Mihail Potorac: "Parcul Conacul Balioz este durerea noastră permanentă"

Mihail Potorac, directorul complexului muzeal "Conacul Balioz", a declarat pentru Noi. md că unul dintre cele mai interesante parcuri din Moldova, cîndva plin de vegetație înfloritoare, tobogane și havuzurini, acum s-a transformat într-o junglă și se află într-o stare deplorabilă.

"Ultima dată cînd s-au efectuat lucrări în parc a fost în 2006. Cu toate acestea, am reușit cu mari eforturi, în timpul nostru liber, fără finanțare (deși cu ajutorul voluntarilor uneori) să curățăm și să facem ordine într-o mică parte a acestui parc, care se află în fața fațadei clădirii.

Dar cea mai mare parte a acestuia seamănă cu o junglă. Este invadat de tufișuri. Copaci noi nu au mai fost plantați de mult timp, iar cei vechi - este clar că îmbătrînesc și cad. Avem nevoie, în primul rînd, de un plan de reconstrucție, de restaurare a parcului. Acesta nu este doar un parc vechi, este un monument dendrologic. Aceleași specii - o mulțime de conifere care au crescut acolo, au pierit! În Moldova, coniferele rareori trăiesc mai mult de o sută de ani. Și din moment ce toate au fost plantate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, este clar că la începutul secolului XXI, majoritatea pur și simplu au încetat să mai existe. S-au uscat și au căzut sau au fost tăiate. Toate acestea trebuie să fie restaurate.

Mihail Potorak spune că o parte din vina pentru neglijența parcului aparține companiei pe care a contractat-o cîndva pentru a-l restaura:

""Restauratorii" au avut și ei mîini obraznice în distrugerea havuzurilor noastre care erau aici. Am înțeles că urmau să le renoveze și să le restaureze, dar de fapt le-au abandonat. Unul dintre havuzuri arată ca o groapă cu o grămadă de moloz îngrămădit în ea. Figurile decorative care împodobeau havuzurile au fost dărîmate și nu au fost puse la loc."

Directorul complexului notează că lucrările de restaurare vor fi foarte costisitoare:

"Parcul este durerea noastră permanentă. Dacă conacul mai arată ca o clădire întreagă și, în ciuda tuturor problemelor, încă se mai poate realiza că există o perspectivă previzibilă acolo, atunci parcul trebuie necesită o abordare serioasă, iar noi nu putem face acest lucru de unii singuri.
Acum zece ani, sau ceva mai puțin, un astfel de proiect ar fi costat în jur de 100 de mii de lei, dar acum, cred că mult mai mult.