Rezultatele și prioritățile MAI, abordate la ședința Colegiului instituției

Agenda Ministerului Afacerilor Interne va include trei obiective principale. Astfel, autoritățile își propun să dezvolte și să modernizarea ministerul, precum și să asigure realizarea obiectivului de integrare europeană prin alinierea la standardele UE. Ministra afacerilor interne a Republicii Moldova, Ana Revenco, și președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, au prezentat rezultatele și prioritățile MAI de scurtă și lungă durată, abordate la ședința Colegiului MAI.

„Colegiul MAI este forumul suprem al Ministerului Afacerilor Interne in care se pun în discuție politicile de dezvoltare, concluziile, dar și direcțiile strategice pe termen scurt, mediu si lung. Agenda MAI va include trei obiective: Prin parteneriate facem față tuturor provocărilor aduse de multiplele crize în contextul războiului din Ucraina; Asigurăm dezvoltarea și modernizarea MAI; Asigurăm realizarea obiectivului de integrare europeană prin alinierea la standardele UE”, a declarat Ana Revenco, transmite agora.

Potrivit ministrei, au fost prezentate și dispuse dezbaterilor analiza de risc în contextul regional și național, în condițiile generate de diferite tipuri de criză și modelul de abordare strategică aplicat de către MAI în raport cu provocările sectoriale.

Ana Revenco a vorbit și despre fortificarea formatului de cooperare interinstituțională pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor transnaționale, prin dezvoltarea următoarelor mecanisme:

• Colectarea, analiza și diseminarea datelor relevante, inclusiv către partenerii din UE pentru a identifica timpuriu riscurile;
• Folosirea Hub-ului de securitate europeană în scopul utilizării fondurilor UE în parteneriat cu statele membre;

„Foaia de parcurs privind aderarea la Uniunea Europeana a fost votata unanim de către membrii Colegiului MAI. Aceasta conține opt categorii de acțiuni. Cîteva exemple sînt consolidarea împotriva criminalității organizate; Sporirea siguranței populației; Automatizarea proceselor de lucru, operaționale de schimb de informații la toate nivelele”, a mai susținut ministra MAI.

Printre acțiunile trasate de MAI sînt:

• Crearea punctului național responsabil pe domeniul armelor și munițiilor după modelul european;
• Elaborarea si aderarea la sistemul de avertizare în situații de urgență;
• Operaționalizarea laboratorului de ADN;
• Crearea mecanismului de raportare a materialelor care conțin abuz sexual asupra copiilor în mediul online;

Președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că în cadrul activității forumului au fost scoase în evidență mai multe probleme ale activității MAI, în special a celor care asigură securitatea țării.

„Republica Moldova trebuie să investească mai mult în securitate, daca dorește să facă față provocărilor la care este expusă. Trebuie să găsim soluții ca să fie îmbunătățite condițiile celor care lucrează sau ne asigura nouă securitatea de zi cu zi. Astfel, în viitorul apropiat ne vom gîndi și la majorări de salarii. Este corupție în sistem din cauza salariilor mici. Acesta este un element pe care nu-l putem ascunde. Cu toții știm asta. Noi trebuie să investim în oameni”, a declarat Carp.

Mai mult, discuțiile din cadrul Colegiului MAI au vizat și instituțiile subordonate ministerului. Deputatul Lilian Carp a informat despre reorganizarea Biroului migrație și Azil, prin suplinirea numărului de angajați.

„Atunci cînd am avut un flux enorm de refugiați, ceea ce m-a frapat cel mai mult a fost cum a făcut față provocărilor Biroul Migrației și Azil. Un tînăr a lucrat trei zile fără să plece acasă. Aceasta a scos în evidență faptul că instituția trebuie reformată, pentru că nu avea cine să-l schimbe. Noi am studiat cum trebuie reformat, nu doar pe acest segment, ci pentru că atunci cînd cineva trece hotarul, după Poliția de Frontieră face cunoștință cu Biroul Migrație și Azil”, a menționat Carp.

Potrivit lui, în viitorul apropriat va fi majorat numărul de personal.

O altă problemă identificată a fost starea mașinilor utilizate de către Inspectoratul Național de Poliție. Lilian Carp susține că în multe cazuri, mașinile și-au depășit de trei sau chiar patru ori limita la care au fost proiectate, iar kilometrii de la bord arată și 500 de mii sau chiar un milion de km.