X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Discriminarea în justiție: limba te poate duce și în instanță?

14 noi. 2017,, 12:01   Societate
15936 33

Victor Surugiu

În țara noastră, una dintre problemele cele mai semnificative și mai sensibile rămîne a fi discriminarea lingvistică în justiție, în special în instanțele de judecată, care adesea refuză să accepte de la cetățeni cereri și reclamații în limba rusă.

În timp ce autoritățile se prefac că această problemă nu există, experții care examinează chestiunea privind utilizarea limbii ruse în justiție vorbesc despre nimicirea ei – peste tot și la toate nivelurile de guvernare. Nu doar cetățenii de rînd, experții naționali și diversele organizații implicate în proces abordează asemenea probleme, dar și structurile internaționale.

”Sterilizarea” accesului la justiție pentru minoritățile naționale

În octombrie, pentru prima oară în 10 ani, deputații au audiat raportul avocatului poporului privind respectarea drepturilor omului în Moldova. Ultima dată raportul ombudsmanuluia răsunat în Parlament în anul 2007, deși trebuie să aibă loc anual. Avocatul poporului Mihail Cotorobai le-a povestit deputaților despre încălcarea sistematică a drepturilor cetățenilor la viață și sănătate, acces la informație și justiție. Din spusele lui, instituțiile statului acordă foarte puțină atenție implementării recomandărilor structurilor internaționale. În consecință, în raportul ONU privind respectarea drepturilor omului numărul recomandărilor pentru autoritățile moldovenești a crescut de la 160 în 2012 la 200 în 2016.

S-a demonstrat că, pe parcursul anului trecut, una dintre problemele cele mai sensibile și mai semnificative în țara noastră a rămas discriminarea lingvistică în justiție, în special în instanțele de judecată, care deseori refuză să accepte de la cetățeni cereri în limba rusă. Oficiul ombudsmanului constată că în Moldova s-au îndesit cazurile cînd judecata nu acceptă asemenea acte și reclamații. De regulă, ele se returnează reclamanților cu propunerea de a ”corecta deficiențele”.


Votarea proiectului de decizie, pe care comisia pentru drepturile omului și relații interetnice l-a întocmit în baza raportului ombudsmanului, a fost amînată în repetate rînduri. Deputații motivau asta prin faptul că nu au reușit să includă în document puncte importante și că au obiecții. Unii parlamentari au fost deosebit de indignați de mențiunile privind limba rusă. „Hotărîrea trebuie corectată. Creează impresia că e o calchiere din rusă sau că e scrisă moldovenește. Primul punct, care spune că limba rusă este limba de comunicare interetnică, dar nu pur și simplu o limbă străină, trebuie eliminat din hotărîre”, a declarat liberal-democratul Tudor Deliu.

În cele din urmă, majoritatea parlamentară a exclus nu numai referirea la statutul limbii ruse, dar și aproape toate celelalte puncte din hotărîre. Din 12 au rămas doar trei. Proiectul documentului conținea recomandări generale pentru diverse departamente care au tangențe cu drepturile omului, inclusiv pentru Curtea Supremă de Justiție (CSJ), cît privește asigurarea accesului la justiție pentru cetățenii vorbitori de limbă rusă. În plus, se propunea fixarea obligațiunilor de a elabora și adopta Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului, care lipsește în Moldova din 2014.

Însă hotărîrea adoptată de Parlament confirmă că deputații au decis să nu-și asume nicio obligație și nici să impună vreuna Guvernului și instituțiilor statului. Ea conține doar recomandarea, pentru deputați și miniștri, de a lua cunoștință de raportul ombudsmanului, precum și un șir de recomandări pentru oficiul avocatului poporului. „Documentul a fost sterilizat. În forma adoptată, el este un act formal, ca și atitudinea față de drepturile omului. Din el au fost excluse toate aprecierile și sarcinile, spune deputatul socialist, președintele comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice Vladimir Țurcan. Această atitudine denotă că autorităților nu le pasă de principalul suveran al țării – poporul Moldovei.”

Discriminarea lingvistică – printre primele trei

Consiliul de prevenire și lichidare a discriminării și asigurare a egalității confirmă cazurile cînd acțiunile de chemare în judecată întocmite în limba rusă rămîn fără mișcare cu oferirea unui termen pentru înlăturarea deficiențelor. Președintele Consiliului, Ian Feldman, spune că 30% dintre reclamații vin din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, iar discriminarea lingvistică ocupă locul 3 în Moldova. De cele mai multe ori oamenii se plîng că instanțele de judecată nu acceptă cererile scrie în limba rusă.

Judecătorii, de regulă, fac trimitere la art.24 din Codul de procedură civilă (CPC) „Limba procedurilor judiciare și dreptul la un interpret”. Acesta stipulează: „Judecarea pricinilor civile în instanţele judecătoreşti se desfăşoară în limba moldovenească. Persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sînt în drept să ia cunoştinţă de actele, de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. Prin încheierea instanţei, procesul se poate desfăşura şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea participanţilor la proces.”

Stipulări similare conține art. 118 din Constituție, precum și legislația privind funcționarea limbilor. Astfel, legea nu conține nicio indicațiedirectă privind obligativitatea de a perfecta actele într-o limbă sau alta. Pe de o parte, în majoritatea cazurilor se subînțelege desfășurarea procesului în limba de stat, ceea ce presupune și întocmirea respectivă a documentelor. Pe de alta – cei care nu o posedă suficient au tot dreptul să utilizeze limba maternă și să recurgă la serviciile unui traducător.

Vladimir Țurcan menționează că refuzul instanțelor de judecată de a accepta cereri în limba rusă încalcă dreptul cetățeanului de a avea acces la justiție. Comisia va recomanda Curții Supreme de Justiție să revadă această practică și regulamentul. Nu este clar dacă CSJ va merge în întîmpinare. Președintele instanței, Mihai Poalelungi, în timpul dezbaterilor asupra raportului ombudsmanului, a declarat: „În pofida statutului limbii ruse de limbă de comunicare interetnică, cererile în judecată trebuie perfectate anume în limba de stat.”

Surse din aparatul Curții Supreme de Justiție au comunicat pentru NOI.md că recomandări generale în acest sens nu au fost făcute și că în viitorul apropiat tema lingvistică nu va fi abordată aici, deoarece nu există o problemă. Majoritatea judecătorilor la care am apelat pentru un comentariu sînt foarte reticenți în abordarea problemei lingvistice. Unul dintre ei a atras atenția asupra faptului că abaterile de la regula de întocmire a acțiunilor de chemare în judecată în limba de stat sînt prezente peste tot în Moldova. Iar la sudul republicii, spre exemplu, practic toate dosarele sînt examinate în limba rusă și, respectiv, scrierea actelor se face în rusă.

„Nimicirea limbii – peste tot și la toate nivelurile”

Între timp, examinînd problema utilizării limbii ruse în justiție, experții vorbesc despre nimicirea ei. Opinii de acest fel au răsunat, spre exemplu, la ”masa rotundă” cu tema „Problemele politicii lingvistice în Republica Moldova și soluționarea lor”, care a avut loc la Chișinău pe 27 septembrie. „Nimicirea limbii o vedem peste tot și la toate nivelurile de guvernare. În 2002, în țara noastră au fost adoptate noile CPC și CPP, în care este clar descrisă procedura acțiunilor față de persoanele care nu posedă limba de stat”, spune doctorul în drept și expertul în drept constituțional Serghei Mișin.

Din spusele lui reiese că de multe ori stipulările legislative nu se respectă din cauză că nu se ajung traducători. În consecință, procesul se desfășoară fără respectarea corespunzătoare a drepturilor omului, accesul echitabil și liber la justiție, garantat de Constituție și actele internaționale la care s-a alăturat Moldova. Expertul menționează și încălcarea dreptului persoanelor care nu posedă limba de stat să facă cunoștință cu materialele dosarului la etapa procedurilor judiciare. Organele judiciare neglijează stipularea legislativă privind traducerea în limba pe care o posedă omul șiîi trimit să traducă documentele de sine stătător și din cont propriu. Deși, subliniază Serghei Mișin, bugetul alocat autorității judiciare prevede aceste cheltuieli.

„În etapa premergătoare procesului de judecată, la depunerea acțiunii în limba rusă, judecătoriile menționează acest fapt ca pe o deficiență și acordă un timp limitat pentru traducerea documentului în limba de stat. Dacă partea nu face acest lucru, judecătoria pur și simplu respinge acțiunea. Acest postulat nu numai că lipsește persoana de accesul la justiție, dar mai încalcă și art. 13, p. 2 al Constituției RM, Legea privind funcționarea limbilor din 1989, Legea privind protecția minorităților naționale, Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, normele CPC și ale CPP. Plenul Curții Supreme de Justiție a pronunțat o hotărîre în această privință, unde a indicat că judecătoriile nu au dreptul să respingă acțiunile întocmite în limba rusă. Însă aceasta nu schimbă nicidecum situația”, constată expertul.

El a menționat că oamenii se confruntă cu problema limbii nu doar în instanțele de judecată, dar și la întocmirea proceselor verbale privind infracțiunile administrative, care se perfectează în limba de stat, deși pe verso documentul conține referiri la actele normative privind oferirea unui interpret, iar în lipsa posibilităților inspectorul poate trece la perfectarea în limba rusă. Dar aceste stipulări nu se respectă, procesul verbal se întocmește în limba de stat fără explicarea conținutului articolelor și a gravității infracțiunii. Ulterior, acestea duc la contestarea proceselor verbale și, respectiv, la supraîncărcarea sistemului judiciar și la cheltuieli financiare suplimentare.

Problema dată, susțin experții, există la cel mai înalt nivel al statului nostru. Spre exemplu, a fost modificat art.19 din Legea privind actele legislative, care anterior prevedea traducerea obligatorie în limba rusă a tuturor proiectelor de lege. Astăzi se vorbește despre excluderea acestei norme, adoptarea regulilor de elaborare a proiectelor de lege doar în limba de stat. Apărătorii drepturilor omului susțin că acest fapt duce la discriminare și încălcarea drepturilor la informare și participare deplină la administrarea statului pentru o mare parte a populației.

Statul contra cetățenilor?

Nu doar cetățenii de rînd, experții naționali, diverse organizații implicate în acest proces, dar și structurile internaționale menționează problemele din sistemul judiciar. Raportorul special al Adunării Generale a ONU Rita Izsаk-Ndiayne a constatat în raportul său că în Moldova nu se respectă stipulările Legii privind drepturile persoanelor ce aparțin minorităților naționale și statutul de drept al organizațiilor lor. Reprezentantul ONU menționează numărul mare de reclamații privind faptul că răspunsurile la adresările scrise în limba rusă către instituțiile statului, inclusiv judecătoriile, erau prezentate în limba de stat sau reclamațiile se respingeau imediat. Raportorul speciala îndemnat insistent Guvernul să le garanteze cetățenilor posibilitatea de a se adresa instituțiilor de stat în limba de stat, în rusă sau în limba unei minorități naționale.

„Se creează impresia că astăzi statul nostru nu apără cetățenii, ci dimpotrivă, îi pune într-o situație fără ieșire și de confruntare permanentă cu mașina de stat. Acest lucru contravine tuturor principiilor internaționale de edificare a statului de drept și mecanismului de interacțiune între autorități și popor”, menționează Serghei Mișin.

El propune să fie completate Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală cu un punct referitor la responsabilitatea judecătorilor pentru neoferirea unui traducător în proces și pentru traducerea documentelor judiciare, dar și pentru refuzul de a trece la o limbă înțeleasă de majoritatea participanților la proces. Expertul vorbește despre necesitatea revenirii la prevederea legii privind traducerea obligatorie a proiectelor de legi în limba rusă. Din punctul lui de vedere, Comisia parlamentară pentru drepturile omului trebuie să monitorizeze în permanență organismele publice în privința respectării drepturilor cetățenilor de a primi răspunsuri în limba în care a fost făcută adresarea.

Unii comentatori consideră că situația este provocată intenționat de către autorități, care nu sînt interesate în crearea condițiilor de utilizare a limbii ruse în sfera justiției și practicii judiciare. Comportamentul funcționarilor guvernamentali are și un subtext economic. Generația tinără de azi are un nivel scăzut de cunoaștere a limbii ruse. Și pregătirea traducătorilor judiciari calificați se poate solda cu cheltuieli suplimentare pentru stat. Autorităților le este mai ușor să afirme că problema nu există decît să încerce să găsească ieșire din situație.

Experții și apărătorii drepturilor omului subliniază că părțile nu numai că au dreptul să vorbească în limba rusă la proces, dacă posedă mai bine această limbă, dar și să întocmească în rusă acțiunile de chemare în judecată, petițiile, reclamațiile și alte documente. Cei care se confruntă cu lezarea dreptului la justiție sînt sfătuiți să se adreseze la Oficiul avocatului poporului, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și alte organe competente, precum și la reprezentanțele organizațiilor internaționale.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?