Cetăţenii R.Moldova consideră că pe parcursul ultimilor 5 ani, în localităţile țării nu s-a schimbat nimic

Foto: gandul.info

Pe parcursul ultimilor 5 ani, în localităţile din Republica Moldova lucrurile au rămas practic la fel sau aproape nimic nu s-a schimbat. De această părere sînt circa 40% din respondenţii unei cercetări sociologice privind influenţa migraţiei asupra dezvoltării comunităţii, realizate de Asociaţia Hilfswerk Austria International în Republica Moldova, în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing "CBS-AXA".

Cercetarea a fost realizată în anul 2011 pe un eşantion de 1107 de persoane cu vîrsta de peste 18 ani, din fostul judeţ Orhei (raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti).

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă la "Infotag", expertul Centrului "CBS-AXA", Veaceslav Bătrînescu, a menţionat că 25,7% dintre respondenţi consideră că lucrurile au degradat puţin, iar 24,7% consideră că lucrurile s-au îmbunătăţit puţin. Doar 1% din respondenţi consideră că în ultimii 5 ani lucrurile în Moldova s-au îmbunătăţit considerabil.

"Datorită unor proiecte comunitare implementate în anumite localităţi, s-a îmbunătăţit accesul la apă potabilă, gaz, drumuri, acces la educaţie, transport. În rest migraţia nu a influenţat asupra dezvoltării comunităţilor", a spus expertul.

Studiul a mai relevat că remitenţele trimise de peste hotare sînt utilizate în mare parte pentru consum curent, investiţii în imobil, studii, sănătate, achitarea datoriilor. În acelaşi timp, investiţiile în producere, donaţiile sau finanţarea unor proiecte comunitare rămîn a fi neînsemnate.

"Acest lucru se explică prin faptul că o bună parte dintre migranţi nu consideră că în Moldova există oportunităţi pentru afaceri, birocraţia este excesivă, nivelul corupţiei este ridicat şi, în general, lucrurile în Moldova nu evoluează într-o direcţie bună. Studiul a arătat că doar 1,2% dintre migranţi au investit în afaceri", a menţionat expertul, precizînd că cea mai mare parte a migranţilor nu intenţionează în următorii ani să investească în afaceri în R.Moldova.

În opinia a mai bine de jumătate dintre respondenţi, dacă nimeni nu ar fi emigrat, atunci situaţia în comunităţi ar fi fost mult mai rea decît este la moment.

"Doar circa 10% dintre respondenţi sînt de părere că situaţia ar putut fi mai bună, dacă nimeni nu pleca peste hotare", a menţionat Veaceslav Bătrînescu.

Potrivit lui, migraţia forţei de muncă are consecinţe sociale şi politice diverse asupra populaţiei şi situaţiei din R.Moldova.

"Dintre efectele pozitive putem evidenţia faptul că în rezultatul migraţiei, în Moldova vin remitenţe care ajută la consolidarea valutei naţionale şi a sistemului bancar, creşte bunăstarea materială a migraţilor şi a familiilor acestora, se îmbunătăţesc perspectivele de dezvoltare socio-economică a ţării. În acelaşi timp, migraţia are şi efecte negative printre care se numără "exodul de creieri", lipsa specialiştilor calificaţi, micşorarea numărului populaţiei apte de muncă, destrămarea familiilor, copii şi bătrîni rămaşi fără îngrijire şi tutelă părintească etc.", a spus expertul.

Potrivit lui, cea mai mare parte a migranţilor este angajată în domeniul construcţiilor (71%), administrarea serviciilor casnice (12,8%), alte servicii sociale şi comunitare (8,9%), comerţul en gros şi cu amănuntul (8%).

Unul dintre autorii cercetării, profesorul universitar Valeriu Moşneaga, a menţionat că migraţia internaţională de muncă este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă Republica Moldova.

"În mare măsură, acest proces reprezintă o reacţie la situaţia socio-economică dificilă din ţară, un răspuns individual la eficacitatea reformelor declanşate de autorităţi. Elaborînd şi promovînd politica migraţională, statul încearcă să micşoreze efectele negative şi să majoreze avantajele proceselor migraţionale. Prin urmare, pentru a elabora o politică chibzuită în acest sens, este nevoie de cercetări sociologice pentru a cunoaşte situaţia reală din ţară", a explicat Valeriu Moşneaga importanţa cercetării.

Coordonatorul proiectului "Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova", Valerian Tăbîrţă, a menţionat că rezultatele studiului efectuate în patru raioane pot fi raportate la întreaga ţară.

"Nu credem că situaţia din celelalte raioane s-ar deosebi substanţial de acestea patru", a spus sursa citată.

Cercetarea sociologică a fost realizată în cadrul proiectului "Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova", implementat de Asociaţia Hilfswerk Austria International în Republica Moldova cu suportul financiar al Uniunii Europene.