Cristale necunoscute pînă acum, descoperite în praful de meteorit perfect conservat

Cercetătorii au descoperit tipuri de cristale nemaivăzute pînă acum, ascunse în mici grăunțe de praf de meteorit perfect conservat. Praful a fost lăsat în urmă de o rocă spațială masivă care a explodat deasupra orașului Chelyabinsk, Rusia, în urmă cu nouă ani.

La 15 februarie 2013, un asteroid cu diametrul de 18 metri a intrat în atmosfera Pămîntului la aproximativ 66.950 km/h. Din fericire, meteoritul a explodat la aproximativ 23,3 kilometri deasupra orașului Chelyabinsk din sudul Rusiei, acoperind zona cu mici meteoriți și evitînd o coliziune colosală cu suprafața Pămîntului. Experții de la acea vreme au descris evenimentul ca fiind un semnal de alarmă major cu privire la pericolele pe care le reprezintă asteroizii pentru planetă.

Explozia meteoritului din Chelyabinsk a fost cea mai mare explozie de acest fel care a avut loc în atmosfera Pămîntului de la evenimentul Tunguska din 1908. Acesta a explodat cu o forță de 30 de ori mai mare decît bomba atomică care a zguduit Hiroshima, potrivit NASA.

În cadrul unui nou studiu, cercetătorii au analizat cîteva dintre fragmentele minuscule de rocă spațială rămase în urma exploziei meteoritului, cunoscute sub numele de praf de meteorit, scrie Space.

Cea mai mare explozie de acest fel care a avut loc în atmosfera Pămîntului

În mod normal, meteoriții produc o cantitate mică de praf pe măsură ce ard, dar micile granule sînt pierdute pentru oamenii de știință deoarece fie sînt prea mici pentru a fi găsite, fie sînt împrăștiate de vînt, cad în apă sau sînt contaminate de mediul înconjurător.

Cu toate acestea, după ce meteoritul din Chelyabinsk a explodat, o coloană masivă de praf a rămas în atmosferă mai mult de patru zile înainte de a ploua în cele din urmă pe suprafața Pămîntului, potrivit NASA. Și, din fericire, straturile de zăpadă care au căzut cu puțin timp înainte și după eveniment au prins și conservat unele mostre de praf pînă cînd oamenii de știință le-au putut recupera, la scurt timp după aceea.

Cercetătorii au dat peste noile tipuri de cristale în timp ce examinau pete de praf la un microscop standard. Una dintre aceste structuri minuscule, care era suficient de mare pentru a fi văzută la microscop, a fost în mod întîmplător focalizată chiar în centrul uneia dintre lamele atunci cînd un membru al echipei a privit prin ocular. Dacă ar fi fost în altă parte, echipa ar fi ratat-o probabil, potrivit Sci-News.

O forță de 30 de ori mai mare decît bomba atomică care a zguduit Hiroshima

După ce au analizat praful cu ajutorul unor microscoape electronice mai puternice, cercetătorii au găsit mult mai multe cristale și le-au examinat în detaliu. Cu toate acestea, chiar și atunci, „găsirea cristalelor cu ajutorul unui microscop electronic a fost mai degrabă o provocare din cauza dimensiunilor mici”, au scris cercetătorii în lucrarea lor, care a fost publicată în The European Physical Journal Plus.

Noile cristale au venit în două forme distincte: cochilii cvasi-sferice sau aproape sferice și tije hexagonale, ambele fiind „particularități morfologice unice”, au scris cercetătorii în studiu.

Analizele ulterioare cu ajutorul razelor X au dezvăluit că acestea erau alcătuite din straturi de grafit – o formă de carbon realizată din foițe de atomi suprapuse, folosită în mod obișnuit la creioane.

Echipa suspectează că aceste cristale s-au format în condițiile de temperatură și presiune ridicată, create de meteoritul care s-a destrămat, deși mecanismul exact este încă neclar. În viitor, oamenii de știință speră să depisteze și alte mostre de praf de meteorit de la alte roci spațiale pentru a vedea dacă aceste cristale sînt un produs secundar comun al dezmembrărilor de meteoriți sau dacă sînt unice pentru explozia meteoritului din Chelyabinsk.