Germania: Integrarea țărilor candidate la UE poate începe înainte de încheierea negocierilor de aderare

Extinderea UE trebuie să meargă în paralel cu reformarea totală a Uniunii, „de la acoperiș, pînă la fundație”, a spus joi, la Berlin, ministra germană de externe Annalena Baerbock, la o reuniune a țărilor membre și candidate.

Sub titlul „O Uniune mai mare și mai puternică – să facem ca Uniunea Europeană să fie aptă pentru extindere, iar viitorii membri apți pentru aderare”, conferința a avut loc cu numai o săptămînă înainte ca la Bruxelles Comisia Europeană să prezinte raportul privind progresele țărilor candidate, Ucraina și R. Moldova. Vor fi evaluate și progresele făcute de Georgia, Turcia și țările din Balcanii de Vest, în drumul lor spre UE.

Pentru R. Moldova și Ucraina este ultima analiză aprofundată înainte ca summit-ul UE din decembrie să decidă dacă pot începe oficial negocierile de aderare. Georgia așteaptă de la același summit o decizie dacă devine țară candidată, notează Noi.md cu referire la moldova.europalibera.

„Extinderea este o necesitate geopolitică, dar în același timp este și o oportunitate geopolitică pentru Uniunea Europeană”, a mai spus Baerbock, pe 2 noiembrie.

„Nu ne mai putem permite zone gri în Europa.”

Cînd vine vorba de țările candidate, Baerbock vrea să asigure că eforturile pe care le cer reformele necesare aderării la UE aduc oamenilor rezultate concrete mai repede, pe parcursul procesului, și nu după ani de zile, cînd acest proces se încheie formal.

„Știm că implementarea unui astfel de proces amplu de reforme poate fi o povară pentru un stat. De aceea este atît de important să spunem nu doar: «Vă asigurăm, asigurăm Ucraina, că la capătul acestui drum există aderarea la UE», ci și: «Vă însoțim pe această cale, mai ales structural, financiar și material».

Acest lucru este valabil și pentru Moldova, care înainte de 24 februarie 2022 importa 100% gaze din Rusia, și acum se eliberează, în timp record, de dependența de Rusia”, a mai spus Baerbock.

Concret, Baerbock a propus ca, pe măsură ce țările candidate încheie cîte un capitol din negocierile de aderare, să primească dreptul de a participa, ca observatori, la reuniunile relevante ale Consiliului European de la Bruxelles. Totodată, ar trebui facilitat accesul tinerilor la beneficiile UE, cum ar fi bursele Erasmus. Baerbock a vorbit și despre reducerea prețului pentru roaming.

Fără compromisuri

În acest proces de integrare progresivă vor fi respectate însă toate regulile și nu va fi acceptat nici un compromis cu privire la valorile fundamentale ale UE, a avertizat ministra.

„Nu vor fi scutiri sau scurtături în procesul de aderare, mai ales nu în domeniul statului de drept”, a subliniat Baerbock, vor fi numai răsplătite „tangibil și vizibil” progresele făcute de candidați, acolo unde sînt constatate.

Fără a menționa clar o dată la care UE ar putea primi noi membri, Baerbock a declarat că „trebuie să ne gîndim serios unde vom fi, cu toții, la sfîrșitul acestui deceniu”. Anul 2030 drept ținta extinderii a fost în trecut menționat de președintele Consiliului European, și este și anul vizat de autoritățile de la Chișinău pentru integrarea R. Moldova, cum reafirma și președinta Maia Sandu, recent, într-un interviu pentru RFE/RL, la Praga.

Concomitent cu extinderea, UE va trebui să se reformeze din temelii, a mai spus ministra germană de externe, pentru că Parlamentul European și Comisia UE nu pot continua să crească la infinit, mai ales cînd numărul țărilor membre s-ar putea mări cu o treime. În aceste condiții, a spus Baerbock, și Germania ar trebui să fie pregătită să renunțe, temporar, la o poziție de comisar, care-i revine acum automat, ca fiecărei țări membre.

Așteptînd 8 noiembrie

Pe 8 noiembrie este așteptat raportul Comisiei Europene privind progresele țărilor candidate. Potrivit unor surse diplomatice de la Bruxelles, se va recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova, dar, relatează Politico, va conține și „avertismente de ordin tehnic” privind domeniile în care se așteaptă mai multe progrese, de la crearea unei justiții puternice și independente, la protejarea drepturilor minorităților și implementarea măsurilor anticorupție.

„Nu vor fi avertismente minore, ci serioase”, a avertizat un oficial francez, citat de Politico.