Casă parohială în Scuarul Catedralei din capitală

Foto: chisinau.md

Olga MOCANU

În luna august, primăria Chişinăului a început discuţiile despre construcţia unei case parohiale în spatele Catedralei ”Naşterea Domnului” din parcul central. Potrivit versiunii autorităţilor locale, anume acolo s-ar fi aflat o casă parohială veche, pe care municipalitatea a decis să o reconstruiască. Mitropolia a propus atunci un proiect de construcţie a unei clădiri cu şase nivele, sub formă de potcoavă. Primarul general Dorin Chirtoacă nu a aprobat însă aceste proporții, declarînd că „nu are de gînd să participe la construcţia casei pentru cei mai puțin păcătoși”. Şi iată că peste o lună şi jumătate, mitropolia a venit cu o altă schiţă, care a fost plasată pe site-ul primăriei (www.chisinau.md), pentru a fi discutată de societatea civilă. Însă noua variantă de „reconstrucţie” a casei parohiale s-a dovedit a fi prea masivă şi, în opinia unor experţi, ar putea afecta imaginea istorică a inimii Chişinăului.

În luna mai 2012, primarul general Dorin Chirtoacă a avut o întrevedere cu Mitropolitul Chişinăului şi Întregii Moldove, Vladimir, în cadrul căreia a fost discutată pentru prima dată ideea reconstrucţiei casei parohiale. Acest obiect (potrivit afirmaţiilor autorităţilor locale) se înălţa în spatele Catedralei ”Naşterea Domnului” pînă în anul 1969, după care autorităţile au decis să amplaseze în acel loc primul punct de pompare a apei. Punctul s-a distrus, iar de cîţiva ani, acest sector este îngrădit de un gard verde, ce strică imaginea parcului central.

Însă oamenii mai în vîrstă, inclusiv arhitectul Grigori Basenco, spun că în spatele catedralei nu a existat nicio casă eparhială. „Pe acest loc erau nişte construcţii auxiliare şi grupul sanitar, iar mai departe era un gazon mare cu flori, care înfrumuseţa foarte mult catedrala”.

Nimeni nu pune la îndoială faptul că trebuie făcut ceva cu gardul vechi. Însă această problemă trebuie abordată foarte atent şi chibzuit. Anul trecut, primăria a alocat din buget 1 milion de lei pentru reconstrucţia catedralei. Restul banilor le va aloca mitropolia.

Actualul proiect este cu un nivel, sub formă de potcoavă. Autorul proiectului este Gheorghe Bulat, care a proiectat clopotniţa. Deşi slujitorii bisericii au înlăturat cinci etaje ale „căsuţei”, în lungime aceasta este foarte mare (evident nu se încadrează în spaţiul îngrădit de gard). Clădirea seamănă mai mult cu un palat, care ar putea distrage atenţia de la principalul monument istoric al capitalei – Catedrala ”Naşterea Domnului”.

Mitropolia îşi argumentează proiectul prin faptul că este nevoie de spaţiu pentru atributele bisericeşti, dar şi pentru condiţii umane elementare, de exemplu, grupul sanitar.

Dorin Chirtoacă, de asemenea, a declarat la şedinţa operativă că această clădire e prea mare. Iar pentru a evita nemulţumirea poporului, a propus ca schiţa să fie apreciată de către chişinăuieni, „ca să nu repetăm situaţia cu „Kentford””. Ulterior, proiectul va fi examinat şi în consiliile municipale şi republicane pentru urbanism.

Totodată, potrivit legii, proiectul trebuie să fie aprobat de Ministerul Culturii şi să obţină o încheiere pozitivă de la Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice.

Potrivit directorului Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, gardul din parcul central trebuie scos, iar teritoriul din jurul catedralei – amenajat. Mai ales că, mai devreme sau mai tîrziu, în acest raion va fi inaugurată prima zonă pietonală din capitală, care duce chiar spre catedrală. „Eu cred că aici trebuie construit ceva foarte mic, comod şi curat (inclusiv, un veceu public), aşa ca în toate ţările din Europa. Însă nu o clădire atît de grandioasă. Principala noastră valoare istorică este catedrala şi nimic nu trebuie să distragă atenţia de la ea”, a opinat Ștefăniță.

Şeful agenţiei este nedumerit de ce mitropolia insistă asupra construcţiei noilor clădiri, dar nu asupra reconstrucţiei monumentelor istorice, care încă nu au fost pierdute – a bisericilor. „Ştiu în ce stare deplorabilă se află multe biserici din republică. De exemplu, biserica din lemn ”Arhanghelul Mihail” din nordul republicii, din satul Hiliuţi, sau din satul Teşcureni, raionul Ungheni, din satul Cotul-Morii etc. De ce mitropolia nu se ocupă de restaurarea bisericilor vechi, dacă ea are mijloace?” întreabă Ştefăniţă.
Deocamdată, proiectul nu a fost prezentat Ministerului Culturii, însă, în opinia lui Ion Ştefăniţă, consiliul nu va aproba proiectul în varianta actuală.

Grigori Basenco consideră că în parcul central, categoric, nu trebuie construit nimic, deoarece aceasta ar ştirbi imaginea Chişinăului. „Vederea spre catedrală trebuie să rămînă deschisă. Or, linia ce duce de la Catedrală în jos este numită Raza Centrală. Nu cred că Consiliul urbanistic va emite autorizație pentru înălţarea acestui palat”, susține Basenco.

Istoria parcului central şi a construcţiei catedralei, ca cea mai importantă biserică a oraşului, a început în anii 1830. Arhitect a fost A. Melnikov, iar iniţiatorul construcţiei – mitropolitul Basarabiei Gavriil Bănulescu-Bodoni. Mijloacele au fost alocate din vistieria ţarului Nicolai I.

În urma bombardamentelor din 1941, catedrala a fost avariată, iar în 1942 a fost restaurată. În anul 1963, clopotniţa a fost aruncată în aer, iar pe locul ei, în 1986 a fost amenajat un havuz cu iluminare (care în anii 1988-1989 a fost demontat), iar catedrala a devenit sală de expoziţii a Ministerului Culturii al RSSM. Clădirea a fost înapoiată bisericii abia în anii '90, iar în anul 1992 au început lucrările de restaurare a bisericii, care s-au încheiat în 1996.

Fapt divers: în anii 80, în timpul examinării bisericii s-a constatat că pereţii au fost acoperiţi cu tencuială din var, sub care erau picturi vechi. Specialiştii spuneau atunci că picturile murale pot fi curăţate şi restabilite. Însă ulterior s-a decis ca pereţii să fie pictaţi din nou.