Statul trebuie să susţină întreprinderile de producţie cu perspectivă sau De ce funcţionarii moldoveni îi ignoră pe producătorii autohtoni

Foto: rdstr.ru

Olga MOCANU

Zilele trecute, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a desfăşurat un seminar, în cadrul căruia a propus utilizarea pentru încălzire a pompelor geotermale, în scopul economiei energiei termice. Totodată, funcţionarii au recomandat nişte pompe concrete, fabricate de o companie suedeză.

Însă experţii susţin că ministerul ar fi trebuit să le acorde atenţie producătorilor locali, care fabrică producţie similară, care nu este deloc de o calitate mai proastă decît cea de import. Pompele de căldură din Moldova sînt cunoscute consumatorilor străini – peste 96% din producţie este exportată în Belarus, Ucraina, Rusia, Cehia, România şi alte state.

Cota pompelor geotermale creşte

Ministerul Construcţiilor consideră că Moldova poate economisi energia termică în clădiri, utilizînd pompe de căldură. Cu alte cuvinte, încălzirea alternativă, ce foloseşte energia pămîntului (aer, apă, pămînt) în calitate de generator de căldură de bază. Aceste instalaţii au un randament înalt şi sînt econome, de aceea se consideră unele dintre cele mai eficiente. La baza funcţionării pompelor termice stă tehnologia captării energiei termice regenerabile din mediul ambiant.

Peste hotare, aceste tehnologii sînt utilizate de peste 30 de ani, ele sînt sigure şi ecologic pure. De exemplu, în SUA la construcţia clădirilor noi sînt utilizate exclusiv pompe termice. Anual, Statele Unite produc circa 1 milion de pompe termice.

În Suedia 70% din necesităţile de energie termică sînt asigurate de pompele de căldură. La Stockholm 12% din oraş este încălzit cu pompe geotermale cu capacitatea de 320 MWt, ce utilizează în calitate de sursă de căldură Marea Baltică.

Suedia este prima dintre ţările occidentale dezvoltate care vrea să adopte măsuri cardinale – să încerce, timp de 15 ani, să renunţe la produsele petroliere, fără a construi centrale atomoelectrice.

Este de înţeles, pentru că, potrivit prognozelor Comitetului Energetic din Suedia al Academiei Regale de Ştiinţe, volumul vînzărilor de produse petroliere în lume a ajuns la apogeu, iar în curînd acesta va scădea, preţurile vor creşte, fapt ce va conduce la o recesiune economică.

În Finlanda şi Norvegia cota sistemelor geotermale constituie circa 30%. Iar în total, potrivit prognozelor Comitetului Energetic Mondial, către anul 2020 cota pompelor geotermale va constitui 75%.

Sistemele geotermale sînt instalate foarte activ în Ţările Baltice. În Rusia, care are zăcăminte bogate de petrol şi gaze, în ultimii trei ani au fost instalate peste o mie de sisteme geotermale (inclusiv produse în Moldova).

Însă trebuie de menţionat că instalarea pompelor geotermale nu este o soluţie în sine pentru conservarea energiei. În ţările dezvoltate această problemă este abordată în complex. Astfel, în Germania, sînt prevăzute subvenţii de stat pentru instalarea pompelor, în mărime de 400 de mărci pentru fiecare kWt. Totodată, statul nu acordă ajutor dacă pompa este instalată într-o clădire cu pierderi mari de energie termică.

O pompă de căldură eficientă poate reduce cheltuielile pentru încălzire pînă aproape de trei ori. Însă nu trebuie să uităm şi de alţi factori, precum: starea casei, pierderile de căldură, dimensiunile pompei şi a sistemului de încălzire, şi, desigur, temperatura aerului de afară.

Încrederea în propriile forţe

Compania moldovenească Altal Group este gata să propună sisteme geotermale optime ca preţ şi calitate. Acest fapt ne face să sperăm că tehnologia modernă în cauză va fi aplicată pe larg şi la noi în ţară. Totodată, funcţionarii se fac că nu văd producătorii locali şi preferă să facă publicitate produselor străine.

Potrivit experţilor, astfel, donatorii externi încearcă să profite de Moldova în perioada de criză economică în ţările lor. „În Europa rata şomajului este înaltă şi ei ne dau bani, pentru a se asigura cu comenzi. Însă, dezvoltînd economia lor, o distrug pe a noastră”.

Din păcate, funcţionarii noştri uită că banii se trag la bani. Dacă ei creează în ţările în curs de dezvoltare capacităţi de producţie şi locuri de muncă, - asta e una şi este cu totul altceva, cînd capitalul este propus acestor ţări sub formă de credite pentru importul mărfurilor de larg consum”.

Totodată, reprezentanţele companiei Altal Group deja demult activează în Rusia (12), Ucraina (2), Belarus, România şi Cehia. Reprezentantul companiei Altal Group Sergiu Suruceanu spune că întreprinderea nu se grăbeşte în Europa, din principiu. În primul rînd din cauza factorului uman, în al doilea – „din cauza dificultăţilor la traducere”, în sensul deplin al cuvîntului.

„Instrucţiunea de bază conţine 126 de pagini de text cu terminologie specială, iar traducerea ei şi a altor documente în limbile tuturor ţărilor europene este foarte dificilă, - relatează Sergiu Suruceanu. – Iar cel mai important lucru este că, dacă vom începe să lucrăm cu Europa, atunci vom fi nevoiţi să majorăm preţurile, iar noi nu dorim acest lucru. Dimpotrivă, ne străduim ca în anul 2014 să reducem preţurile. Planificăm să producem pompe de căldură la preţul producătorilor din China, dar care nu vor pierde din calitate, pentru cei săraci”.

De menţionat că, în prezent, preţul producţiei moldoveneşti este destul de înalt. De exemplu, instalarea unei pompe pentru o casă cu suprafaţa de 200-300 de m.p. costă 11-16 mii dolari SUA. Totodată, preţul pompei constituie 20-25% din acest cost, adică circa 3 mii de dolari SUA. Restul banilor se achită pentru instalare, materiale şi forajul sondelor.

Însă acest preţ nu se compară cu preţurile producătorilor europeni, în special, ale celor suedezi, producţia cărora le este pe placul celor de la Ministerul Construcţiilor. Sergiu Suruceanu menţionează că „produsul autohton se plasează pe segmentul de preţuri între China şi preţurile mici din Europa”.

În prezent, pompele de căldură de la Altal Group încălzesc clădiri din diverse ţări ale lumii. De exemplu, Complexul Hotelier din Poiana Roşie de 1,5 megawaţi, Complexul Comercial „Ceaika” din Soci de 1,7 MWt. Pompele moldoveneşti au fost instalate în Tatarstan, la întreprinderile „Tatnefti”, „Tasma”. În timpul apropiat, ele vor funcţiona şi la Rostov, Naberejnîie Celnî, Sankt Petersburg, Novosibirsk, Adler, va fi lansat un proiect de lungă durată în oraşul Eisk – pentru sisteme de încălzire, răcire a clădirilor cu multe etaje, în oraşul Soci în blocuri de locuit cu 320 şi 230 de apartamente şi multe alte proiecte.

În Moldova, pompele de căldură sînt instalate deocamdată doar în 30 de case particulare. Au mai apărut şi beneficiari mari – o renumită companie din Ungheni, Academia de Studii Economice. În timpul apropiat, va fi lansat un proiect mare de instalare a pompelor de căldură într-un complex locativ de la Ciocana, ce va fi construit de compania Interactiv, utilizînd tehnologiile de ultimă generaţie, ceea ce va oferi şansa locatarilor să aibă încălzire, răcire şi apă caldă, de trei ori mai ieftine faţă de tehnologiile standarde.

„Aceste este primul proiect de acest fel din Moldova. Împreună cu beneficiarul construcţiei mergem la un risc mare, deoarece acesta va fi primul proiect în baza noii tehnologii. Dar dacă nu noi, atunci cine să dea exemplu, - spune Sergiu Suruceanu. – Altfel, vor veni companiile străine, îşi vor instala pompele la preţuri înalte şi sistemul nu se va răscumpăra.

Am fost în multe ţări, am avut posibilitatea să asamblez pompe în Cehia. Am stat 2,5 ani şi m-am întors în Moldova. Am respins oferta de a conduce uzina din Elabuga, Tatarstan. Şi la Rostov mi se propunea o întreprindere complet utilată. Dar eu am rămas în Moldova. Aici oamenii lucrează mai bine, îşi pun sufletul în fiecare piesă.

De exemplu, asamblarea pompelor în Rusia este de 2,5 ori mai scumpă decît la noi (din cauza legislaţiei, a distanţelor enorme şi a factorului uman). Iar aici, ne simţim confortabil, şi vrem ca pompele noastre să devină accesibile pentru toată populaţia. Începînd cu 2014, planificăm să lansăm producţia pompelor de căldură la preţuri foarte accesibile, pentru populaţia mai săracă, în special, de la sate. Noi trebuie să-i stimăm pe lucrătorii din sectorul agrar. Ei ne hrănesc pe noi şi sînt cei mai săraci din Moldova.

Însă dacă ţara va arunca milioane de euro pentru proiectele de eficienţă energetică, atrăgînd doar companii străine, atunci în final, pe noi ne va costa mai scump, atît din punct de vedere financiar, cît şi din punctul de vedere al impactului asupra economiei”.

Precum a declarat în cadrul seminarului, directorul direcţiei reglementări tehnico-economice Gherghe Croitoru, „costul pompei depinde de puterea ei, iar un kWt costă 1000-1200 de euro. Totodată, acest preţ nu este doar pentru pompă, ci şi pentru instalare, ce este efectuată de specialişti timp de două săptămîni”. Compania ALTAL GRUP SRL a redus aceste costuri pînă la 800-1000 dolari SUA pentru un kWt de energie electrică, inclusiv toate lucrările, forajul, elementele componente, utilajul.

Sergiu Suruceanu spune că, în medie, preţul acestor pompe, produse în Moldova, este de $200 pentru 1 kWt (modelul de bază), iar începînd cu 2014, vor fi şi modele la preţul de $150 pentru 1 kWt.


Statul trebuie să sprijine întreprinderile de producţie cu perspectivă

Actualele sisteme de creare a confortului, de regulă, utilizează surse de energie regenerabilă. Tendinţele mondiale de scumpire a resurselor tradiţionale de energie ne determină să ne revizuim atitudinea faţă de combustibilul ieftin în trecut, în primul rînd, faţă de gaze.

În Moldova, aceasta ar putea deveni o direcţie aparte în programul de stat de conservare a energiei şi independenţei energetice, despre care astăzi se vorbeşte atît de mult. Însă autorităţile noastre preferă să nu experimenteze, deocamdată, şi să ţină banii pentru eficienţa energetică în băncile comerciale, ca pe urmă să-i întoarcă înapoi companiilor străine pentru inovaţiile lor. Asta pentru că „întreprinderile autohtone nu sînt la nivel”.

Astfel, la sfîrşitul lunii septembrie, Curtea de Conturi a examinat rezultatele verificării eficienţei utilizării mijloacelor publice în anul 2012 de către ministerul Economiei şi subdiviziunile lui. Controlul a fost efectuat cu participarea experţilor Biroului Naţional de Audit din Suedia, în cadrul unui acord de cooperare, încheiat anul trecut.

Auditorii au depistat mai multe încălcări. În special, din 100 mil. lei, alocate în toamna anului trecut pentru achiziţii publice Fondului de Eficienţă Energetică, 900 de mii de lei au fost cheltuiţi pentru achitarea anticipată a salariilor conducătorilor lui pentru un an. 99 mil. lei au fost transferate pe un cont într-o bancă comercială. Iată toată activitatea. Pentru ce directorul a primit aproape un milion de lei?

Preşedintele CC, Serafim Urechean, a declarat că „statul ia credite de la donatorii străini, cu o dobîndă de 4-5%, iar funcţionarii noştri depun aceşti bani la bancă, la dobînzi de 2-3% anual. Cineva se pricopseşte cu milioane, iar statul suportă pierderi”.

Conducătorul Fondului de Eficienţă Energetică, Viorel Munteanu, a dat toată vina pe proiectele necalitative. Potrivit lui, „din 300 de proiecte nu a fost prezentat niciunul demn de încredere. Dacă le-am fi aprobat, atunci ne-am fi pomenit într-o situaţie dificilă şi pentru Fond, şi pentru Moldova. Programul şi organizaţia noastră ar fi fost discreditate de la început. Aceasta a fost o întîrziere necesară şi justificată”.

Nota Noi.md

Sistemul geotermal funcţionează ca un cazan la încălzire şi ca un climatizor la răcire. Pompa lucrează în cadrul ciclului de compresie şi condensare. Agentul termic (de regulă, apa) este pompată în pompă, de unde căldura solului este captată şi transmisă prin sistemul de aerisire sau prin ţevi spre consumator. În calitate de sursă de căldură sînt utilizate: surse naturale de căldură: ape arteziene, termale, din rîuri, lacuri, mări şi alte bazine acvatice ce nu îngheaţă; precum şi surse tehnogene (deşeuri industriale, staţii de epurare, căldura transformatoarelor electrice şi alt fel de căldură emanată).

Ciclul este pus în funcţie de un motor electric. Electricitatea pune în funcţie motorul electric, de la care momentul mecanic este transmis către compresor. Este iniţiat un proces termodinamic şi căldura acumulată de sol sau apă, este captată de către pompe în schimbătorul de căldură. Energia electrică este utilizată doar pentru pomparea lichidului, iar energia este obţinută din căldura acumulată de sol. Iarna, sistemul transmite căldura solului în casă. Acelaşi proces are loc şi la încălzirea apei. Vara, sistemul geotermal transportă surplusul de căldură din casă, prin schimbătoarele de căldură, în sens invers.