Summitul de la Bruxelles: nici statut de membru, nici bani

Summitul de la Bruxelles: nici statut de membru, nici bani

Xenia Florea

Moldova iarăși a fost lăsată în afara UE, ba chiar și fără bani.

În cuvîntarea sa de la cel de-al V-lea Summit al „Parteneriatului Estic”, prim-ministrul Pavel Filip a menționat: „Trecem print-o perioadă critică de reforme complexe și decizii nepopulare, iar prezența vizibilă a UE în regiune are un rol decizional…” Totuși, Uniunea Europeană a refuzat Moldovei, precum și Ucrainei și Georgiei, perspectiva de aderare. În declarația finală a Summitului „Parteneriatului Estic” au fost iarăși recunoscute aspirațiile europene ale celor trei țări din fruntea programului, nu și perspectivele lor europene.

De altfel, „Parteneriatul Estic”, de la bun început, s-a bazat pe faptul că asocierea cu UE este maximumul pe care inițiativa în cauză îl poate oferi țărilor-participante. Unii experți deja compară „Parteneriatul estic” cu GUAM: s-ar părea că formatul de colaborare există, însă nu se dezvoltă și nu se manifestă în niciun fel. De aceea se și prevede o reducere treptată a acestei inițiative a UE. Uniunea Europeană nu poate oferi țărilor-participante nimic altceva decît acordurile de asociere, care deja funcționează, iar „Parteneriatul Estic”, de fapt, este menținut doar de entuziasmul unor țări departe de a fi printre cele mai importante în UE - Polonia, Țările Baltice și Suedia.

Cum Lukașenko nu a dorit să devină ”un factor de distragere”

Summitul V al programului „Parteneriatul Estic” s-a desfășurat la Bruxelles – capitala Europei unite, pentru a demonstra atașamentul întregii Uniuni Europene față de această inițiativă, menționa Deutsche Welle.

Cele patru forumuri precedente s-au desfășurat în capitalele țărilor care altă dată au făcut parte din blocul estic, dar ulterior au aderat la UE – Praga, Varșovia, Vilnius și Riga. Acum evenimentul avea nevoie de o anumită pondere, deoarece „Parteneriatul Estic” s-a pomenit în impas. Uniunea Europeană nu știe cum să procedeze în continuare cu acest format de colaborare, iar cele trei state din fruntea programului – Ucraina, Moldova și Georgia – tot mai insistent cer bonusuri pentru ”comportamentul bun”, pînă la aderarea la Uniunea Europeană.

Nu doar locul desfășurării, dar și lista participanților a dat pondere evenimentului. La Summit a fost invitat președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, căruia, împreună cu alți 169 de funcționari belaruși, abia în februarie curent i-au fost ridicate sancțiunile de viză.

Pînă acum, UE îl privea pe Lukașenko ca pe ”ultimul dictator din Europa”. Venirea lui la Bruxelles trebuia, pe de o parte, să devină un semnal (în special, pentru Moscova) că relațiile dintre Belarus și Uniunea Europeană se îmbunătățesc. Anders Fogh Rasmussen, ex-secretar general NATO și fost prim-ministru al Danemarcei, a declarat că dialogul cu Lukașenko este favorabil Europei, deoarece poate slăbi ”axa Moscova-Minsk”. Pe de altă parte, scria presa europeană cu trimitere la un oarecare diplomat UE, venirea ”dictatorului” la Bruxelles va sustrage atenția de la liderii Ucrainei, Moldovei și Georgiei, care cu adevărat aspiră la apropierea de UE, și atunci ”întregul summit se va transforma în show-ul lui Lukașenko”.

Pe parcursul celor opt ani ai „Parteneriatului Estic”, în interiorul programului au avut loc o delimitare: Moldova, Ucraina și Georgia au acceptat în totalitate regulile de joc propuse de Bruxelles și, de aceea, au primit asocierea politică și zona de liber schimb cu UE, alte trei participante la program – Belarus, Azerbaidjan și Armenia – nu au dorit să joace conform regulilor impuse. Iată de ce Chișinăul, Kievul și Tbilisiul au început să ceară ”dezvoltare mult mai rapidă” și, în semn de recunoaștere a meritelor, perspectiva de aderare la UE.

Cu jumătate de an înainte de Summit, Chișinăul, Kievul și Tbilisiul au convenit să acționeze împreună, pentru a obține includerea acestui punct în declarația finală a forumului de la Bruxelles. Lista acțiunilor întreprinse includea adresarea președinților parlamentelor celor trei țări către europarlamentari cu rugămintea de a adopta o rezoluție privind perspectiva de aderare a Moldovei, Ucrainei și Georgiei la UE, semnarea declarației comune „Comunicatul privind reinterpretarea strategică a „Parteneriatului Estic»” etc. A avut loc chiar și un șantaj ordinar: în ajunul Summitului „Parteneriatului Estic”, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a amenințat că nu vine la Bruxelles dacă proiectul declarației finale nu va fi modificat și documentul nu va ține cont de doleanțele Ucrainei privind perspectivele ei europene.

Așa că în aceste zile prezența lui Alexandr Lukașenko la Bruxelles era foarte necesară conducerii UE ca factor de distragere. Însă liderul belarus a refuzat să meargă pe motiv că formatul „Parteneriatului Estic” este politizat excesiv și orientat spre faptul că țările-partenere tind să obțină recunoașterea perspectivelor europene, iar Belarusul nu-și propune acest scop. În lipsa ”show-ului lui Lukașenko”, Summitul V al „Parteneriatului Estic” a fost redus la formula „Ce-și doresc țările-partenere și ce le poate oferi UE”. Declarația finală a Summitului a fost dezbătută pînă în ultima clipă, exista chiar pericolul ca forumul să se încheie fără un document final.

20 de scopuri în locul statutului de membru  

După încheierea Summitului V al „Parteneriatului Estic”, ministrul de externe al Letoniei, Edgar Rinkevich, a declarat tacticos: „Posibil că cei care au așteptat de la acest forum niște perspective europene mai serioase pentru unii dintre membrii Parteneriatului, au rămas puțin dezamăgiți.”

”Dezamăgiți” e spus prea delicat. În anul 2018, în Moldova, Ucraina și Georgia vor avea loc alegeri. În Georgia – ultimele alegeri generale ale președintelui, în Moldova – alegerile parlamentare, în Ucraina (posibil) – alegeri anticipate în Rada Supremă. Iată de ce recunoașterea perspectivelor europene ar fi fost un plus electoral substanțial pentru partidele de guvernămînt din cele trei țări, care, în repetate rînduri, le-au promis alegătorilor un viitor european luminos. Spre exemplu, Petro Poroșenko a promis că Ucraina va adera la UE pînă la finele anului 2020. Iar președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, spunea în iulie curent că Moldova va depune cererea de aderare la UE la finele anului 2018 sau în 2019.

Însă, la summitul de la Bruxelles, Ucraina, Georgia și Moldova au obținut, în locul garanțiilor de aderare la UE, doar formulări vagi gen „participanții la Summit recunosc aspirațiile europene și alegerea europeană a respectivilor parteneri” și „fiecare partener alege de sine stătător nivelul ambițiilor și scopurilor la care aspiră în relațiile cu UE”. În plus, în declarația finală a forumului UE și-a confirmat poziția – mai întîi progrese în reforme, apoi – stimulente financiare și de alt ordin.

„Susținerea financiară a partenerilor de către UE va fi condiționată de pașii concreți în implementarea reformelor. Abordarea UE, bazată pe stimulente (”mai multe pentru mai mult”) va continua să favorizeze partenerii care implementează reformele cel mai activ”, se spune în p.12 din declarația finală a forumului de la Bruxelles.

Rezultatul principal al Summitului V al „Parteneriatului Estic” a fost aprobarea mecanismului “20 de sarcini concrete pentru perioada de pînă în 2020”. Este vorba despre realizarea unor sarcini concrete în patru domenii. În „Consolidarea economiei” – armonizarea prețurilor în domeniul serviciilor de roaming și reducerea tarifelor pentru serviciile de roaming între țările-partenere, precum și creditarea businessului mic și mediu în moneda locală. În „Consolidarea societății” – deschiderea la Tbilisi a „Școlii Europene de Parteneriat Estic”, în „Energetică și infrastructura transporturilor” – stabilirea către anul 2030 a unei comunicări mai eficiente și mai sigure în transporturi prin investiții pe termen lung (extinderea rețelei transeuropene de transport a UE asupra acestor țări). În „Consolidarea sistemului de administrare” – mecanismele anticorupție și reforma judiciară.

Pentru îndeplinirea acestor sarcini se preconizează alocarea sumei de 100 de milioane de euro – împrumuturi țărilor-partenere în moneda lor națională pentru susținerea businessului mic și mijlociu. Pachetul digital include alocarea a 50 mil. – pentru armonizarea tarifelor la serviciile de roaming mobil. 170 mil. – pentru dezvoltarea instituțiilor și organelor guvernamentale. 150 mil. – pentru dezvoltarea infrastructurii transeuropene de transport. 225 mil. – pentru măsuri de eficiență energetică. Iar 340 mil. vor forma pachetul de instruire a tineretului.

La summitul de la Bruxelles s-a mai discutat și așa-numitul model al „Parteneriatului ”stic de diferite viteze” sau „Parteneriatul estic +”, la propunerea Parlamentului European. Scopul lui e să ofere țărilor care au obținut succese considerabile în procesul de implementare a reformelor indicate de Bruxelles posibilitatea de a adera pe viitor la uniunile vamale și energetice europene, precum și la piața digitală unică.

Cînd la 15 noiembrie Parlamentul European a adoptat rezoluția privind modelul „Parteneriatul Estic +”, în UE multă lume l-a primit cu entuziasm: ideea poate da un nou impuls programului „Parteneriatul Estic”. Însă unii experți consideră că un astfel de model de colaborare poate avea doar un efect instantaneu și că, fără stimulenți politici reali, peste un timp, ”plusul” va deveni ”minus”: la urma urmei, cît se poate sta în antreul Europei unite?

28 de condiții în schimbul banilor

Pregătirile Moldovei pentru summitul de la Bruxelles nu au fost atît de ”agresive” (vorba unui politolog ucrainean) ca la Kiev. Nu am impus ultimatumuri și nu am amenințat ca și Petro Poroșenko că vom ignora „Parteneriatul Estic” dacă nu ni se vor recunoaște perspectivele europene.

Și nemijlocit în timpul forumului, spre deosebire de Poroșenko (“fiecare merită un scop – în special cei care plătesc prețul respectiv, și nimeni nu plătește mai scump decît Ucraina”), prim-ministrul Pavel Filip, care a condus delegația RM, s-a exprimat diplomatic. Cu privire la oportunitatea aderării Moldovei la UE, el a spus că aceasta ar ”inspira” autoritățile să continue reformele. „Viitorul european al cetățenilor Republicii Moldova este sarcina noastră primordială, dar pentru noi este important să cugetăm asupra termenelor și perspectivelor procesului de integrare europeană”, a adăugat Filip.

Dar, în pofida abordărilor diferite, pentru Chișinău și Kiev rezultatul final a fost unul – nici statut de membru, nici bani. La Bruxelles, Kievului i-a fost refuzat „Planul Marshall pentru Ucraina”, prevăzut pentru 10 ani, în valoare de 5 miliarde de euro (se presupunea o menționare a lui în declarația finală a Summitului „Parteneriatului Estic”), precum și alocarea celei de-a treia tranșe a asistenței macrofinanciare a UE în sumă de 600 de milioane de euro – pentru neîndeplinirea unui șir de condiții.

Chișinăului i s-a spus că asistența macrofinanciară în sumă de 100 mil. euro nu va fi deblocată pînă cînd Moldova nu va îndeplini cele 28 de condiții enumerate în acordul-memorandum cu UE. Printre acestea – reforma sistemului judiciar, consolidarea sectorului bancar, lupta cu corupția etc. Structurile europene insistă în continuare asupra renunțării la sistemul electoral mixt și condiționează astfel acordarea asistenței financiare.

Politologii ucraineni, comentînd rezultatele Summitului V al „Parteneriatului Estic”, vorbesc despre primul eșec ”occidental” al președintelui Poroșenko. Experții de opoziție de la Chișinău – despre eșecul total al integrării europene ”moldovenești”. Colegii lor pro-guvernamentali încearcă să atenueze accentele summitului nu chiar nereușit pentru RM: Moldova, Ucraina și Georgia au obținut ”rezultate impresionante în relațiile cu UE”, fapt demonstrat de forumul de la Bruxelles, unde pentru aceste țări au apărut ”noi perspective economice, care vor da o nouă direcție programului „Parteneriatul Estic”.

Majoritatea experților internaționali, inclusiv cei europeni, consideră că inițiativa UE „Parteneriatul estic” „s-a pomenit într-un impas”, „se află în criză sistemică”, „se epuizează” și „în formatul actual nu convine nici participanților la proiect, nici autorilor acestuia, nici statelor ”vechii Europe”. De aceea, este prorocită reducerea treptată a acestei inițiative a UE.

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load