Cu ce a ajuns Dorin Chirtoacă la referendumul de revocare

Cu ce a ajuns Dorin Chirtoacă la referendumul de revocare

Vladislav Bordeianu

Majoritatea orășenilor consideră că, timp de trei mandate de primar general al capitalei, Chirtoacă a reușit să aducă orașul la starea de devastare totală. După cel de-al Doilea Război Mondial, Chișinăul niciodată nu a arătat mai rău.

Printre ”succesele” liberalului se numără drumuri și trotuare sparte, neglijarea totală a normelor arhitecturale și urbanistice, construcții haotice și adesea ilegale în interiorul cartierelor de locuit, pe teritoriile aferente străzilor principale, nimicirea sistematică a spațiilor verzi, parcări nereglementate, ambuteiaje, gherete instalate ilegal, rute ale transportului în comun modificate permanent, rețele inginerești putrede, invazia panourilor publicitare, catastrofa ecologică de la Bubuieci, rezultată din depozitarea ilegală a 2 milioane de tone de deșeuri, livrarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat la grădinițele din capitală etc. Dar edilul suspendat din funcție și adepții lui consideră că Chirtoacă a făcut pentru municipiu mai mult decît poate face oricine altul care îi poate lua locul. Cum se zice, fericit e cel care nu cunoaște…

Dar majoritatea chișinăuienilor caută răspuns la o altă întrebare – cînd va putea un alt primar general să facă ceva pentru oraș? Anticipat, grație referendumului, sau trebuie să mai așteptăm?

Pentru ca referendumul să fie validat, la urne trebuie să se prezinte nu mai puțin de o treime dintre alegători, iar pentru revocarea primarului general – să voteze un număr mai mare de alegători decît al celor care l-au ales în 2015.

Circulația transportului și drumurile

În 10 ani de aflare la cîrma capitalei, Chirtoacă a reușit să-i întărîte pe locuitori împotriva sa nesoluționînd problema ambuteiajelor și a supraîncărcării drumurilor. Zilnic, ambuteiajele kilometrice formate pe aceleași porțiuni de drum îi supără pe proprietarii de autoturisme, dar și pe cetățenii care folosesc transportul în comun. În fiecare dimineață și seară, în orele de vîrf, stau cu toții pe str. Creangă și Vasile Lupu, se circulă anevoios pe str. A. Russo, spre centru și str. Kiev, spre Ciocana. Aceeași situație se atestă și la circulația transportului spre centru – de la Spitalul Orășenesc nr.1 pînă la str. Ciuflea. Problematic este considerat și sectorul bulevardului Ștefan Cel Mare între străzile Alecsandri și Ismail. Supraîncărcate sînt principalele intrări în oraș, unde, în serile de vineri și duminică, automobiliștii petrec ore în șir în ambuteiaje interminabile. 

Pentru a izbăvi orașul de ambuteiaje, primarul liberal a decis să-și asume responsabilitatea și să modifice infrastructura rutieră a capitalei – să introducă sensuri giratorii la intersecții. Ideea i-a venit după ce Dorin Chirtoacă a vizitat Brașovul. Acolo, spune el, semafoare nu există și el vrea să creeze la Chișinău ceva asemănător. Dar, de cele mai multe ori, această metodă nu a soluționat problema, ba din contra – a agravat-o.

Asta deoarece Chirtoacă face parte din oamenii fără pregătire profesională suficientă, care nu știu că nu știu, dar sînt siguri că știu. Această calitate a primarului nostru nu i-a permis să știe că în fosta URSS exista o experiență enormă de planificare a orașelor, de aceea, proiectarea sensurilor giratorii se efectua din calculul sporirii numărului de vehicule pentru următorii 50 de ani. Ținînd cont de aceste calcule, erau stabilite dimensiunile (diametrul) cercului principal astfel, ca mișcarea circulară să fie eficientă, cu obstacole minime create reciproc de participanții la trafic. În locurile unde calculele nu permiteau organizarea sensurilor giratorii, erau instalate semafoare. După cum se vede, primarul nostru nu are nevoie de calcule  – important e să existe cercuri ca la Brașov, o stradă pietonală cu caldarîm, ca la Brăila… Principalul e să nu fie ca în URSS – lumea veche să o distrugem din temelii…

Edilul mai are o distracție – să modifice rutele microbuzelor și să le anuleze, fără a propune ceva în schimb.

Demult au devenit ceva obișnuit și ambuteiajele, ele creează incomodități și nervozitate. Orașul mai și pierde zilnic bani. Pentru că transportul în comun stă în ambuteiaje, el întîrzie în medie cu 15-25 de minute, orarul nu se respectă. De aceea, troleibuzele fac mai puține curse, respectiv – au venituri mai mici. Este alta și viteza medie de circulație a transportului. Din unele calcule ale experților, viteza este de 13,5 km/h.

Nu putem spune că problema supraîncărcării străzilor capitalei nu s-a discutat. În Planul strategic de dezvoltare socio-economică a Chișinăului pînă în anul 2020 chiar există un capitol separat. Însă în toți anii de administrare a municipiului, Dorin Chirtoacă și echipa sa așa și nu au soluționat principalele probleme ale sistemului rutier din capitală.

Un alt subiect dureros este lipsa locurilor de parcare. În urma acestui fapt, șoferii își lasă mașinile pe carosabil, ceea ce duce la reducerea benzilor de circulație. Din acest motiv, în orașul nostru nu există benzi rezervate transportului în comun.

Proiectul parcărilor cu plată, din care orașele europene cîștigă anual sute de milioane de euro, primarul a decis să și-l însușească, sie și prietenilor săi, fapt pentru care a ajuns sub urmărire penală. Dar un primar competent, incoruptibil demult ar fi implementat acest proiect spre binele orașului, cum au făcut-o majoritatea primarilor din orașele europene, inclusiv cele din Rusia.

Astăzi, în zonele locative ale Chișinăului poți ajunge doar prin centrul orașului, căci un drum de centură, alternativ, nu există. Asta în situația cînd 20% dintre vehicule tranzitează Chișinăul. Nu este sincronizată funcționarea semafoarelor, lipsește marcajul rutier, majoritatea pasajelor subterane se află într-o stare groaznică. Cu siguranță, majoritatea orășenilor ar mai avea ceva de adăugat la toate acestea.

Reparațiile – tot ce avem

În ultimul timp lucrările permanente de reparație a străzilor, efectuate de companii ce nu-și respectă obligațiile contractuale, au devenit una dintre  cauzele ambuteiajelor. Dacă e să vorbim despre calitatea reparațiilor, această problemă vulnerabilă apare acum nu doar primăvara, la topirea zăpezii, dar anul împrejur. 

Reparația străzii Alecu Russo din Chișinău, cu lungimea de 2211 m, a început în 2012 și s-a încheiat în toamna lui 2015 – cu o întîrziere de un an, supracheltuieli și numeroase neajunsuri. În total, din bugetul municipiului au fost alocați 1,5 miliarde de lei. Și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru lucrările de proastă calitate. Însă pentru primar contează nu calitatea, ci necesitatea de a da de lucru companiei românești ”natale”, în timp ce companiile rutiere moldovenești staționează. 

Anterior a avut loc scandalul cu reparația străzii Alba Iulia, pentru care capitala a plătit 27 mil. lei. Iar după trei luni asfaltul de pe carosabil a început să degradeze. În pofida ”PR-ului” acestui proiect și asigurărilor că drumul va fi exploatat fără reparații timp de 10 ani, astăzi el abundă în gropi și fisuri. Orășenii au dubii și în privința lucrărilor de reparație a străzilor din centrul capitalei.  

Trotuarele din Chișinău arată și mai grozav decît ca străzile. Nimeni nu monitorizează starea lor, automobiliștii își parchează pe trotuare mașinile după bunul plac, forțîndu-i pe pietoni să manevreze printre acestea. Iar să mergi pe trotuar cu un cărucior pentru copii este imposibil. Mai trebuie să amintim despre căile de acces în curți, care demult au ajuns impracticabile? Pe cea mai mare parte dintre străzile Chișinăului asfaltul nu a fost schimbat decenii în șir. 

Odată cu lăsarea întunericului, aceste neajunsuri nu se văd, pentru că pe multe străzi lipsește iluminarea. Iar după zăpada din aprilie, care a rupt firele pretutindeni, multe străzi și curți mai rămîn în beznă, chiar dacă au trecut deja nouă luni. În schimb, cu fiecare ocazie primarul își asumă meritul iluminării drumului de la ”Porțile orașului” spre Aeroport (6 km).

 ”Mîna Moscovei”

Pare straniu, dar lipsa de ordine în chestiunile urbane, chiar foarte departe de politică, Dorin Chirtoacă o explică prin faptul că mereu i-au fost puse piedici: „Bolșevicii rămași nu mă lasă să ating un fir de iarbă și apoi vorbesc de dezordine!”. Întotdeauna și în toate liberalul învinuiește ”mîna Moscovei” și moștenirea sovietică. Spre exemplu, în faptul că pe bulevardul Moscova, unde se construia un complex locativ multietajat, s-a surpat solul, intrarea într-o bancă și trotuarul.  

În capitală au fost ridicate numeroase construcții neautorizate. În total, în Chișinău avem peste 2 mii de construcții ilegale. Acestea sînt făcute de multe ori în imediata apropiere a clădirilor deja construite. Însă Dorin Chirtoacă nu a putut soluționa această problemă așa cum au făcut-o, spre exemplu, la Moscova, unde toate construcțiile ilegale au fost demolate. În urma construcțiilor necontrolate, Chișinăul are azi o arhitectură ”zdrențuită”, aspectul lui istoric a fost distrus, chipul lui este neîngrijit. Pentru a o vedea asta, nu e nevoie să fii arhitect.

Primarul nostru nu a avut timp să se preocupe de amenajarea capitalei. El pleca în permanență  în alte țări – ba pentru a duce la București un pumn de sol moldovenesc, ba după cumpărături la Iași. În timpul unei călătorii de acest fel, în 2014, pe traseul Chișinău-Leușeni el a călcat un cal, iar bugetul capitalei a fost privat de 50 de mii de lei – costul reparației automobilului său.

”Vrăjitorul” din orașul distrus

După ce Dorin Chirtoacă a devenit primar al capitalei, nu s-a cheltuit niciun leu pentru construcția unei instituții preșcolare. În același timp, grădinițele înregistrează un deficit acut de locuri, iar angajații lor au un salariu mizer – mai mic decît minimul de existență.

În 10 ani, 214 terenuri de joacă și teritorii dintre blocuri au fost înghițite de clădiri noi sau de alte obiective comerciale. Au fost distruse grădinițe de copii și teritoriile aferente lor, pămîntul a fost dat pentru construcții sau în arendă. Spre exemplu, autorizația pentru demolarea Grădiniței nr.178 (str. Cornului, 3, Buiucani), în locul căreia a apărut apoi un obiectiv nou, a fost semnată de Dorin Chirtoacă personal. Grădinița și-a încheiat activitatea, iar în 2009 clădirea ei a fost dată cu chirie fără drept de privatizare. Apoi acolo a fost amplasată o stație a medicinii de urgență, după care clădirea a fost privatizată de compania Novaeurolux, al cărei proprietar era contabilul-șef al companiei lui Mihai Ghimpu Basa Petrol.

În plus, au dispărut cca 30 de terenuri sportive școlare și de curte. Nu a fost construit niciun teren sportiv. Toate complexele sportive municipale de nivel orășenesc și republican practic au fost distruse, de la teritoriul școlii sportive de hipism, unde stau aliniate benzinării, la bazinul orășenesc. În locul Cinematografului „Gaudeamus” a crescut o casă multietajată. Circa  90 de monumente de arhitectură și artă au dispărut din capitală. Merită să mai vorbim despre mărunțișuri precum havuzurile distruse?

Suprafața parcurilor și a scuarurilor se reduce permanent. În această perioadă au fost înstrăinate, pe bani mărunți, peste 100 ha de terenuri, care ulterior se comercializează pe bani enormi. Spre exemplu, 80 de ari de teren fost municipal, comercializat pe bănuți unui prieten de-al primarului, a fost scos la vînzare contra 1,2 mil. euro.

Orașul benzinăriilor

În Chișinău, benzinăriile cresc ca ciupercile după ploaie: în parcuri, în apropierea caselor de locuit, a terenurilor de joacă pentru copii, în fața școlilor și chiar în locul scuarului. Terenurile se împart la dreapta și la stînga, fără a ține cont de urmări. Deși legea spune că, în scopuri de securitate, distanța dintre benzinărie și casele de locuit trebuie să fie de minimum 20 m (anterior era de 50 m, însă Guvernul Streleț a modificat-o). Cel mai probabil, în scopul unor interese anumite.

Deși în februarie 2016 Consiliul municipal Chișinău a introdus un moratoriu de un an pentru proiectarea și construirea noilor benzinării în capitală, construcțiile au continuat și continuă. Documentul îl obliga pe primar să elaboreze o schemă nouă de amplasare a benzinăriilor în municipiu. Cea actuală, aprobată în 2001, demult este depășită. Astăzi, în capitală avem circa 200 de stații de alimentare. După toate probabilitățile, această creștere a fost favorizată de schemele de corupție, care înfloreau la Primărie.

Practic, construcția tuturor benzinăriilor noi a fost însoțită de scandal. Din spusele lui Chirtoacă, din 2007 Primăria nu a mai alocat terenuri pentru construcția stațiilor de alimentare cu benzină. Toate au fost obținute anterior sau în urma proceselor judiciare (se știe cum Serviciul juridic al Primăriei nu le contesta), ori în baza hotărîrilor Guvernului, ori prin achiziționarea terenurilor de la proprietari. Cînd a eliberat Primăria autorizații de construcție pentru benzinăriile problematice ?

Nu mîncați, copii, mîncare la grădiniță  

Un alt ”merit” al lui Dorin Chirtoacă îl constituie numeroasele scandaluri privind calitatea produselor alimentare pentru copii în grădinițe. Recent, la o grădiniță de la Buiucani micuții au primit terci de hrișcă cu viermi și paste făinoase cu lapte înăcrit. Și asta după ce a fost efectuat auditul, create comisii, întocmite procese verbale privind contravențiile administrative în sfera sanitaro-epidemiologică, multe persoane au fost eliberate din funcții. Tot atunci șefa Direcției educație, tineret și sport Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb a demisionat, interimatul îl asigură participantul la ”serata din garaj” Alexandru Fleaș, tot el – nepotul lui Gheorghe Brega.  

Vom aminti că, acum un an, angajații Centrului Național Anticorupție au reținut 17 persoane învinuite de achiziții de stat ale produselor alimentare necalitative pentru grădinițele și școlile din Chișinău. În schemă au fost atrași demnitari din toate cele cinci direcții educație, tineret și sport din capitală, și un șir de agenți economici. Primăria a creat, de ochii lumii, probabil, un grup de lucru în frunte cu șeful Direcției sănătate, Mihai Moldovanu. Primarul general, Dorin Chirtoacă, a promis să efectueze personal o investigație internă și să pedepsească persoanele care se fac vinovate. Care sînt rezultatele acestei activități tumultoase? Iarăși viermi în terci?   

Chișinăul se îneacă în deșeuri

În cei 10 ani de aflare în funcție a primarului Dorin Chirtoacă nu s-a mișcat din loc soluționarea problemei depozitării și utilizării deșeurilor în municipiul Chișinău. Situația chiar s-a agravat: din ianuarie 2011, deșeurile capitalei erau duse la poligonul neadaptat depozitării deșeurilor menajere solide (DMS) a carierei Purcel de la marginea Chișinăului, în apropiere de strada Uzinelor. Pentru că nu a fost impermeabilizat fundul poligonului, acesta s-a transformat într-un dezastru ecologic pentru locuitorii satului Bubuieci, unde apa din fîntîni conține substanțe nocive, ale căror concentrații maxim admisibile în unele cazuri depășesc normele, adică apa nu mai este potabilă.

Consiliul municipal l-a însărcinat pe primar să negocieze cu locuitorii satului Țînțăreni problema compensării unor incomodități și participarea financiară a municipalității la dezvoltarea satului, în schimbul posibilității de a relua activitatea poligonului de gunoi din Țînțăreni, construit în conformitate cu toate cerințele și completat în proporție de doar 40%. Chirtoacă mai avea misiunea să negocieze cu proprietarul noii întreprinderi de procesare a deșeurilor, construite alături de cariera Purcel, pentru a utiliza acolo deșeurile solide. Însă el așa și nu a făcut asta. Probabil, considera că dezastrul ecologic nu este o problemă foarte importantă.

În vara anului curent locuitorii disperați ai satului Bubuieci au blocat pentru trei zile accesul tehnicii speciale la groapa de gunoi Purcel. Țineți minte tomberoanele supraîncărcate și duhoarea lor în preajma blocurilor de locuit? Oamenii cereau să fie construite întreprinderi de procesare sau căutate alte locuri de depozitare a deșeurilor. În consecință, după șase ani și jumătate, poligonul de la Țînțăreni și-a reluat activitatea grație faptului că consilierii fracțiunii PCRM și a celor fără de partid au insistat asupra soluționării problemei deșeurilor . Pentru reluarea activității poligonului de la Țînțăreni, din bugetul municipal au fost alocați 39,3 mil. lei.

De chestiunea în cauză s-a preocupat personal premierul Pavel Filip, care a recunoscut că orașul se confruntă din nou cu problema veche de mulți ani, și că responsabilitatea pentru aceasta este a Primăriei Chișinău. Șeful Guvernului a mai cerut să fie scoase gheretele din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, deoarece a observat starea precară a acesteia. Cum de nu a observat-o primarul general?  

Duhoarea din capitală

Cu fiecare ocazie, Dorin Chirtoacă anunță solemn că a reușit să învingă mirosul urît, ”a mai rămas să învingă murdăria”. Însă el și de această dată nu a îndreptățit așteptările orășenilor, inclusiv ale alegătorilor săi. Mirosul de la stația de epurare s-a redus, dar nu a dispărut. Specialiștii spun că problemele stației de epurare chiar s-au agravat, deoarece nu a fost soluționată problema utilizării maselor de nămol păstrate în geotuburi – niște saci enormi de polietilenă. Cum o suportă locuitorii de la Botanica, Ciocana și cei de la Bubuieci? Asta în timp ce edilul însuși nu simte ”nicio duhoare”.  

Experimentul cu geotuburile de la stația de epurare s-a dovedit a fi unul eșuat, iar bugetul a pierdut milioane de dolari după reconstruirea de mîntuială a instalațiilor de aici. Conform datelor „Apă-Canal Chișinău”, în 2009, pentru achiziționarea geotuburilor s-au cheltuit cca 3,5 mil. lei. Acum noul director general al întreprinderii, Veronica Herța, ne asigură că problemele stației de epurare din capitală vor fi soluționate în cel mai scurt timp, iar geotuburile vor deveni istorie.

Despre frații noștri mai mici

În cei 10 ani de mandat ai primarului Chirtoacă, capitala așa și nu a rezolvat problema animalelor fără adăpost. Aceasta a fost de multe ori pusă în discuție de organizațiile obștești și de consilierii municipali. În 2010 Primăria a promis să construiască pe str. Petricani un adăpost pentru cca 2 mii de maidanezi. Se preconiza acolo și un dispensar veterinar, și un cimitir. Cît va costa acest lux, Chirtoacă așa și nu a putut nici spune, nici face.  

De animalele fără adăpost se ocupă întreprinderea „Autosalubritate”, care, din spusele martorilor, pur și simplu omoară animalele. Recent, pe site-ul Primăriei a fost publicat proiectul Regulamentului, format din trei capitole – privind crearea Serviciului management al populației animalelor de companie, măsurile de prindere a maidanezilor și obligațiile proprietarilor animalelor de companie. Apărătorii animalelor s-au expus contra acestui proiect. Și cu asta totul s-a terminat.  

”Clanul lui Chirtoacă”

Pînă nu demult angajarea persoanelor în aparatul Primăriei Chișinău se făcea nu ținînd cont de calitățile profesionale, dar în baza relațiilor de rudenie, prietenie sau de partid. Circa 80% dintre lucrătorii municipalității angajați în perioada ”domniei” lui Chirtoacă răspund acestor criterii. Mulți dintre ei au propriul business, care ține de activitatea întreprinderilor municipale. La Primărie acționează principiile nănășismului, nepotismului și cele de clan. Practic nici unul dintre cei angajați în baza acestor ”liste” nu este interesat de faptul ca orașul să fie mai curat, mai frumos, mai liniștit.  

Se vede că Dorin Chirtoacă nu numai că admitea, dar și stimula politizarea excesivă a activității Primăriei, dar și corupția, care, în anii mandatului său, nu numai că nu s-a redus, dar a înflorit tumultuos. Familia și apropiații lui Dorin Chirtoacă și Mihai Ghimpu au creau numeroase scheme de corupție și ani în șir au scurs bani din bugetul și din patrimoniul municipal. Mulți au devenit milionari, de exemplu colegul de clasă al primarului, fostul șef al Direcției generale transport și căi de comunicație Igor Gamrețchi, care este coautor al proiectului dubios al parcărilor cu plată. Lucrînd la Primărie, el și-a construit o casă de lux de 1,5 mii m.p. Tot el a depus mărturii despre Dorin Chirtoacă și schemele în care a fost implicat, făcînd abuz de serviciu.

Din cauza politizării activității Primăriei, primarul general bloca adesea proiecte ce ar fi putut aduce folos orașului, susținut fiind de fracțiunea consilierilor municipali ai Partidului Liberal, care nu votau pentru proiectele utile orașului numai pentru că acestea erau propuse de opoziție. Și foarte multe decizii nocive pentru capitală au fost luate de dragul intereselor ” alor săi. 

E clar că a venit timpul să punem capăt acestei situații!

 

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load