Drumurile stricate aduc beneficii

Drumurile stricate aduc beneficii

Victor Surugiu

În decembrie expiră termenul de implementare a Strategiei infrastructurii transportului terestru, adoptate de Guvern în anul 2008 și preconizate pentru o perioadă de zece ani.

Acum 10 ani, doar 7% din rețeaua de drumuri auto se aflau în stare bună sau satisfăcătoare, iar 93% erau în stare proastă sau foarte proastă. În perioada ce s-a scurs, autoritățile au investit în reconstrucția drumurilor miliarde de lei, dar proprietarii de automobile continuă zilnic să-și distrugă mașinile prin hopurile și gropile de pe autostrăzi. 

De multe ori, imediat după o reparație necalitativă, carosabilul se acoperă din nou cu fisuri și gropi, iar încălcarea legislației privind achizițiile publice și lipsa documentației de proiect întocmită corect favorizează această situație. Incidentele în care contractele de restabilire a drumurilor devin un instrument de obținere a profiturilor ilegale se repetă cu regularitate.   

În anii implementării Strategiei, situația nu s-a prea schimbat: potrivit specialiștilor de la fostul minister al transporturilor și infrastructurii drumurilor, astăzi cca 80% dintre drumurile moldovenești necesită reparații capitale. Suma necesară pentru aceasta depășește 21 mld. lei. În ratingul Global Competitiveness Index 2017-2018, la calitatea drumurilor, Moldova a ocupat locul 128 din 137, fiind devansată de multe țări africane.

Gospodăria drumurilor

În total, Administrația de Stat a Drumurilor gestionează 9,4 mii km, dintre aceștia 8,8 mii cu îmbrăcăminte rigidă. Lungimea drumurilor naționale constituie 3,4 mii km, a celor locale – 6 mii km. Pentru a întreține toată această gospodărie, în bugetul de stat este format Fondul rutier, care este completat, de regulă, din buzunarul proprietarilor de automobile. 

Astăzi, în Moldova există taxe speciale pentru utilizarea drumurilor, pentru eliberarea diverselor autorizații, pentru comercializarea gazelor naturale la alimentarea transportului auto etc. Fondul este suplinit și din contul amenzilor aplicate pentru nerespectarea regulilor de transportare a pasagerilor, deteriorarea drumurilor, a construcțiilor și utilajelor rutiere, a zonelor verzi de-a lungul drumurilor. În mare parte Fondul rutier este constituit din accizele la benzină și motorină (nu mai puțin de 80% din volumul total al accizelor).

Cea mai mare parte dintre aceste mijloace, și este vorba despre sute de milioane de lei, este direcționată la menținerea drumurilor. Opțiunea dată este tălmăcită foarte larg și presupune reparații curente ale carosabilului și a construcțiilor artificiale, inclusiv astuparea regulată a gropilor, fisurilor, hopurilor, marcajul rutier, înnoirea semnelor rutiere și alte lucrări.

În anul 2017, volumul prognozat al Fondului rutier al Moldovei a fost mai mare decît în anii precedenți și a constituit 1 mld. 70 mil. lei. Circa jumătate din această sumă era destinată cheltuielilor pentru întreținerea curentă a drumurilor. Tradițional, cea mai mare sumă pentru cîrpirea carosabilului revine Chișinăului, în anul curent – 20 mil. lei. Rețeaua de străzi și drumuri a capitalei constă din cca 700 de străzi și 30 de piețe. Lungimea totală a drumurilor este de peste 700 km, suprafața – 9 mil. m.p. Pe locul doi la capitolul mijloacelor alocate din Fondul rutier se află Raionul Soroca (peste 18 mil.lei), pe al treilea – raioanele Cahul și Ungheni (cca 14 mil. lei).

Ținînd cont de volumul colosal al banilor cheltuiți în cei 10 ani de implementare a Strategiei infrastructurii transportului terestru, în Moldova drumurile s-ar putea deja apropia de nivelul celor europene. Însă de cele mai multe ori banii se duc pe apa sîmbetei. Autoritățile locale, în special cele din capitală, investesc nu în calitate, ci în cîrpirea cosmetică a găurilor și tradiționala reparație cu asfalt, a cărui rezistență la uzură nu depășește cîteva luni. Experții vorbesc despre existența unor scheme de corupție și componenta politică la repartizarea finanțărilor. 

Autoritățile consideră că problema constă în resursele financiare insuficiente. Strategia, elaborată pe banii și sub patronajul donatorilor, prevede că, pentru reabilitarea și întreținerea drumurilor din țară, anual trebuie cheltuite mult mai multe resurse financiare – vreo 4 mld. lei. Autorii documentului au calculat că pierderile economiei naționale în urma finanțării insuficiente a întreținerii drumurilor aproape de patru ori depășesc sumele ”economisite” (nu cheltuite) la întreținerea drumurilor. 

Are oare Moldova nevoie de un fond rutier?

În același timp, la Uniunea Transportatorilor și Drumarilor din Moldova în repetate rînduri s-a vorbit despre folosirea nerațională a mijloacelor bănești din Fondul rutier: se cheltuiesc milioane, dar drumurile naționale și cele locale nu devin mai bune. Permanent se arată nemulțumiți și proprietarii de automobile, impuși zilnic să înconjoare gropile și hopurile. Rețelele sociale abundă de comentarii și imagini în acest sens. 

„Cînd ne aflăm în afara orașului, adesea ne vedem nevoiți să încălcăm regulile de circulație și să ieșim pe contrasens, altfel riscăm să distrugem mașina, scrie pe o rețea de socializare Grigore Munteanu. Pe unele porțiuni de drum asfaltul, sub greutatea mașinilor de tonaj mare, s-a comprimat și arată ca gofrajul. În cel mai bun caz, drumul este prefăcut în pietriș. Pe unele drumuri indicatoarele rutiere sînt o raritate, însă chiar dacă ele există, ce folos? Ramurile copacilor și arbuștilor le ascund de privirile șoferilor, iar dacă totuși sînt vizibile din drum, ele te previn despre un pericol care se află la doar un metru și jumătate! Există și gropi foarte perfide, în aparență porțiunea de drum deteriorat nu e prea mare, însă în adîncime – cît o minge de fotbal. În apropiere de Chișinău și nemijlocit în capitală, drumurile, de bine, de rău, sînt netede, dar nu peste tot. Astuparea periodică a gropilor netezește carosabilul pentru un timp foarte scurt.”

După precipitațiile abundente din ultimele zile, locuitorii Chișinăului trebuie să fie foarte atenți pentru a nu intra în băltoacele sau noroiul de pe stradă. Spre exemplu, la intersecția străzilor Burebista și Cetatea Albă, la Botanica, suprafața drumului practic nu mai există. Pe locul unde nu demult a fost pus asfaltul, acum e un șanț de 10 metri. După ploi, în mai multe locuri, bucăți de asfalt s-au pomenit sub pămînt. Cazurile de acest fel, care au avut loc în tot orașul, vorbesc despre calitatea reparației drumurilor, efectuată în ultimii 10 ani sub conducerea lui Dorin Chirtoacă, în prezent suspendat din funcția de primar general în urma unui scandal de corupție.

Experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au ajuns la concluzia că Moldova nu are nevoie de Fondul rutier, în care an de an se varsă tot mai mulți bani, în forma sa actuală. Direcția dată, ca și multe altele, poate fi finanțată prin sistemul bugetar. Din spusele lor, an de an, aceleași companii participă la tendere, și apar multe întrebări cu privire la metodele de repartizare a mijloacelor. Doar unele raioane și localități primesc sume mari, iar experții bănuiesc că selectarea lor se face pe criterii politice.  

Conform calculelor Centrului Analitic, planificarea proastă a cheltuielilor Fondului rutier duce la pierderi anuale de cca 4 mil. lei. Fondul activează netransparent și pune la îndoială eficiența utilizării banilor. Rezultatele activității lui se publică succint și fără argumentare clară. 

Cei de la ministerul de profil nu acceptă propunerea de a lichida Fondul și propun o nouă schemă de repartizare a mijloacelor, care, în opinia funcționarilor, va aduce mai multă claritate și transparență. Ideea de bază constă în faptul ca banii pentru reparația drumurilor să fie repartizați prin Fondul rutier în baza criteriilor de solicitare și complexitate a traseului. În prezent banii pentru reparația drumurilor se alocă în baza cererilor depuse de administrațiile locale. În plus, Moldova încă nu dispune de o metodologie a repartizării mijloacelor din Fondul rutier, iar decizia privind finanțarea se află în competența Consiliului Fondului rutier, al cărui președinte este prim-ministrul.

”Bucătăria” corupției 

Valoarea totală a drumurilor naționale și locale din Moldova este apreciată la o sumă ce depășește cifra de 12 mld. dolari. Modernizarea și repararea șoselelor este finanțată nu doar din surse publice, autoritățile locale și cele centrale atrag în aceste scopuri investiții private. Ele se adresează adesea antreprenorilor cu cererea de a contribui la reconstrucția drumurilor. O susținere financiară solidă vine și de la Banca Mondială, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare(BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și UE. 

Moldova a semnat un șir de acorduri cu BERD și BEI privind credite în sumă de 300 mil. euro în cadrul proiectului de restabilirea a rețelei naționale de drumuri. 150 mil. euro de la BERD vor merge la reparația a  201 km de drumuri de bază, BEI finanțează cu aceeași sumă reparația a 121 km de trasee naționale. În plus, Comisia Europeană a alocat Moldovei un grant în sumă de 16,2 mil. euro din Fondul de investiții de vecinătate. 

Experții consideră că în Moldova drumurile sînt produsul politicii mari. Recentele dezvăluiri despre corupție au confirmat că executarea lucrărilor rutiere este strict condiționată de ”otkaturi”. Dimensiunile lor în acest sector constituie nu mai puțin de 10-15% din suma alocată pentru reparația și deservirea obiectivului. Ex-premierul Ion Sturza consideră că repararea drumurilor pe banii acordați de donatorii străini a devenit ”apogeul incompetenței, haosului și corupției”. Din spusele lui, sub acoperirea ”istoriei de succes”, Moldova a primit sute de milioane de euro pentru proiectele de restaurare a drumurilor construite încă în perioada sovietică. „Dar cea mai mare parte a acestor bani a fost pur și simplu furată”, scrie ex-premierul pe pagina sa dintr-o rețea de socializare.

Mijloacele alocate de partenerii europeni se epuizează, deși o parte a proiectelor rămîn nerealizate. Recent a fost reziliat un contract cu o companie din România, care nu și-a îndeplinit obligațiunile de reparare a traseului Chișinău-Giurgiulești și altor obiective. Circa 40 mil. euro au fost oferiți pentru realizarea altor trei proiecte din mijloacele BERD. Dar în baza primului contract antreprenorul român a îndeplinit lucrări de doar 3%, în baza celorlalte – 61% și 74 % respectiv.

În aprilie curent, a fost arestat fostul ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, reprezentantul Partidului Liberal Iurie Chirinciuc. El a fost învinuit de abuzuri la contractarea antreprenorilor pentru reparațiile rutiere, inclusiv luare de mită, care a fost filmată cu camera ascunsă instalată în biroul ministrului. Centrul Național Anticorupție (CNA) a publicat videouri în care reprezentanții companiilor vorbesc despre mita pentru funcționari și îi înmînează lui Chirinciuc banii. În același dosar a fost reținut șeful interimar de la Administrarea de Stat a Drumurilor Veaceslav Teleman și conducătorii a două companii de construcție: Nicolae Ciobanu, de la Global Trans Construction, și Marin Sîrbu, de la Nouconst.

Potrivit șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în dosarul penal al lui Chirinciuc există mai multe episoade, inclusiv corupție pasivă și abuz în serviciu. În particular, Ministerul Transporturilor, împreună cu un șir de companii, a obligat alte întreprinderi să renunțe la obligațiile contractuale în proiectul finanțat de BEI. Procurorul menționează că Chirinciuc urma să primească 5%, iar Teleman – 1% (în termeni financiari – 400 de mii de euro și 80 de mii de euro, respectiv). CNA anunța anterior că este vorba despre reparația drumului R6 M1 — Ialoveni în valoare de 9 mil. euro. Chirinciuc și Teleman îi cereau învingătorului tenderului să renunțe la jumătate din volumul de lucrări în folosul Nouconst și Global Trans Construction.

Un alt episod din dosarul fostului ministru, conform spuselor lui Viorel Morari, se referă la abuzul în serviciu la construirea unui drum în Raionul Ungheni, unde tenderul a fost cîștigat de o companie apropiată funcționarilor de la Ministerul Transporturilor. Trei figuranți (Chirinciuc și încă doi antreprenori) au făcut o înțelegere cu procuratura privind recunoașterea vinei, ceea ce le-a permis să se aștepte la o pedeapsă mai blîndă. Ex-ministrul a fost deci recunoscut vinovat în tragerea de foloase din influență și abuz în serviciu și condamnat la un an și patru luni de detenție cu suspendare și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pentru o perioadă de 5 ani. El mai are de plătit o amendă în mărime de 700 de unități convenționale (35 mii lei). Judecata l-a condamnat pe fostul funcționar la un termen de două ori mai mic decît cel cerut de procuror. 

Episodul șefului Administrației de Stat a Drumurilor Veaceslav Teleman a fost disjuns într-un dosar penal separat, care mai este în curs de investigare.

Procuratura nu măsoară gropile

În același timp, în Moldova dosarele penale din sfera drumurilor, care țin de lucrările de reparație necalitative, pot fi numărate pe degete O sursă a portalului NOI.md din organele de drept menționează că investigarea unor asemenea episoade este foarte anevoioasă. În curînd va fi publicată poziția procuraturii în alte cîteva cazuri, în care reconstrucția drumurilor naționale nu a fost dusă la bun sfîrșit sau s-a făcut cu numeroase încălcări, soldate pentru buget și investitorii străini cu pagube enorme.

„Procuratura poate iniția de sine stătător verificarea faptelor de îndeplinire necalitativă a lucrărilor de construcție rutieră în baza art. 274 CPP, dacă există informații privind încălcările posibile, inclusiv în mass-media, spune interlocutorul. Din păcate, de cele mai multe ori funcționarii nu se grăbesc să reacționeze la asemenea cazuri, și să ofere organelor de drept materialele pentru verificare. În majoritatea cazurilor, nici Dorin Chirtoacă, fiind primar general, nici subalternii lui nu ne expediau actele respective. De aceea, lucrătorii procuraturii erau nevoiți să ceară de la Primăria Chișinău actele contabile necesare și datele despre întreprinderile care au executat lucrările de reparație.”

De regulă, după studierea materialelor, plecarea la fața locului și executarea anumitor activități de investigare, este luată decizia: trebuie sau nu inițiată o cauză penală în privința persoanelor implicate în executarea lucrărilor de reparație-restaurare și vinovate de pricinuirea unor pagube majore intereselor publice. Procurorii mai au posibilitatea să inițieze controlul calității asfaltului utilizat la acoperirea carosabilului.

„Noi nu măsurăm adîncimea gropilor, căci problema e că ele în general nu trebuie să existe, continuă sursa noastră. Dacă este fixată încălcarea tehnologiei efectuării lucrărilor de reparație, procuratura este nevoită să decidă și verificarea altor obiective la care a lucrat compania în cauză. Noi demult am recomandat autorităților locale să revadă practica organizării tenderelor. Nu poate prețul mic al lucrărilor efectuate să fie condiția de bază la alegerea antreprenorului. Compania și angajații ei trebuie să dispună de calificarea respectivă, de o bază tehnico-materială modernă și să corespundă unui șir de alte criterii.”

Din spusele expertului IDIS Viitorul Viorel Chivriga, pe lîngă lupta cu corupția și protecționismul politic, sînt necesare măsuri complexe. Trebuie revăzută legislația din domeniul respectiv, elaborat și adoptat un program modern de reabilitate a drumurilor, implementate tehnologii avansate și practica internațională de reparare a drumurilor, asigurată pregătirea specialiștilor calificați în domeniu.

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load