„Parteneriatul estic” – iluzie lipsită de perspective

„Parteneriatul estic” – iluzie lipsită de perspective

Xenia Florea

Moldova, Ucraina și Georgia din nou, în cor, s-au cerut în UE. Ele îi îndeamnă pe participanții la Summitul „Parteneriatului Estic”(PE), preconizat pentru noiembrie, să ia în considerare meritele lor și să recunoască perspectiva aderării acestor trei țări la Uniunea Europeană, și chiar la spațiul Schengen.

Chișinăul, Kievul și Tbilisiul au cîțiva adepți în rîndurile UE, nu dintre cei mai influenți, ce-i drept. Ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevičius, care a vizitat recent Moldova, la mijlocul lui septembrie a declarat că țărilor-participante la inițiativa „Parteneriatul Estic”, care ”fac reforme și cultivă valorile europene”, trebuie să le fie oferită perspectiva aderării la Uniunea Europeană.  

Lituania are propriul interes în această chestiune. Dar “vechii” membri ai UE nu ard de dorința să recunoască aspirațiile europene ale celor trei lideri ai ”Parteneriatului Estic”. Recent, în alocuțiunea sa anuală din Parlamentul European, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a indicat posibila direcție de extindere a UE. Și nu este vorba despre Moldova, Ucraina sau Georgia, ci de țările Balcanilor Occidentali.

În întîmpinarea Summitului V al «Parteneriatului Estic»

La 24 noiembrie, la Bruxelles va avea loc cel de-al V-lea Summit din programul UE ”Parteneriatul Estic”, lansat în 2009 în scopul sporirii influenței UE asupra politicii și economiei celor șase țări postsovietice – Ucraina, Belarus, Moldova, Azerbaidjan, Armenia și Georgia.

Summitul precedent a avut loc în mai 2015 la Riga, după care chiar și fondatorii ”Parteneriatului estic” au început să vorbească despre eșuarea inițiativei în cauză. În ianuarie 2016 ministrul de externe al Poloniei, Vitold Vashchikovsky, a declarat că programul ”Parteneriatul Estic” a eșuat, din care cauză guvernul polonez “a respins acest concept ca fiind greșit”. “Acest format al parteneriatului creează doar iluzii și nu oferă perspective pentru aderarea la UE a unor țări ca Ucraina, Belarus, Moldova, Azerbaidjan și Georgia” – a menționat Vashchikovsky.

Publicația britanică The Guardian scria atunci că UE a creat „Parteneriatul Estic” în scopul “ademenirii în îmbrățișarea Bruxelles-ului” a celor șase țări din spațiul postsovietic prin asocierea politică și integrarea economică, însă două dintre acestea – Belarusul și Armenia – au aderat la Uniunea economică Euroasiatică, care este un fel de concurent al UE, Azerbaidjanul a pierdut interesul pentru program, iar cele trei țări (Moldova, Georgia și Ucraina) nu au arătat rezultate performante, așa că membrii UE habar nu au ce să facă cu „Parteneriatul estic” – să promoveze planul în continuare sau să-și diminueze ambițiile.

Acum, în țările UE se lucrează asupra textului așa-numitei Declarații de la Bruxelles, care urmează a fi aprobată la summitul din noiembrie al PE. Discuțiile se axează în jurul chestiunii includerii unui punct privind recunoașterea aspirațiilor europene ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei. O propunere similară deja a existat în „Declarația de la Riga” a summitului precedent, în 2015, însă în documentul final punctul privind perspectivele țărilor-membre ale PE așa și nu a fost expus clar.

Ucraina, Moldova și Georgia doresc lucruri concrete și încearcă să se asigure că la summitul de la Bruxelles vor obține perspectiva de aderare la UE, și deci au convenit să acționeze în comun. În iulie președinții parlamentelor celor trei țări au expediat Parlamentului European o petiție de grup: spicherii au cerut eurodeputaților să adopte o rezoluție privind perspectiva aderării Moldovei, Georgiei și a Ucrainei la UE pînă la Summitul PE de la Bruxelles.

La sfîrșitul lunii august, la Kiev, și la începutul lunii septembrie, la Tallinn miniștrii de externe din cele trei țări au convenit asupra activizării ordinii de zi a Summitului PE și a unei colaborări și coordonări mai strînse în relațiile cu UE. Iar la 15-16 septembrie, în cadrul întîlnirii pentru pregătirea Summitului al V-lea al PE, deputații parlamentelor moldovenesc, ucrainean și georgian (Moldova era reprezentată de vicepreședintele Parlamentului Iurie Leancă și președintele fracțiunii PDM, Marian Lupu) au semnat o declarație comună, numită „Comunicat privind reinterpretarea Parteneriatului Estic ”.

Autorii documentului i-au îndemnat pe participanții la viitorul summit să aprecieze meritele celor trei lideri ai PE și să recunoască perspectiva aderării lor la UE.

„A apela la Parlamentul European cu solicitarea adoptării unei rezoluții privind sprijinul politic și o foaie de parcurs pentru aderare. A organiza în Parlamentul European audieri privind viitorul Parteneriatului Estic”, se spune în comunicat. Dar, pornind de la cele scrise de presa europeană, împotriva includerii punctului privind perspectivele europene ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei în declarația Summitului de la Bruxelles se pronunță Germania și Olanda.

E regretabil totuși …

„Cei trei lideri al PE sînt supărați că Bruxelles-ul nu apreciază ”jertfele” politice și economice ale Kievului, Chișinăului și Tbilisiului. Asta rezultă clar din exemplul altei țări-participante la PE – Armenia.

În timp ce Moldova, Ucraina și Georgia au preferat un singur vector al politicii externe, au acceptat conștient pierderea pieței ruse de dragul aprofundării relațiilor cu UE și, semnînd Acordul de asociere, au acceptat docil toate condițiile Bruxelles-ului, Erevanul oficial a mers pe altă cale.

În toamna lui 2013 Armenia a refuzat să parafeze Acordul de asociere cu UE împreună cu Moldova și Georgia la Summitul PE de la Vilnius, pe motivul «apariției unor noi obligațiuni internaționale», după care a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică. Însă acest fapt a deteriorat doar pentru puțin timp relațiile dintre Erevan și Bruxelles. Deja în octombrie 2015, Consiliul UE, la ședința miniștrilor de externe, a autorizat Comisia Europeană să înceapă negocierile privind un nou acord global Armenia-UE, iar 2016 a fost un an record pentru volumul de asistență financiară acordată Armeniei de UE.

În martie curent Armenia și UE au parafat noul acord de parteneriat cuprinzător și extins. Semnarea acestui document este preconizată anume pentru Summitul din noiembrie al PE.

Noul acord-cadru cu UE ține cont de faptul că Armenia face parte din Uniunea Economică Euroasiatică și funcționarii europeni nu se simt deranjați de acest fapt. Mai mult, ambasadorul Lituaniei în Armenia, Ericas Petricas, a declarat că “nu există aici nicio contradicție, din contra, este în folosul conlucrării”. Această poziție a UE diferă cardinal de ceea ce spuneau funcționarii europeni atunci cînd Moldova se pregătea de semnarea și parafarea Acordului de asociere. Iată, de exemplu, ce spunea șeful delegației UE în Moldova Schuebel în 2011: „Moldova, ca și celelalte state CSI, trebuie să decidă pe care cale va merge, deoarece Uniunea Europeană și Uniunea Vamală Euroasiatică sînt lucruri incompatibile pentru noi ”.

Plus la semnarea unui nou acord de parteneriat cuprinzător și extins, mult mai “cruțător” decît cel al Moldovei, Armenia și UE negociază simplificarea regimului de vize. Discuții de acest fel se duc și cu Azerbaidjanul, care tot nu aspiră să adere la UE și doar a purces la negocieri privind un nou acord cuprinzător și extins cu UE. Toate acestea deranjează Moldova (a obținut anularea vizelor în aprilie 2014), Georgia (în martie 2017 ) și Ucraina (iunie 2017), care au ajuns la aceste preferințe în condiții de pornire mult mai stricte.

Kievul, Chișinăul și Tbilisiul consideră că liderii Parteneriatului Estic merită mai mult. Ministrul afacerilor externe al Georgiei, Mihail Djanelidze, menționa recent că inițiativa UE „Parteneriatul Estic” trebuie să corespundă intereselor și ambițiilor tuturor țărilor participante. Iar ministrul de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, a declarat în luna mai că UE trebuie să treacă la o abordare diferențiată în cadrul programului „Parteneriatul Estic”.

„Consider că a venit timpul să cugetăm asupra unei diferențieri eficiente în interiorul PE. Nu pot țările care au obținut asocierea și regimul fără vize să facă aceleași lucruri ca și țările care nu aspiră nici acum, nici pe viitor, la integrarea europeană. Este inadmisibil ca în fața Ucrainei și a Armeniei să stea aceleași sarcini, nu se poate ca nouă să ne fie alocate aceleași resurse, inclusiv financiare. Fiecare participant la „Parteneriatul Estic” trebuie să fie perceput în baza realizărilor proprii”, a declarat ministrul de externe al Ucrainei.

Viitorul summit al „Parteneriatului Estic”, consideră Klimkin, trebuie să devină o anumită fațetă în realizarea abordării individuale a țărilor participante la acest program al UE.

La „Parteneriatul Estic” se va adăuga “+”

În pofida insistenței Chișinăului, Kievului și Tbilisiului în problema recunoașterii, în cadrul summitului din noiembrie, a perspectivelor aderării lor la UE, majoritatea experților se arată sceptici în aprecierea șanselor de includere a punctului dat în declarația finală a Summitului. Deutsche Welle scria, făcînd trimitere la sursele proprii din Comisia Europeană, că împotriva recunoașterii aspirațiilor de aderare la UE ale Ucrainei (iar împreună cu ea - și ale Moldovei și Georgiei), se pronunță categoric Olanda, susținută indirect de Germania și Franța.   

Încă anul trecut, comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, a declarat că cetățenii UE au obosit de extinderea permanentă și de noii membri. De aceea, în următorul deceniu nimeni nu va adera la UE. Iar acum o săptămînă și jumătate, prezentînd în Parlamentul European raportul anual „Starea Uniunii”, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că, dacă UE se va extinde totuși (dar nu înainte de 2020), direcția de extindere va fi spre țările Balcanilor occidentali, adică Macedonia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia. Așa că Moldova, Georgia și Ucraina nu au la ce spera.

Dar cu PE trebuie de făcut ceva, unde mai pui că se apropie următorul summit. Proiectul nu poate fi închis – acest fapt ar fi echivalent cu recunoașterea propriului eșec. Unul costisitor, de altfel: de la startul programului PE în 2009, țările participante au primit din fondurile europene peste 3,2 miliarde de euro. Însă nici păstrarea formatului precedent nu e posibilă, el fiind lipsit de orice perspectivă.

În ultimul timp presa europeană scrie mult despre “resetarea” PE și “rebrandingul” lui. S-au activizat fondatorii: Suedia și-a declarat intenția de a reseta această inițiativă, iar Polonia – dorința de a reanima „Parteneriatul Estic” și a-l activiza prin aplicarea unei abordări diversificate a țărilor participante ”.

Ținînd cont de recentele inițiative ale Bruxelles-ului, această ”abordare diversificată” va avea loc mai mult în plan economic decît în cel politic. La mijlocul lui septembrie a devenit cunoscut proiectul raportului Parlamentului European cu recomandări pentru alte instituții europene privind programul ”Parteneriatul Estic”. Pentru Ucraina, Moldova și Georgia – liderii PE – Parlamentul European propune aplicarea unui model perfecționat de colaborare, numit “Parteneriatul Estic – plus”. El presupune anularea tarifelor pentru roaming, introducerea preferințelor tarifare unilaterale, crearea canalelor de comunicații de capacitate înaltă, elaborarea “unui nou plan investițional pentru Ucraina și alte țări participante la PE, care au obținut cel mai mare progres în promovarea reformelor ”.

Modelul “+” poate fi propus și altor trei participante la PE – Armenia, Belarus și Azerbaidjan, “atunci cînd aceștia vor fi gata pentru asemenea posibilități extinse”.

Această formă de colaborare este acceptabilă pentru Minskul oficial, care demult insistă asupra apariției ”dimensiunii economice” a PE și refuză categoric să facă o alegere politică între Rusia și Occident, deoarece aceasta ar fi contraproductivă, consideră viceministrul de externe al Belarusului Oleg Kravcenko. Dar va conveni acest model Moldovei, Ucrainei și Georgiei?

Între timp, experții menționează că în orice sens nu ar avea loc ”rebrandingul” PE la summitul din noiembrie de la Bruxelles, țările participante la această inițiativă ar trebui să fie gata de revizuirea volumului finanțării. Deocamdată este valabil bugetul actual al UE pentru anii 2014-2020 , aprobat încă înainte de Brexitul britanic, alocarea fondurilor conform programelor aprobate anterior este garantată. Însă după anul 2020 reducerea finanțării în cadrul politicii estice a Bruxelles-ului este inevitabilă, consideră aceștia.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu12 comentari

Tudor V 19 oct. 20:21

Pentru danilca 27 сен. 14:02 "... care vor da indicatii cum trebuie noi sa traim ce trebuie sa producem ce trebuie sa semenam .." Bine, bine , da pina acum , peste 200 de ani sub ciubota ruseasca, nu tot asa am trait ? Nu pe toate le hotara Moscova la congresele ei ? Si daca e asa , atuni ce mai umblam schincind ? Si la urma urmei , prin ce-s mai buni rusii ca europenii ? - prin acea ca la toate colturile striga ca suntem frati , ischim ne pun cutitul la ghit .

? 19 oct. 20:09
Spam
Tudor V 19 oct. 19:22

" Pentru Mario 27 сен. 17:51 " Европейский союз бесконечно будет кормить Молдову завтраками " Хорошо , эти кормят нас завтраками - А чем кормит нас россия , не подскажешь? -Сепаратизмом в приднестровьи ? -Танками там же ? -А около 200 тыс тон боепрепасов в Колбасне это Что уже обед ? -А Эмбарго на всю нашу продукцию как рассмотреть ? -А вмешательство в наших внутриполитических процессов ( Додон явный и неприкрытый продукт Кремля) нужно воспринимать как московскую гуманитарную помощь ?

Tudor 1 oct. 02:15

Pentru Mario: Nu genera debilități. Metodele și mijloacele de a atinge scopul cu orice preț, la care te referi, sunt specifice Kremlinului.

gog 28 sep. 16:12

BCNBYF 27 сен. 12:39 так ли своим путём она пошла ? шо-то 5 арбузов грина майданной помощи уже забыто?

Mario 27 sep. 17:51

Европейский союз бесконечно будет кормить Молдову завтраками о принятии в свой состав. Единственной целью такого поведения является необходимость предотвращения возможности развития дружественных отношений с Россией. Европейские политики будут добиваться своих целей любыми способами, в том числе используя подконтрольные и финансируемые ими неправительственные организации и СМИ на территории страны с целью дестабилизации внутриполитической обстановки и дискредитации действующего президента.

Ваня 27 sep. 16:16
Deleted
danilca 27 sep. 14:02

formeaza a doua Uniune Sovetica cu pasapoarte cu o singura vala cu capitala Brusel , care vor da indicatii cum trebuie noi sa traim ce trebuie sa producem ce trebuie sa semenam e.t.c

BCNBYF 27 sep. 12:39

А куда идти СВОИМ ПУТЕМ?...............Как Украина?..............Уже уничтожено: экономика, промышленность, здравоохранение, образование................Зап уганный бандитами народ в нищете......Что хорошего?......

между прочим 27 sep. 11:58

Недавно в Нидерландах скончался скоропостижно (участилис однако случат падежа российских ответственных людей) глава российского торгового представительства.Как говорит киселев: " Совпадение? Не думаю".если принять во внимание,что Нидерланские фирмы принимают участие в строительстве путинского керченского моста ,то вполне объяснимо и влияние этих людей на политику в своей стране.Какое к примеру дело до евроинтеграции в ЕС Украины простого голландского фермера,чем она ему помешает?То все становится на свои места.Та же история и с Германией.Бывший канцлер ФРГ Шредер стал по решению москвы главой совета директоров Газпрома.И таких радетелей за интересы россии (пахнут большие деньги) там в Европе пруд не пруди.россия сказала :фас! Вот они и будут гавкать во все свои глотки.Просто надо на это поменьше обращать внимание:"На чужой роток не накинешь платок", и несмотря ни на что идти своим путем. ДА ПРЕОДОЛЕЕТ ИДУЩИЙ СВОЙ ПУТЬ!!!!!!!

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load