului Chişinău, care a crescut continuu din anul 2007 de la 12,6% pînă la 62% în 2012. Dacă analizăm media pe anii 2009-2012 a ponderii investiţiilor din bugetul de stat, pe lîngă Chişinău, cei mai mari beneficiari sînt Hînceşti (6,28%), Orhei (4,60 %), UTA Găgăuzia (3,9%), Cimişlia (3,5%), municipiul Bălţi (3,4%) şi Străşeni (2,63 %). Astfel, doar aceste şase unităţi teritorial-administrative au obținut împreună aproximativ 25% din totalul investiţiilor din bugetul de stat. Investiţiile private sînt repartizate şi mai neuniform decît cele publice și manifestă aceeași tendinţă de divergenţă la scară naţională. Principalul catalizator al diferenței este municipiul Chişinău, care a continuat să atragă cea mai mare parte a investițiilor, mărindu-și cota de la 56,7% în anul 2005 pînă la circa 70% în 2012.

În baza studiului expertul le recomandă autorităților să elaboreze şi definitiveze statistici regionale complexe, care să corespundă celor mai înalte standarde internaţionale, să fortifice și să lărgească capacităţile de autofinanţare a autorităților publice locale. Pe lîngă instrumentele stipulate în Legea privind finanţele publice locale, expertul consideră că ar fi benefic de stimulat autoritățile locale la nivel raional să contracteze împrumuturi pentru cheltuieli de capital, în special emiterea bonurilor de infrastructură. Expertul mai pledează pentru intensificarea procesului de reformare şi fortificarea cadrului instituţional la nivel de autorități publice locale, subliniind că dezvoltarea regională trebuie să fie însoţită de reforme structurale, şi anume prioritizarea celor mai dinamice sectoare – industria prelucrătoare şi de servicii.