Limba rusă în Moldova: autoritățile o strîmtorează în fel și chip

Limba rusă în Moldova: autoritățile o strîmtorează în fel și chip
Xenia Florea

Anul de studii 2017-2018 va fi ultimul an cînd limba rusă va fi un obiect de studiu obligatoriu în şcolile cu predare în limba de stat.

Din anul de studii 2018-2019, conform noului cod al educaţiei, limba rusă va obţine statut de limbă străină şi va fi studiată în şcolile naţionale facultativ (adică la dorinţă). Asta deşi, conform legii, limba rusă are un statut mai înalt în Moldova – cel de limbă de comunicare interetnică.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că elevii vor fi liberi să aleagă între limbile engleză, franceză şi rusă (anume în această ordine sînt indicate ele în Codul educaţiei) şi nu vor fi puse piedici. Totodată, experţii consideră că Ministerul Educaţiei dispune de toate pîrghiile pentru a exclude limba rusă din sistemul de învăţămînt. În acest sens, Codul educaţiei le dezleagă mîinile funcţionarilor, iar Ministerul Educaţiei poate profita de acest lucru. Mai ales, dacă în fruntea acestuia vor rămîne liberalii.

Totodată, nu este clar cum guvernul nostru va asigura îndeplinirea prevederilor articolului 7 din Legea privind funcţionarea limbilor în RSSM, în care se spune: „Pentru lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă, transporturile, telecomunicaţiile, comerţul, sfera deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe, organele de ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a avariilor ş.a.), indiferent de apartenenţa naţională, în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii, se stabilesc cerinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor moldovenească, rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – şi a limbii găgăuze la nivelul comunicării necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de muncă, de serviciu şi oficiale…”

Limba ta – duşmanul meu

Limba rusă a suferit în Moldova cîteva perioade de prigonire, iar acest lucru se întîmpla de fiecare dată cînd la putere ajungeau naţionalişti radicali. Prima etapă a excluderii active a limbii ruse din sistemul învăţămîntului şi închiderii pe scară largă a şcolilor cu predare în limba rusă a fost în primii ani de independenţă. Din 1990 pînă în 1994, ponderea copiilor în instituţiile preşcolare de limbă rusă s-a redus de la 39% pînă la 23%, în şcoli – de la 39% pînă la 26%, colegii – de la 51% pînă la 18%, în universităţi – de la 55% pînă la 31%. După alegerile parlamentare din 1994, cînd Frontul Popular, care organiza mitinguri masive, a ajuns în opoziţie, amploarea acestui proces s-a redus, dar închiderea şcolilor cu predare în limba rusă a continuat.

În 2001 comuniştii care au venit la putere au încercat să ridice statutul limbii ruse: PCRM intenţiona să-i confere statut de limbă oficială, prin introducerea unor modificări la Legea cu privire la funcţionarea limbilor din 1989. Tot atunci a fost adoptată decizia de a introduce obligativitatea studierii limbii ruse în şcolile cu predare în limba de stat, nu din clasa a 5-a, ci din clasa a 2-a. Însă acţiunile de durată cu caracter naţionalist ale PPCD, care aveau drept una dintre lozinci „Nu ne băgaţi limba rusă pe gît!”, precum şi presiunile din partea partenerilor occidentali au determinat autorităţile să renunţe la această idee.

În pofida presiunilor din 1990, politicienii radicali nu au reuşit scoaterea limbii ruse din domeniul public şi limitarea spaţiului ei funcţional. Astfel, dacă în cadrul recensămîntului unional al populaţiei din 1989, 57,8% din populaţia RSS Moldovenească poseda limba rusă ca limbă maternă sau ca a doua limbă, în cadrul recensămîntului din 2004, despre posedarea limbii ruse au anunţat aproape 59% dintre cetăţenii Republicii Moldova – fără Transnistria.

Care este situaţia în prezent e greu de spus. Recensămîntul din 2014, în esenţă, a fost un eşec: precum a recunoscut şi şeful Biroului Naţional de Statistică, Vitalie Valcov, doar în Chişinău nu au participat la recensămînt circa 40% dintre locuitori. Totodată, potrivit unui sondaj de opinie desfăşurat de Centrul de Studii Sociologice şi de Marketing CBS-AXA, circa 61% dintre cetăţenii Republicii Moldova la acel moment vorbeau fluent, scriau şi citeau în limba rusă. Şi doar 1% dintre cei chestionaţi au declarat că nu cunosc limba rusă.

„Republica Moldova este o regiune specifică, unde răspîndirea şi funcţionarea limbii ruse este determinată nu de anumiţi politicieni, dar de istorie. Din momentul creării statului moldovenesc, timp de peste 300 de ani, toate lucrările de cancelarie erau efectuate în limba slavă, iar moldovenii cunoşteau limbile slave, în ţara noastră peste 30% din populaţie sînt vorbitori de limbă rusă. Aceşti factori, precum şi aflarea timp de 200 de ani în componenţa Imperiului Rus, iar ulterior în URSS, prevalează asupra Codului educaţiei şi a altor legi şi decizii adoptate în scopul limitării utilizării limbii ruse pe teritoriul RM”, a declarat pentru NOI.md preşedintele Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearova.

Şi totuşi, precum menţionează specialiştii, problema există. Deocamdată, Republica Moldova explică toate acestea prin „moştenirea sovietică”. Politica de scoatere a limbii ruse din toate sferele vieţii, inclusiv din educaţie, deja a dat anumite roade: numărul tinerilor care nu posedă limba rusă creşte rapid, mai ales la periferii.

Codul ca instrument al ideologiei

La începutul anului 2013, la şedinţa Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media (Comisia a discutat problemele legate de „optimizarea” instituţiilor de învăţămînt) deputata Partidului Liberal Ana Guţu a declarat că şcolile ruseşti, în general, nu trebuie finanţate din bugetul de stat – ele trebuie să funcţioneze în baza finanţării private.  

Slavă Domnului, implementarea visului „roz” al politicienilor radicali de dreapta nu este posibilă la această etapă, dar „ajustarea” statisticii lingvistice este în puterea liberalilor, care conduc în prezent Ministerul Educaţiei.

Cînd în vara anului 2015 Corina Fusu a fost prezentată de Partidul Liberal la şefia Ministerului Educaţiei, opoziţia şi-a exprimat îngrijorarea că, odată cu această numire, vor reîncepe experimentele în domeniul învăţămîntului, înlocuind-o cu o ideologie primitivă. Şi Corina Fusu nu şi-a ”dezamăgit” răuvoitorii, începînd să elimine activ limba rusă din sistemul educaţiei.

De exemplu, la mijlocul anului de studii 2015-2015, la Ministerul Culturii a fost lichidată funcţia de consultant pentru predarea limbii ruse: obligaţiile acestuia au fost redirecţionate specialistului responsabil de studierea limbii materna a găgăuzilor, bulgarilor, ucrainenilor. „Atacul asupra limbii ruse în sistemul învăţămîntului continuă, statutul ei este redus constant, pînă la nivelul de limbă a minorităţilor naţionale. Despre faptul că limba rusă este limbă de comunicare interetnică nici nu vor să-şi amintească din principiu. Fusu a ieşit în larg”, aşa au reacţionat la această decizie reprezentanţii Asociaţiei Jurnaliştilor de Limba Rusă.
Iar în toamna anului 2015, încălcînd prevederile Codului educaţiei, Corina Fusu a semnat un ordin privind trecerea limbii ruse în 8 licee bilingve (licee cu predare în limba de stat cu studierea aprofundată a limbii franceze) din obiecte obligatorii în discipline facultative. Din cauză că părinţii elevilor din aceste instituţii ar fi cerut reducerea presiunii asupra copiilor, deşi, precum a scris presa, mulţi dintre părinţi erau revoltaţi de această decizie, declarînd că ei pur şi simplu au fost puşi în faţa faptului împlinit.

Din anul de studii 2018-2019 trebuie să intre în vigoare art. 9 (8) din Codul educaţiei, care va consolida statutul limbii ruse drept limbă străină în sistemul de învăţămînt din Moldova, ce va fi studiată facultativ în şcolile naţionale. În prezent, în şcolile cu predare în limba de stat limba rusă este un obiect obligatoriu în ciclul gimnazial. Potrivit planului de studii pentru 2016-2017, pentru studierea obiectului „Limba rusă” în şcolile naţionale sînt prevăzute 2 ore (studiere complexă) în clasele V-VII şi 2 ore (curs integrat) în clasele VIII-IX.

Însă peste un an, limba rusă în şcolile cu predare în limba de stat va deveni facultativă, adică obiect de studii neobligatoriu, studiat la alegerea elevului sau a părinţilor lui – drept limbă de stat. Şi, deşi reprezentanţii Ministerului Educaţiei dau asigurări că, dacă copiii vor dori să înveţe limba rusă, ei nu se vor opune, experţii au mari dubii în această privinţă – mai ales pe fundalul politicii de cadre promovate de liberali în domeniul învăţămîntului.

Precum a declarat anterior rectorul Universităţii Slavone, preşedintele Profesorilor de Limba și Literatura Rusă din Moldova, Tatiana Mleciko, cel mai probabil, alegerea limbii studiate în şcolile naţionale o vor face nu copiii, şi nici chiar părinţii, dar administraţia instituţiilor de învăţămînt. Iar aici multe vor depinde de viziunile şi preferinţele politice ale directorilor de şcoli.

Preşedintele Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearova, de asemenea, consideră că dreptul la alegere a elevilor şi părinţilor lor poate fi limitat: „Dacă la Chişinău mai putem vorbi despre o alegere oarecare, atunci în regiuni pot apărea probleme. Pe de o parte, la periferie se pornește de la condiţiile existente tehnico-materiale şi de cadre. Iar din cîte se ştie, profesorii nu se prea duc în raioane, mulţi profesori sînt de vîrstă pensionară. Va pleca profesorul de limbă rusă la pensie – va pleca şi limba rusă. Pe de altă parte, multe vor depinde de atitudinea şi apartenenţa politică a administraţiei instituţiei de învăţămînt. Există probabilitatea exercitării presiunii asupra părinţilor din partea administraţiei instituţiilor de învăţămînt, mai ales în localităţile mici. Iar oamenii la noi, de regulă, sînt docili”.

În cazul apariţiei unor asemenea situaţii, consideră Olga Goncearova, se pare că singura posibilitate de apărare a propriilor drepturi va fi adresarea către Consiliul anti-discriminare – în cazul în care elevii din şcolile naţionale şi părinţii lor nu vor găsi înţelegere la direcţiile raionale de învăţămînt sau la Ministerul Educaţiei.

Experienţa georgiană

Cînd Codul educaţiei va intra complet în vigoare, limba rusă – una dintre cele şase limbi oficiale ale ONU, a doua limbă după nivelul de răspîndire în Republica Moldova, cea mai răspîndită limbă din Europa, va deveni doar a treia în lista de prioritate a limbilor străine în sistemul de învăţămînt din Moldova. Iar limba străină de bază în Moldova va deveni limba engleză.

În acest sens, Republica Moldova a mers, practic, pe aceeaşi cale ca şi Georgia, ceea ce nu e surprinzător: cînd în RM era elaborat actualul cod al educaţiei, Chişinăul întreținea relații de prietenie active cu Tbilisiul. În vara anului 2012, efectuînd o vizită în Georgia, premierul Vladimir Filat a anunţat că partea georgiană îşi va împărtăşi experienţa de reformare în domeniul învăţămîntului, inclusiv „va fi preluată experienţa Georgiei de studiere a limbii engleze în instituţiile de învăţămînt”.

Predarea limbii ruse în şcolile georgiene nu mai este obligatorie din anul 2011. Dacă la începutul anilor 2000 în Georgia erau circa 200 de şcoli şi sectoare cu predare în limba rusă, în 2014, în Tbilisi au rămas doar două şcoli ruse, iar în general în Georgia – 28 şi în alte 50 limba rusă era predată în calitate de a doua limbă străină. Iar prima limbă străină, potrivit aşa-zisei „revoluţii lingvistice” declanșate în 2010 de preşedintele Mihail Saakaşvili, a devenit limba engleză.

Limba engleză în Georgia este studiată din clasa întîi. A doua limbă străină (la alegere – germana, franceză sau rusă) – din clasa a 5-a. În urma promovării acestei politici lingvistice, tineretul născut în Georgia independentă aproape nu cunoaşte limba rusă. Totodată, precum afirmă experţii locali, limba engleză în Georgia a început să elimine treptat chiar şi limba maternă, georgiană.

Desigur, în RM nu vor fi asemenea excese, avînd în vedere particularităţile istorice, etnice şi lingvistice. Însă, precum menţionează preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor de Limba Rusă din Moldova, Iulia Semionova, în republică deja au apărut probleme în domeniul funcţionării limbii ruse, iar intenţia autorităţilor de a-i conferi statut de limbă străină va amplifica aceste probleme.

„Nu toţi absolvenţii şcolilor moldoveneşti posedă limba rusă. Am întîlnit oameni care nici nu o înţeleg. Acest lucru se întîmpla în magazinele din Chişinău, unde s-ar părea că angajaţii trebuie să cunoască două limbi. Excluderea limbii ruse din programul şcolar este nu doar o eroare, nu doar o încălcare a Legii, ci o crimă împotriva tineretului. Jucînd jocurile politice şi urmărind propriile interese politice, adulții creează artificial bariere pentru tineri. Cine este deranjat de cunoaşterea limbii ruse?”, se întreabă Iulia Semionova.  

Reacţie întîrziată

Olga Goncearova susține că acum Republica Moldova merge pe aceeaşi cale „lingvistică” pe care au parcurs-o ţările din Europa de Est şi Ţările Baltice acum 20 de ani şi care este treptat abandonată de acestea.

De exemplu, în Estonia, limba rusă este o limbă străină şi una dintre limbile minorităţilor naţionale din 1995. De la începutul anilor 1990, în şcolile estoniene a început reducerea numărului de ore de limba rusă cu renunţarea parţială sau totală a acestui obiect. Însă deja în anul 2000, situaţia a început să se schimbe, dar în acest răstimp a reuşit să crească o întreagă generaţie care practic nu posedă limba rusă şi acum este nevoită să o înveţe facultativ şi de sine stătător.

„În Estonia, în anii 1990, limba rusă la fel a fost eliminată activ, inclusiv, din sistemul de învăţămînt. Însă turismul, în special, turiştii din Rusia, alimentează serios economia acestei ţări. Jumătate dintre turiştii ce vin în Estonia sînt, de regulă, turişti din Federaţia Rusă. De aceea, acum tot mai mulţi copii din şcolile estoniene aleg limba rusă ca obiect de studiu, pentru a lucra ulterior în domeniul turismului. Adică dezvoltarea economiei deseori influenţează alegerea limbii de predare”, menţionează Olga Goncearova.

Dezvoltarea economică a Republicii Moldova de asemenea este legată de Rusia, în pofida tuturor sancţiunilor, embargourilor şi altor probleme politice şi economice din ultimii ani. Datorită lipsei barierei lingvistice, producătorii moldoveni fac fără probleme comerţ cu ţările CSI. Anul trecut migranţii de muncă din Moldova au transferat în Patrie circa 1 miliard 80 de milioane de dolari. Cea mai mare parte din mijloace – aproape 36% din volumul total al transferurilor (387,4 milioane de dolari) – au venit din Federaţia Rusă. Pentru comparaţie: transferurile gastarbeiterilor din Italia au constituit doar 113,4 milioane de dolari.

Adică deja de douăzeci de ani ţara este hrănită de un contingent al migranţilor care au obţinut studiile în URSS şi cunosc bine limba rusă, iar fiecărei următoarei „generaţii a independenţei” îi va fi tot mai greu să se adapteze în Federaţia Rusă. Şi totul pentru că unii politicieni moldoveni nu pot trăi liniştit din cauza bilingvismului moldo-rus stabilit în Moldova.

„În final, tinerii care ulterior vor dori să trăiască sau să lucreze în Rusia sau, de exemplu, să activeze în domeniul serviciilor în Occident (iar multe companii occidentale salută cunoaşterea limbii ruse de către solicitanţi) vor fi nevoiţi să plătească bani grei pentru a învăţa suplimentar limba rusă. Şi totul din cauză că unii politicieni şi funcţionari vor să-şi soluţioneze problemele sau să-şi satisfacă unele ambiţii şi regrete”, consideră Iulia Semionova. Şi asta în situaţia cînd în ţară există manuale, programe de studii, cadre didactice şi profesorale.

Mai mult, tinerilor din ţara noastră li se limitează accesul la o parte enormă a literaturii mondiale scrise în limba rusă. Mulţi reprezentanţi ai intelectualilor occidentali învaţă special limba rusă pentru a putea citi în original lucrările lui Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Puşkin şi altor clasici care sînt nu doar ai literaturii ruse, ci ai celei mondiale. Se pare că cineva crede că cetăţenii moldoveni nu au nevoie de dezvoltarea capacităţii de a gîndi, or, anume aceasta învaţă literatura rusă. Doar o populaţie slab educată, transformată într-o masă electorală, e mai uşor de manipulat. Însă judecînd după toate, epoca guvernării liberale în Moldova se încheie şi există toate şansele de revenire la politica Legii, Raţiunii şi Sensului practic, astfel ca bilingvismul moldo-rus să contribuie la evoluţie, dar nu la distrugere.

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu62 comentari

luka 9 mai. 11:49

Cum este prigonita limba rusa Xenia, cand majoritatea moldovenilor sunt cunoscatori ai limbii ruse dar prea putini dintre etnicii rusi vorbesc limba moldoveneasca, de stat sau cum vrei tu sa-i zici limbii romane..?
Este cineva din Moldova oprit sa vorbeasca, sa invete sau sa studieze limba rusa? .. A obligat cineva pe rusi sa treaca la alfabetul latin?..
Sa fii slugarnic fata de cotropitor nu inseamna sa fii patriot moldovean. Este suficient sa fii ingaduitor si corect fata de el. Va aprecia mai mult.

Igor 8 mai. 08:16

Linistiti-va copii, limba rusa va fi studiata optional, la dorinta ca orice alta limba straina, cui nui place nu are decat sa-si ia bilet spre Moscova... Noi Moldovenii suntem un popor latin (avem radacini romanice), nu incurcati cu romania, dar vorbesc de Imperiul Roman... limba rusa e istorie, nu e interzisa, o invata cine doreste, personal cand plec in U.E. rusa nu ma ajuta la nimic, acasa sunt sufocat unde nu te-ai duce se vb in rusa, le vorbesti in limba ta materna ti-se raspunde in rusa, "tipa el nu intelege limba de stat", atunci de ce trebu sa o inteleg eu? sa ma chinui eu? sa schimonosasc in rusa, "mama masa-i" sunt la mine acasa sau undeva prin Yakutya??? nu sunt rusofob, imi place cultura rusa, obiceiurile, sunt suporter al sportului rusesc, am rude in rusia, respect poporul rus, dar "basta" cand vine vorba de comunicare va rog lasa-ti prostiile, sunteti(rusii) cetateni moldoveni de un car de ani, altii veniti de prin anii 50, altii nascuti aici pe loc, sunteti plus minus ca etnie rusa - 4,1% dupa datele ultimului recensamant, va rog respectati majoritatea...

Moldovan 5 mai. 15:21

Мэй Денис, читеште ку атенцие лежя. Линк: http://lex.justice.md/index.ph p?action=view&view=doc& ;lang=1&id=312813
LEGE Nr. 3465 din 01.09.1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite
pe teritoriul RSS Moldoveneşti
Денумиря ачестей лежь ну с-а скимбат ынкэ дин 1989. Ынанте де а скрие чева май бине сэ верифичь информация.

Denis 5 mai. 14:41

"articolului 7 din Legea privind funcţionarea limbilor în RSSM" - Xenia, trzezește-te, tu încă trăiești în rrsm?

Moldovan 5 mai. 11:24

Аделина, ла тине щи с-а стрикат гугл-ул? Еу де екземплу ам гэсит информация ку привире ла чеа май рэспындитэ лимбэ ын Еуропа ын доар кытева клипе. Ятэ ун сайт ромынеск: http://travel.descopera.ro/686 5649-Cele-mai-vorbite-10-limbi -de-pe-glob
Читез: "Limba rusa - cca 278 de milioane de vorbitori Rusa este limba cea mai raspandita, din punct de vedere geografic, din Eurasia, cea mai vorbita limba slava si, totodata, cea mai raspandita limba nativa din Europa."
Дакэ ну куношть чева, ап интересязэ-те, каутэ информация нечесарэ, ши ну май скрие простий.

Adelina 5 mai. 09:57

Pe ce vă bazați cînd afirmați că limba rusă este ”cea mai răspîndită limbă din Europa”? Chiar ne aveți de proști?

Vlad 5 mai. 09:50

С какой стати мы должны подражать туркам? Пусть турки учат русский, а мы будем учить английский.

Aleх 4 mai. 12:38

Насчет "чтобы плитку класть, русский не нужен". http://profi-news.ru/society/2 0150101/22449/

moldoveanu 3 mai. 17:39

турки учат руский ограниченное количество слов чтобы впарить туристам своё барахло на базаре.
и чтоб снимать любвеобильных наташ.
хи хи.

Irukandji 3 mai. 10:18

да, чтоб плитку ложить (даже, а не класть), русский не нужен.. ню. ню.. На что нарываетесь, на то и напоретесь! Локтики потом будете себе кусать.. Турция и др. страны учат русский, а Молдова - пытается забыть.. Фусу на кол!!

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load