Dmitri Torner: „În cadrul dialogului nostru, doamna ministru al Apărării al Austriei a fost inspirată de ideea de a colabora cu Moldova”

Presa a relatat, săptămâna trecută, despre inițierea unui dialog între Moldova și Austria în domeniul sporturilor de iarnă.

În ultimul timp, în țara noastră, a reînviat cu adevărat interesul pentru biatlonul de iarnă, în care Moldova a reușit deja să câștige aurul și argintul la Campionatele Europene. Acum se stabilesc contacte cu liderii europeni în domeniul sporturilor de iarnă. Am decis să-l întrebăm pe Dmitri Torner, președintele Asociației Sporturilor de Iarnă, de ce anume Austria a fost aleasă pentru a negocia schimbul de experiență cu Moldova, de ce anume Ministerul Apărării din această țară și prin ce este motivat interesul deosebit pentru sporturile de iarnă anume acum.

Dmitri, sezonul de iarnă în toate sporturile s-a încheiat, dar, reieșind din activitatea dvs. de pe Facebook, acesta continuă pentru dvs. V-ați întâlnit cu ministrul Apărării al Austriei și ați discutat despre cooperarea dintre două organizații – Asociația Sporturilor de Iarnă din Moldova și Asociația Sportivă a Armatei Austriece. Prin ce este motivată această activitate?

Da, aveți dreptate, numai că sezonul s-a încheiat doar pentru sportivi. Pentru organizațiile sportive, cum ar fi Federația de Biatlon din Moldova, aceasta durează tot anul. Cum s-ar spune, pregătește sania vara. Dacă e să vorbim serios, acum, după încheierea sezonului, ne axăm pe activitățile de organizare. Căutăm în mod activ contacte cu colegii europeni, preluăm experiență. Anume acestui aspect i-a fost dedicată întrevederea cu dna Klaudia Tanner, ministrul Apărării al Austriei. Pentru noi, sună puțin exotic – unde este armata și unde este sportul, dar oamenii de o vârstă mai înaintată își amintesc foarte bine de o astfel de organizație precum DOSAAF (Asociația benevolă de ajutor al armatei, aviației și flotei). După cum putem observa din experiența Austriei, relevanța unor astfel de organizații nu s-a pierdut.

Asociația Sportivă a Armatei Austriece este, într-un fel, un analog al DOSAAF. Aceasta a fost creată cu aproape 100 de ani în urmă și funcționează cu succes până în prezent. Ideea mea este de a crea în Moldova o structură similară celei din Austria.

În ceea ce privește întâlnirea, am reușit să discutăm cu dna Tanner o serie de subiecte promițătoare care sper că vor sta la baza cooperării noastre viitoare. Domnia sa ne-a spus cum funcționează acest lucru în Austria, cum este construit sistemul de cooperare. Și pentru că am devenit recent președinte al Asociației Sporturilor de Iarnă din Moldova, suntem atrași anume de această experiență. Ne dorim să dezvoltăm sporturile de iarnă în Moldova și să adoptăm cele mai bune practici.

De ce anume experiența Austriei?

Am studiat cu atenție experiența mai multor țări europene și am ajuns la concluzia că modelul austriac este unul dintre cele mai reușite și adaptabile pentru Moldova. Sportivii din Austria ocupă locuri de frunte la competițiile internaționale și nu doar în sporturile de iarnă. În paralel, se dezvoltă cluburile sportive, crește concurența. Cooperarea cu Ministerul Apărării, cu Ministerul Afacerilor Interne este reciproc avantajoasă. Astfel, nu numai că dezvoltăm sportul, ci și educăm noi generații de sportivi, angajăm în câmpul muncii sportivi care și-au încheiat cariera, creștem prestigiul armatei, al organelor de drept. Sper foarte mult că inițiativele noastre vor fi susținute la nivelul autorităților. Acest lucru va deschide un nou nivel de cooperare. Important e că aici se intersectează atât interesele statului, cât și cele ale societății.

Deci, anume statul ar trebui să impulsioneze astfel de colaborări?

Ar trebui să fie un efort reciproc. Instituțiile și organizațiile sportive sunt mult mai mobile în acest sens, dar multe depind și de stat. M-am convins de acest lucru la întrevederea cu Klaudia Tanner. Ea este proactivă și se află într-un dialog constant cu Asociația Sportivă a Armatei Austriece. Apropo, ca să știți, vicecancelarul guvernului Austriei este responsabil pentru dezvoltarea sportului. Acest lucru demonstrează importanța înaltă a domeniului respectiv pentru stat. Prin crearea unui astfel de model de interacțiune între autorități și asociația sportivă, vom putea să dăm un impuls semnificativ dezvoltării sportului în Moldova.

Din fotografie se poate observa că dna ministru a fost entuziasmată de întrevedere?!

Cred că da. Dna Tanner este o profesionistă foarte bună, foarte energică și cu principii. Apropo, este prima femeie în funcția de ministru al Apărării al Austriei. Un alt detaliu interesant este faptul că, sub conducerea dnei Tanner, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, Austria și-a mobilizat rezerviștii militari pentru a lupta împotriva pandemiei COVID-19, pentru a furniza produse alimentare, asistență medicală și operațiuni de poliție.

Am observat în timpul dialogului nostru că dna ministru chiar este inspirată de ideea colaborării cu Moldova. În general, sunt impresionat de abordarea ministerului de a împărtăși bunele practici. Am convenit în privința mai multor întâlniri în Austria. Ne va fi prezentată baza principală de instruire a Asociației Sportive a Armatei Austriece din Hochfilzen. Vom afla din practică, cum funcționează, vom vedea totul cu ochii noștri. Aș vrea foarte mult să ni se alăture și reprezentanți ai Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne din Moldova.

Ați reușit să obțineți niște acorduri concrete cu Ministerul Apărării al Austriei?

Acum suntem în etapa de pregătire, doar construim cooperarea. Ne-am dori să formalizăm relațiile noastre într-un memorandum de cooperare și să ne dezvoltăm în baza acestuia. Din fericire, am găsit un răspuns din partea colegilor noștri și sunt foarte optimist în această privință. Cred că vom reuși.

Ați ajuns deja la reprezentanții autorităților noastre? Care este reacția lor?

Am avut discuții preliminare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne. La Chișinău există baza „Dinamo”, am dori să implementăm inițiativele anume acolo – să reînnoim baza tehnico-materială, să creăm condiții pentru pregătirea sportivilor. Acolo se antrenează, periodic, și biatloniștii noștri. Este o cooperare promițătoare și sper că vom găsi un răspuns. În contextul proceselor de integrare europeană, sunt sigur că șefii ministerelor și departamentelor de la noi vor fi interesați de acest lucru.

Dar Moldova nu este o țară de iarnă. Chiar și în țările de la nordul Europei, clima s-a schimbat și există adesea probleme privind stratul de zăpadă. Care sunt perspectivele sporturilor de iarnă în Moldova în general?

Aveți dreptate, agenda climatică este una dintre cele mai importante astăzi. Apropo, aș dori menționez faptul că Uniunea Internațională de Biatlon este atentă și depune toate eforturile în contextul dezvoltării durabile. De exemplu, s-a renunțat la uleiurile care conțin fluor pentru schiuri, pentru a reduce amprenta de carbon. Sunt impresionat de faptul că managementul vede biatlonul ca pe un sport ecologic și depune maximum de eforturi pentru a deveni un lider în rândul federațiilor internaționale. Astfel, a fost stabilit obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere climatic până în anul 2030. Aceasta este o poziție responsabilă.

În ceea ce privește perspectivele, sunt optimist. Altfel, nu aș fi acceptat niciodată să conduc Federația de Biatlon din Moldova și nici Asociația Sporturilor de Iarnă. Prin exemplul biatlonului, am demonstrat deja că suntem competitivi – în ultimele 3 sezoane, Alina Stremous de la noi a devenit campioană europeană și dublu vicecampioană. Prin urmare, sunt sigur că putem să renaștem și alte sporturi de iarnă – schi, sanie.

Din câte am înțeles, biatloniștii din Moldova se antrenează, în mare parte, în Europa?

Da, practic toate cantonamentele se organizează acolo. În Italia, Austria, Elveția, Slovenia și în alte țări. Multe lucruri țin de logistică, de aceea alegem locurile care sunt cât mai confortabile pentru sportivii noștri. La sfârșitul sezonului, sportivii își mențin, parțial, forma fizică în Moldova. Dar pentru o pregătire mai calitativă, avem nevoie, bineînțeles, de o bază sportivă, de infrastructură. Acum, există tehnologii de înzăpezire artificială, iar acest lucru ar rezolva problema cantonamentelor pentru sportivii noștri. Iar infrastructura aferentă – sălile de sport, benzile de alergare, poligoanele de tragere și altele – ar oferi posibilitatea și pentru reprezentanții altor sporturi să se pregătească pentru competiții.

Ați mai menționat că una dintre sarcinile principale este formarea rezervelor sportive.

Așa și este, dar nu numai atât. Astăzi, mulți sportivi din Moldova ajung la un anumit nivel. Dar imediat ce își încheie cariera, apar dificultățile – există probleme privind angajarea lor. Deci, infrastructura sportivă de la noi nu este într-atât de dezvoltată încât toți cei care s-au dedicat sportului să se regăsească după ce își încheie cariera. De aceea îmi doresc să implementez modelul austriac. Acolo, sportivii care și-au încheiat cariera, au un loc de muncă garantat. Ei se realizează ca antrenori, șefi de secții, instructori, inclusiv pentru pregătirea personalului pentru Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne. Ei au o experiență unică, prețioasă și mi-aș dori foarte mult să o văd folosită în mod corespunzător. Sportivii de ieri pregătesc sportivii de mâine. Aceasta este continuitatea generațiilor. Asigurăm o mișcare progresivă și sistematizăm întregul sistem de pregătire a sportivilor.

Care vă sunt următoarele planuri în ce privește comunicarea cu demnitarii europeni din domeniul sportului?

Extinderea. Pentru perioada cea mai apropiată – aprilie-mai – am planificat o serie de întâlniri cu șefii federațiilor diferitelor sporturi de iarnă din Austria, sunt preconizate întâlniri la cel mai înalt nivel decizional. Acum nu pot să vă spun mai multe despre aceasta. La 25 aprilie, voi discuta cu conducerea Federației Internaționale de Sanie în oficiul organizației în orașul Berchtesgaden din Germania. Vreau să iau ce e mai bun din Europa și să fac același lucru în Moldova. Avem oameni minunați, entuziaști, avem tradiții sportive bogate, trebuie să le dezvoltăm. Visul meu este să văd Moldova o țară prosperă, care creează toate condițiile pentru ca tinerii să se dezvolte. Investim în viitorul nostru comun!