Scrisoare deschisă: un profesor universitar, gata să renunțe la sporul de 5000 de lei oferit de Guvern

Profesorul universitar Constantin Șchiopu s-a declarat gata să renunțe la sporul unic de 5 000 de lei pentru cadrele didactice, anunțat recent de premierul Dorin Recean.

Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului, doctorul habilitat în pedagogie a declarat că plata unică de 5 000 de lei, destinată pentru cadrele didactice de toate rangurile, este „umilitoare”, dat fiind calificările diferite ale acestora, notează Noi.md cu referire la newsmaker.

Constantit Șchiopu a declarat că de la proclamarea independenței Republicii Moldova cadrele didactice universitare au fost „neglijate” de autoritățile naționale, însă, în ciuda acestui fapt, continuă să fie categoria „cea mai pacifică”, întrucît nu au „ieșit în stradă” sau „n-au făcut greve” din cauza salariilor pe care le primesc.

„Cadrele didactice universitare, ani în șir, au fost umilite în ceea ce privește salariul. Cînd profesorii preuniversitari, deținători de grad didactic superior, primeau un adaos de 50%, de grad I – 40-%, iar de grad II – 30% din salariul de bază, un doctor în științe, pentru titlul său științific, „beneficia” de un adaos de 300 de lei , iar un doctor habilitat – de 500 de lei. Atît. Astăzi, un doctor în științe, pentru titlul său științific, primește 500 de lei, iar un doctor habilitat – 1100 (în cazul în care are 0,5 normă didactcă, adaosul se înjumătățește și el)”, a menționat acesta.

Constantin Șchiopu a dat de înțeles că nici condițiile de activitate ale cadrelor didactice universitare nu sînt echitabile.

„Trebuie să vă mai spun că un cadru din învățămîntul superior este angajat, exact ca în perioada sovietică, pe o perioadă determinată – 5 ani. O dată la cinci ani, lectorul, conferențiarul, profesorul universitar trebuie să demonstreze comisiei de concurs, apoi senatului, prin argumente convingătoare, că merită să mai rămînă cinci ani la catedră. Lista publicațiilor științifico-metodice, apărute în reviste indexate din țară și, obligatoriu, de peste hotare, este argumentul-cheie al reangajării. Din această listă mai fac parte participările la conferințe internaționale (cheltuielile de călătorie, cazare, hrană etc. sînt din contul cadrului didactic. Nu cred că o să-mi reproșați că institutia angajatoare plătește). Aceste articole sînt scrise de universitari noaptea și duminica”, a spus el.

Constantin Șchiopu a menționat că, în prezent, că doctorii habilitați și profesorii universitari iau un salariu de circa 8 000 – 9 000 de lei, iar, anterior, aceasta nu ajungea nici la 7 000 de lei. Potrivit lui, problema salariilor mici în învățămîntul superior a dus la lipsa cadrelor univesitare profesioniste.

„Asistenții universitari, laboranții țin ore curs. La catedre, nici pe departe, nu rămîn cei mai buni absolvenți. De ce-ar rămîne? Și ne mai mirăm de ce liceenii preferă instituțiile superioare de peste hotare. Reformele din învățămînt n-au dat și n-o să dea roade (dincolo de lozincile, cuvîntările și rapoartele emfatice) atîta timp cît un cadru didactic din învățămîntul superior va fi tratat în halul în care este tratat ani și ani. Nu sînt un nostalgic după timpurile sovietice, dar știu că un lector universitar primea 120 – 130 de ruble, iar un docent (conferențiar) – 340. A doua era o sumă destul de grasă”, a spus el.

În acest context, doctorul habilitat a menționat că plata unică de 5 000 de lei pentru profesorii de toate rangurile este „umilitoare”, dat fiind calificările diferite.

„Ați anunțat că profesorilor de toate rangurile (și de ce i-ați egala, dacă ei au calificări diferite?) li se va oferi o indemnizație unică de 5000 de lei (medicii vor beneficia de 15% la salariu, iar lucrătorii din domeniul teatrului (și culturii?) – 25%. Matematica e foarte simplă. Dacă vom împărți 5000 de lei la 12 luni, ar ieși 416 lei pe lună (timp de 1 an). Eu cred că mai bine renunț la acest spor. E umilitor, avînd în vedere că am titlul științific de doctor habilitat și cel didactic de profesor universitar, că am publicat peste 400 de articole științifice, parte dintre ele în reviste SCOPUS, ISI, categoria B, C, 4 manuale școlare, 2 monografii, 5 ghiduri metodice, peste 100 de participări la conferințe internaționale etc. Dar pe cine l-ar interesa acest fapt?”, a menționat el.

Constantin Șchiopu a făcut apel la premierul Recean pentru a se întîlni cu cadrele didactice universitare.

„Aristotel afirma că rădacinile educației sînt amare, dar fructul este dulce. Se pare că atîta timp cît va persista o atare atitudine față de noi, angajații din învățămînt și, în special, față de universitari, nu vom mai avea șansa să gustăm din dulceața fructului, fiind nevoiți în continuare să ne „alintăm” (se poate și fără ghilimele) cu amărăciunea rădăcinilor. Dumneavoastră ce credeți, Domnule Prim-Ministru Dorin Recean? Nu credeți că ar fi oportun să ne auziți și pe noi, universitarii, în cadrul unor întîlniri mai puțin ori deloc oficiale? Vorba ceea: speranța moare ultima”, a conchis acesta.

Amintim că, pe 25 septembrie, premierul Dorin Recean a prezentat Programul „Spor pentru Moldova”, un pachet de sprijin pentru cetățeni și dezvoltare a economiei naționale în valoare de 1,3 miliarde de lei.