Reforma justiţiei: bani în schimbul garanţiilor

Foto: infopresspascani.ro

Victor SURUGIU

Reforma justiţiei este una dintre priorităţile autorităţilor moldovene. Pe de o parte, funcţionarii europeni cheamă permanent spre impulsionarea reformelor, pe de altă parte – fără renovarea sistemului judecătoresc nu trebuie să aşteptăm progrese în domeniul integrării europene. Acest subiect a figurat marţi pe ordinea de zi a şedinţei de lucru a lui Igor Corman cu structurile subordonate parlamentului. În cadrul şedinţei s-a dat undă verde iniţiativelor legislative ce ţin de activitatea justiţiei. Mai ales celor privind reformarea procuraturii, care, după mulţi parametri, rămîne în urmă de alte instituţii. Totodată, potrivit unor experţi, activitatea autorităţilor este ciclică şi poartă un caracter temporar.

Experienţa reformelor anterioare în justiţie denotă faptul că activitatea este impulsionată, deseori, în ajunul evenimentelor naţionale sau internaţionale importante, în cazul dat, acesta este summitul de la Vilnius. În asemenea situaţii, autorităţile trebuie să demonstreze partenerilor europeni ataşamentul faţă de valorile democratice şi succesele în reforme. Conducerea ţării înţelege perfect că reforma justiţiei va avea un impact nemijlocit asupra relaţiilor cu Uniunea Europeană.

Un alt aspect este legat direct de finanţarea graduală din partea UE şi altor parteneri de dezvoltare. Reforma are loc conform unei agende, aprobate de parlament şi coordonată cu instituţiile europene. Pînă în anul 2016, în aceste scopuri vor fi necesare cel puţin 124 milioane de euro, circa jumătate dintre care au fost promise de Uniunea Europeană sub formă de suport bugetar. Însă Moldova va primi aceşti bani doar în cazul în care va respecta agenda reformei şi va demonstra realizări concrete.

Totodată, reformatorii naţionali au particularităţile lor. Dacă în multe ţări europene reformele cuprind doar anumite direcţii, atunci Moldova a mers pe altă cale. Precum afirmă experţii UE, Strategia noastră de reformă în justiţie este cea mai amplă din Europa. În total, sînt prevăzute 500 de diverse măsuri, ce se referă la toate verigile sistemului judecătoresc: de la instanţele judecătoreşti pînă la notari şi ombudsmeni. Majoritatea dintre acestea se încadrează în termene cu mari rezerve, iar unele, ca procuraturile sau sistemul penitenciar, rămîn foarte mult în urmă.

Unul dintre experţii noştri a atras atenţia asupra unei particularităţi a istoriei moldoveneşti de reformare a justiţiei. Este vorba despre numărul consilierilor europeni care contribuie la elaborarea şi implementarea reformelor. Pentru remunerarea muncii lor şi achitarea diurnelor sînt cheltuite milioane de euro, beneficiar final ale cărora se numără ţara noastră. UE a alocat Moldovei 10 milioane de euro sub formă de asistenţă tehnică, o mare parte dintre care va merge pentru remunerarea organizaţiilor europene şi specialişti străini. Sarcina acestora este de a elabora diverse proiecte de monitorizare, de coordonare a reformei, traininguri pentru angajaţii din organele justiţiei. Judecătorii, procurorii şi alţi funcţionari vor fi învăţaţi, a cîta oară, cum să lucreze independent, transparent şi profesionist.

Oferirea asistenţei tehnice Moldovei din partea UE presupune prezenţa în ţară a zeci de consilieri europeni bine plătiţi, precum şi a personalului auxiliar. Majoritatea dintre ei sînt repartizaţi în ministere, instituţii, organe de drept şi alte structuri ce se află în proces de reformare.

Întrucît creşte fluxul injecţiilor financiare în bugetul naţional, UE deja şi-a anunţat intenţia de a majora numărul consilierilor europeni ce consultă instituţiile de stat ale Moldovei. Totodată, potrivit interlocutorului nostru, sînt cazuri în care experţii străini îşi impun deschis punctul de vedere asupra reformelor. Iar la Procuratura Generală, colaborarea cu unul dintre consilierii europeni a degenerat într-un conflict deschis şi acesta a fost nevoit să renunţe la consultanţă.

„Nu în zadar conducerea statului şi a organelor de profil îşi dublează eforturile, menţionează expertul nostru. – Moldova nu mai are mult timp pentru finalizarea reformelor începute. Pe parcursul ultimelor luni, reprezentanţii de rang înalt din UE au dat de înţeles în repetate rînduri că perioada promisiunilor a trecut şi a sosit timpul pentru a demonstra rezultate şi efecte. Cu alte cuvinte, europenii aşteaptă de la Moldova implementarea practică a legilor.

Este nevoie de garanţii că noua legislaţie va fi implementată, dar nu va rămîne pe hîrtie, cum s-a întîmplat pînă acum. Problema este una complexă, de sistem, şi ea nu va putea fi soluţionată în doi timpi şi trei mişcări, nici chiar cu ajutorul consultanţilor străini. Ciocnindu-se de realitatea moldovenească, ultimii doar strîng din umeri: în pofida tuturor eforturilor, studiile arată că nivelul corupţiei în sistemul judiciar nu se reduce. Cetăţenii continuă să-şi piardă încrederea nu numai în justiţie, dar şi în stat şi în angajaţii lui.

Se va schimba ceva doar în cazul în care conducerea ţării şi a structurilor de drept vor arăta exemplu, vor demonstra voinţă politică, vor acţiona mai hotărît, fără a ţine cont de simpatiile politice. Cînd s-ar putea întîmpla aceasta – e o întrebare deschisă. Deocamdată, la capitolul implementării legilor adoptate, nivelul încrederii ţărilor străine în autorităţile noastre lasă de dorit.

Justiţia noastră se află în stare de reformare continuă, aproape din momentul proclamării independenţei. Practic, implementarea reformelor nu ajunge în faza finală. Procesul se sistează şi apoi se dă start unei noi reforme. Acest scenariu se repetă din mai multe motive, dintre care principalul îl constituie interesele politice înguste ale autorităţilor şi lipsa comunicării dintre organele supuse reformei şi cei care elaborează şi implementează reforma”.