Popovici: ”Publicul a fost dus în eroare privind adevăratele intenții ale reformei învățămîntului superior”

Reforma în învățămîntul superior care a început acum doi ani are scopuri mult mai multe decît ni s-a spus inițial.

Declarația a fost făcută de fostul Ministu al Educație, Corneliu Popovici.

”Acum doi ani, cînd a început așa-numita reformă în învățămîntul superior, am atras atenția asupra faptului că acest proces nu se va limita doar la lichidarea a cinci universități și a peste 20 de institute de cercetare. Este evident că odată cu comasarea USM și UTM, care sînt cele mai mari universități din Moldova, peisajul academic și educațional al țării va fi modificat profund. Odată cu acceptarea acestei intenții, nu mai au nicio valoare argumentele privind menținerea altor universități publice (în Chișinău sau la nivel regional). Respectiv, în scurt timp, Republica Moldova va rămîne doar cu o singură universitate publică. Astfel, asistăm la etapa finală a procesului de instituire a monopolului asupra sistemului de învățămînt superior și cercetării de către un grup restrîns de persoane și, respectiv, preluarea controlului asupra unui patrimoniu de miliarde”, a notat Corneliu Popovici într-o postare pe pagina sa de facebook.

Totodată, acesta menționează că este Publicul a fost dus în eroare privind adevăratele intenții ale reformatorilor.

”Este regretabil că lipsa de verticalitate a celor din mediul universitar și academic și a unei mari părți a societății a făcut posibilă realizarea acestei operațiuni sub steagul fals al reformei în învățămîntul superior, care de fapt este o distrugere a sistemului universitar și a cercetării în Moldova. Publicul a fost dus în eroare privind adevăratele intenții ale reformatorilor, care pentru a-și atinge scopul au recurs la:

• 
  
  

  Rectorii cer anularea prevederilor, care îi obligă pe absolvenți să întoarcă banii pentru studii, dacă nu profesează

  discreditarea universităților și institutelor de cercetare prin promovarea în spațiul public a lozincilor de tipul „putem trăi și fără universități”, „educația și știința costă”, „universitățile și știința în RM, un moft”, „inovațiile ne vor asigura alții din vest” etc.;

• diseminarea numeroaselor promisiuni, fără a se ține cont de faptul dacă acestea pot fi îndeplinite;

• înlocuirea legislației existente cu una aparent aducătoare de „bunăstare și fericire” etc.;

• demoralizarea cadrelor didactice și a cercetătorilor prin salarii demotivante și incertitudine privind viitorul lor;

• plasarea în posturi înalte din domeniul universitar și de cercetare a managerilor ușor de cumpărat sau, eventual, de șantajat. Erijarea acestora în salvatori-reformatori ai științei și transformarea lor în purtătorii de cuvânt și credibilitate a reformelor toxice pentru mediul universitar.

Procesul de comasare a universităților și monopolizarea sistemului de învățămînt superior aduce cu sine riscuri și provocări semnificative, atît pentru mediul academic, cît și pentru societate în ansamblu. Atunci cînd o singură instituție sau un grup mic de instituții controlează o mare parte din piață, există riscul de a limita concurența și inovația. Acest lucru duce la creșterea taxelor de școlarizare, la scăderea calității educației și la reducerea accesului pentru anumite grupuri de studenți. Monopolizarea subminează diversitatea academică și culturală, prin uniformizarea programelor și a perspectivei. De asemenea, procesul de comasare duce la reduceri de personal și la centralizarea deciziilor, ceea ce afectează negativ calitatea și diversitatea învățămîntului superior. Unul dintre cele mai evidente riscuri este pierderea identității, tradițiilor instituționale și a relațiilor stabilite pe parcursul deceniilor. Universitățile au personalități distincte, culturi și istorii, iar comasarea duce la diluarea acestor aspecte importante. Este regretabil că așa-numita reformă din învățămîntul superior este redusă la închiderea și comasarea universităților. Mă întreb cu ce se vor ocupa reformatorii cînd nu vor mai avea ce comasa?”, se întreabă Popovici.

Reamintim că recent, premierul Dorin Recean, a anunțat că Universitatea Tehnică din Moldova și Universitatea de Stat ar putea fuziona.

Recean a afirmat că o astfel de consolidare transformă imaginea sectorului universitar, iar inițiativa de a uni eforturile celor două universități ar fi venit din partea rectorilor instituțiilor, care au argumentat decizia prin necesitatea de a consolida sectorul educațional și a fi mai competitivi atît în interiorul țării, cît și pe plan internațional.