X 
Eurovision stiri: 519
Cazul Filat stiri: 355
Transnistria stiri: 1386
Preşedintele stiri: 4011

Reputație pătată – judecătorii sînt pedepsiți prin avertismente

11 mar. 2015,, 10:00   Societate
10812 6
Foto: tvolomsk.ru
Victor Surugiu

Pe parcursul ultimei săptămîni, opt judecători din diferite instanțe au fost supuși sancțiunilor disciplinare. În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a mers împotriva colegiului disciplinar, care a decis să-i absolve pe judecători de răspundere.

Cazurile cînd CSM nu este de acord cu verdictele colegiilor nu sînt chiar o raritate în practica principalului organ din sistemul judecătoresc. Situația este unică prin faptul că petele au apărut concomitent pe reputațiile cîtorva judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ): conform tradiției, magistrații își pedepsesc extrem de rar și fără tragere de inimă colegii din instanța supremă.

Toți judecătorii au fost pedepsiți pentru neexecutarea obligațiilor de serviciu, precum și pentru comportamentul ce prejudiciază interesele de serviciu și care subminează prestigiul justiției. Printre principalele cauze se numără lipsa de imparțialitate, încălcările la declararea patrimoniului și veniturilor, interpretarea sau aplicarea ambiguă a legislației, admisă intenționat sau din neglijență, precum și încălcările diferitor reguli și interdicții față de judecători.

Pedepsei disciplinare au fost supuși judecătorii Curții Supreme de Justiției Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun. Aceștia au fost acompaniați de judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bîrcă, care a fost transferat în această instanță după lichidarea Curții de Apel Economice. La timpul său, Boris a devenit cunoscut după plasarea pe Internet a unei înregistrări video în care niște persoane necunoscute îi oferă mită, lasă pe masă un pachet ce seamănă cu un teanc de bani și pleacă.

În privința acestor patru judecători, colegiul disciplinar al CSM a adoptat o decizie privind clasarea dosarului și eliberarea lor de orice răspundere. Conform procedurii, materialele sînt transmise în CSM pentru examinare, unde timp de 30 de zile, decizia colegiului este aprobată sau respinsă, cu pronunțarea unui nou verdict. În ultimul caz, CSM are dreptul să pedepsească judecătorul la propria discreție.

Față de slujitorii lui Themis din CSJ și Curtea de Apel au fost adoptate sancțiuni disciplinare sub formă de avertismente. Termenul de acțiune a acestora constituie un an. Deși aceasta este cea mai simplă metodă de sancționare, consecințele ei ar putea influența serios asupra carierei judecătorului. Avertismentele sînt emise în scris și constau în atragerea atenției asupra săvîrșirii unei încălcări disciplinare și asupra recomandărilor de respectare a legii.

De asemenea, judecătorul este avertizat că o nouă încălcare disciplinară va fi pedepsită mai dur. Pe viitor, el s-ar putea alege cu o mustrare, reducerea salariului pînă la 30% și chiar ar putea rămîne fără mantie. Judecătorul, în a cărui privință a fost aplicată o sancțiune disciplinară, timp de un an, nu poate fi transferat într-o instanță superioară, numit în funcția de președinte sau vicepreședinte al unei instanțe, precum și în colegiul de calificare sau în cel disciplinar.

Pedepselor disciplinare similare au fost supuși și judecătorul sectorului Buiucani al capitalei Serghei Lazari, judecătorul sectorului Botanica Vitalie Stratanu și doi judecători din Orhei – Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc. Surse din Consiliul Superior al Magistraturii au comunicat pentru NOI.md că decizia finală nu a fost deloc ușoară. În privința unor judecători, opiniile magistraților s-au împărțit. În special, este vorba despre Ecaterina Buzu, care din 2006 pînă în 2012, pînă la numirea în funcția de judecător, a activat în Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv, în calitate de specialist principal și șef al aparatului.

Totodată, în ultima săptămînă, CSM a dat undă verde pentru urmărirea penală a fostului judecător al Judecătoriei Economice de circumscripție Serghei Namașco, pretendent la transferul în judecătoria sectorului Centru al Chișinăului, dar a primit refuz de la Președinție. Astăzi, acesta este acuzat de emiterea unei decizii ilegale privind un litigiu dintre două firme, în care judecătorul a dispus transmiterea creditorului a patru obiecte imobiliare, dar nu a verificat cine este proprietarul legal al acestora.

Însă cel mai scandalos dosar în care figurează numele lui Namașco a fost emiterea unui verdict dubios în favoarea unei firme comerciale privind achitarea a 71 de milioane de dolari din bugetul de stat.

CSM a propus Procuraturii Generale să examineze problema privind existența componenței infracțiunii în acțiunile altui fost judecător – Liliana Andriaș, care, de asemenea, a activat în cadrul Judecătoriei Economice de Circumscripție. Ea a dat cîștig de cauză unui agent economic, care rîvnea patru hectare din parcul „Valea Morilor”.

Anterior, presa a scris că Sergiu Namașco și Liliana Andriaș au fost implicați în atacurile raider la „Banca de Economii”, „Victoriabank” și compania de asigurări „ASITO”.

De asemenea, CSM i-a propus președintelui țării, Nicolae Timofti, să o demită pe judecătoarea sectorului Centru din Chișinău Lilia Vasilevici. Această slujitoare a justiției s-a aflat în centrul mai multor scandaluri, însă de fiecare dată reușea să-și păstreze mantia de judecător. Față de ea au fost înaintate numeroase pretenții privind executarea unor „comenzi politice” și emiterea unor verdicte controversate.

Cel mai răsunător dosar examinat de Vasilevici este legat de condamnarea în 2006 a ex-ministrului apărării și directorului Serviciului de Informații și Securitate Valeriu Pasat la 10 ani de închisoare, pentru încheierea tranzacțiilor de vînzare a avioanelor MIG-29, a instalațiilor de rachetă „Uragan” și muniții pentru ele. Procuratura considera că, în rezultatul reducerii prețului tehnicii militare, Moldova a pierdut circa 55 de milioane de dolari. Ulterior, sentința a fost reexaminată de Curtea Supremă de Justiție: Pasat a fost declarat nevinovat pe principalele episoade și eliberat din detenție.

După aceasta, Lilia Vasilevici și-a înaintat candidatura la postul de judecător în Curtea Europeană a Drepturilor Omului și chiar a trecut preselecția națională, însă nu a obținut susținerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ulterior, toate încercările judecătoarei de a obține o funcție într-o instanță superioară sau o altă avansare în carieră au fost zadarnice.

Actuala reacție a Consiliului Superior al Magistraturii este legată nu de afacerile din trecut, ci de recentul verdict al Liliei Vasilevici, cînd unul dintre principalii figuranți ai dosarului privind circulația ilegală a drogurilor a primit doar patru ani cu suspendare. În timp ce procurorii cereau pentru traficantul de droguri cel puțin 14 ani de detenție cu executare. Decizia judecătoarei l-a indignat pe procurorul capitalei, Ion Diacov, care a atras atenția opiniei publice față de acest incident. El a amintit și despre alte verdicte contradictorii emise de Vasilevici. Judecătoarea și-a recunoscut vina în cadrul ședinței CSM, însă a considerat demisia drept o pedeapsă prea dură.

„Consiliul Superior al Magistraturii a început să acționeze mai ferm în privința judecătorilor, ale căror reputație și profesionalism sînt puse la îndoială, menționează unul dintre experții noștri. Însă deseori deciziile CSM sînt anulate de către judecători prin intermediul Curții Supreme de Justiție, care în multe cazuri găsește motive pentru achitarea colegilor săi și eliberarea lor de răspunderea disciplinară. Ultimele decizii, cu siguranță, vor fi contestate, de aceea, deocamdată este prematur să vorbim despre pedepsirea judecătorilor ca despre un fapt împlinit.

Pe parcursul ultimului an, peste 60 de judecători au părăsit sistemul judecătoresc. Plecarea lor este explicată în mod oficial prin noul sistem de selectare și apreciere a activității judecătorilor, prin noile cerințe față de răspunderea profesională, precum și printr-un mecanism disciplinar mai dur. Pe de altă parte, judecătorii care au ce ascunde se grăbesc să demisioneze pînă la înaintarea pretențiilor oficiale față de ei. Prin aceasta se explică cazurile de inițiere a urmăririi penale față de foștii judecători eliberați din funcție. Majoritatea judecătorilor care au demisionat au scris cerere de demisie din proprie inițiativă, unii au părăsit sistemul în procesul de reorganizare sau lichidare a instanțelor judecătorești, alții au plecat la odihna binemeritată, la atingerea vîrstei limită. Acest proces a început ani trecuți, însă deosebit de activ a fost în 2014-2015. Acesta este doar vîrful aisbergului, în sistemul judecătoresc continuă să activeze judecători mai mult de jumătate din deciziile cărora au fost anulate de către instanțele superioare, adică sînt declarate ilegale. Este remarcabil faptul că în ultimul timp doar unii judecători au fost eliberați pentru necorespunderea cu funcția ocupată sau în rezultatul aplicării sancțiunilor disciplinare față de ei”.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?