X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Ce fel de schimbări își doresc moldovenii

10 oct. 2017,, 12:20   Societate
21044 5

Vladislav Bordeianu

O treime dintre tinerii Moldovei sînt gata să părăsească țara, din cauza salariilor și a pensiilor mici, a prețurilor înalte, a sărăciei, a lipsei de perspective pentru copii, a corupției și șomajului.

Respondenții care au participat la sondajul IDIS „Viitorul” menționează că viața în țară a devenit mai grea nu doar în ultimii cinci ani, ci în general în cei 27 de ani de independență.

E bine să trăiești, dar să trăiești bine e și mai bine

Sondajul efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” la comanda IDIS „Viitorul” a studiat cum își apreciază moldovenii situația din punctul de vedere al bunăstării materiale și satisfacției generale. Sondajul a fost efectuat între 9 și 20 septembrie 2017. Au fost chestionate 1109 persoane cu vîrsta de 18 ani și mai mult. Marja de eroare constituie ±2,8%.

Datele sociologilor arată că majoritatea indicatorilorde bunăstare materială a moldovenilor, cum ar fi aprecierea situației materiale a familiei și situației economice din țară, precum și indicii optimismului social și ai satisfacției de viață, rămîn la nivelul cel mai scăzut. Doar 8% dintre cetățenii chestionați consideră că în Moldova lucrurile merg bine, 3% sînt satisfăcuți de situația economică și 1,5% sînt foarte mulțumiți de viață. Salariul, pensiile mici, prețurile înalte, sărăcia și corupția sînt problemele principale cu care se confruntă cetățenii.


Astfel, 50,3% dintre respondenți au spus că sînt deranjați de prețurile înalte, pentru 37,3% dintre respondenți sărăcia este problema de bază, pentru 29,1% – corupția și pentru cca 25% – șomajul.

La întrebarea „Sînteți sau nu mulțumiți de viața dvs.?” 30,4% au răspuns că nu sînt prea mulțumiți, 28% dintre respondenți au spus că nu sînt satisfăcuți de nivelul de trai, 25% sînt mulțumiți, 15,1% destul de mulțumiți.

56% dintre participanții la sondaj au spus că, în ultimii cinci ani, în Moldova viața a devenit mult mai rea sau mai rea și doar 11,8% au răspuns că trăiesc mai bine sau mult mai bine.

Sondajul a mai demonstrat că 11,4% susțin majorarea vîrstei de pensionare, iar 82,5% sînt categoric împotrivă. O treime dintre cetățeni este gata să aloce o parte din salariu în fondurile private de pensionare, iar 56,6% nu vor să o facă. Moldovenii mai consideră că reforma aprobată de Guvern este convenabilă miniștrilor și deputaților (69,1%), procurorilor și judecătorilor (51,1%), primarilor și consilierilor (36,8%).

În comentariul asupra sondajului sociologic, președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, a atras atenția asupra faptului că astăzi aprecierile oamenilor conțin mai multe așteptări negative. Populația nu vede schimbări pozitive în situația economică curentă. Problemele dezvoltării țării ei le văd, în primul rînd, în ”favoritism și corupție”. Această situație creează o tensionare socială suplimentară pe piața muncii, duce la extinderea pieței ”subterane” necontrolate.

„Asociația efectuează sondaj sociologic în fiecare an și am observat o tendință – dacă în anii 1990 doar 25-30% din populație apreciau negativ dezvoltarea situației din țară, astăzi cifra trece de 90%. Aceasta vorbește despre eficiența reformelor în Moldova. Ele se fac deja de 27 de ani, iar poporul trăiește din rău în mai rău. Fiecare partid care vine la putere propune poporului să strîngă cureaua și promite o viață mai bună. În țară au rămas doar bătrînii. Migrația, criza demografică, lipsa brațelor de muncă, în special în sate. Nu are cine lucra pămîntul, iar noi vrem să cucerim piețele. Pe lîngă tehnologiile avansate, cerințele tehnologice înalte față de calitatea produselor, este nevoie de brațe de muncă. Iar ele deja nu mai sînt. Noi prognozăm că în viitorul apropiat Moldova va importa din alte țări forță de muncă ieftină, care să vrea să muncească pentru 3 mii de lei. China, Vietnamul sînt de acord și știu că republica noastră este un tărîm roditor”, spune Mocanu.

În cine au încredere moldovenii

Sociologii ai clarificat în cine au și în cine nu au încredere cetățenii Moldovei. În pofida reformelor și luptei cu corupția, o parte catastrofal de mare din populația țării nu are încredere nici în partidele politice, nici în Parlament și Guvern. Comparativ cu primul semestru, nivelul de încredere în președinte a scăzut. Oamenii se tem să inițieze afaceri, din cauza unor posibile piedici din partea statului și din lipsa pieței de desfacere.

Sondajul a mai demonstrat reducerea substanțială a încrederii cetățenilor în instituțiile de stat. Realitatea moldovenească e de așa natură, că în țară nu există instituții la care se poate apela după ajutor. Astfel, la întrebarea „La cine vă adresați după ajutor cînd aveți o problemă, pe cine vă bazați de obicei?” doar 3,6% dintre respondenți au spus că la poliție, 3% - autorităților locale, 1,5% - la asistența socială. 67,4% dintre respondenți s-ar adresa membrilor familiei, 16,7% - rudelor, 11,4% - cunoscuților și prietenilor.

Potrivit lui Mocanu, oamenii sînt nemulțumiți de faptul că nu-și pot dobîndi dreptatea nici la nivel local, nici la cel raional, nici la cel central. Este și explicația nivelului scăzut de încredere în instituțiile statului. La începutul lui decembrie Asociația va efectua un sondaj privind rezultatele anului 2017, pentru a afla cum apreciază oamenii condițiile de trai nu în general în țară, dar în teritoriu – în sate și orașe.

Datele sondajului a demonstrat că cetățenii noștri au cea mai mare încredere în biserică (62%). Totuși, experții au îndoieli: au înțeles oare respondenții esența întrebării, căci una e să ai încredere, și alta – să fii religios. Răspunzînd la întrebări, oamenii se conduc de cunoștințe superficiale. Majoritatea absolută merge la biserică doar de sărbători și nu respectă toate datinile și ritualurile. Dacă întrebarea ar fi formulată altfel – „Ai încredere în biserica ce interzice fumatul, băutura, sudălmile?”, vom vedea că prea puțini sînt apropiați de biserică și credință. Însă, comparativ cu anii 1990, numărul persoanelor care merg mai des la biserică a crescut.

Tineretul își face bagajele

O treime dintre tineri este gata să părăsească țara pentru totdeauna și să se stabilească cu traiul peste hotare. Majoritatea respondenților (63,3%) consideră că peste hotare copiii lor au mai multe șanse de a se afirma și doar 24,5% au ales Moldova.

Autorii sondajului sociologic au declarat că se fac observate premisele unui nou val de emigrare a populației, din cauza ofertelor necompetitive pe piața locală a forței de muncă (salarii mici, plătite în plic, instabilitate, mediu de afaceri problematic).

Dacă primul val de emigrare a cuprins satele, acum despre aceasta vorbesc și orășenii. Pe moment, lideri la acest capitol sînt locuitorii orașului Bălți. Fiecare al treilea este gata să plece peste hotare. Economistul Veaceslav Ioniță consideră că următorii vor fi chișinăuienii. Pentru ei intenția de a părăsi țara va deveni o necesitate stringentă în viitorul apropiat.

Pentru a rămîne acasă, oamenii au nevoie de un salariu de 250-750 de еurо. 44,3% dintre respondenți consideră acceptabil un venit de 5-10 de mii de lei. 31% dintre cei chestionați doresc să cîștige 10-15 mii de lei. Și doar 8,1% au răspuns că îi poate satisface un salariu de 3-5 mii de lei. 8,1% dintre moldovenii care au participat la sondaj vor fi fericiți dacă vor avea un venit lunar de 15-20 de mii de lei. Doar 1,1% dintre respondenți consideră că este suficient un salariu mai mic de 3 mii de lei.

Sondajul a mai demonstrat că pentru cca 70% dintre cei intervievați salariul actual nu este suficient pentru acoperirea tuturor necesităților, peste 84% au spus asta despre pensii.

La întrebarea despre posibilele acțiuni ale statului care i-ar face pe oameni să revină de peste hotare, majoritatea covîrșitoare – 71,5% au ales crearea locurilor de muncă noi, 69,3% - sporirea salariilor și a nivelului de trai, dezvoltarea economică a țării este importantă pentru 46,2%, schimbarea conducerii țării – pentru 22,7%, iar pentru 11,2% este importantă lupta cu corupția.

13,7% dintre cei chestionați au recunoscut că primesc salarii ”în plic”, 9,5% – o parte oficial, alta – ”în plic”, cca 70% primesc doar salariul oficial.

Sondajul a mai arătat că la 31,6% copiii trecuți de 16 ani se află în țară, iar la 22,6% - peste hotare. Alți respondenți au declarat că nu au copii de această vîrstă.

În același timp, doar 9,5% dintre participanții la sondaj intenționează să plece peste hotare în următoarele șase luni, 12% au această intenție, dar o vor face mai tîrziu. 71% dintre respondenți au recunoscut că nu au muncit peste hotare și nu intenționează să plece peste hotare în următoarea jumătate de an.

Ajutorul de peste hotare

O treime dintre cetățenii Moldovei consideră că UE este principalul partener de dezvoltare al țării. Urmează Rusia și România. Dar în caz de amenințare,consideră 20% dintre cei intervievați, Federația Rusă va acorda Moldovei cel mai bun ajutor. 14,8% au răspuns că UE, 11% - că România. 42,4% dintre respondenți consideră că cel mai bun partener strategic al Moldovei este Rusia, 35,7% - UE, 26,9% - România, cîte 12,7% - SUA și Ucraina. Uniunea Economică Euroasiatică este văzută ca partener strategic doar de fiecare al zecelea intervievat.

Alegerile nu sînt departe

Dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, în noul parlament ar trece doar două partide — Partidul Socialiștilor (PSRM) și Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Pentru socialiști ar vota 25,9% din numărul total de intervievați, pentru PAS – 12,2%. Pe locul trei s-a plasat Partidul Democrat. Dar soarta lui este îndoielnică. Pentru el, deocamdată, sînt gata să voteze doar 3,1%, adică democrații nu obțin minimumul necesar pentru a intra în parlament (6%). Platforma Politică „Demnitate și adevăr” (DA) ar acumula 2,9% dintre voturi, Partidul Comuniștilor – 2,3%, „Partidul nostru” – 2%, Mișcarea „Ravnopravie” – 08%, Partidul Popular European – 0,7%, Partidul Liberal – 0,6%.

Rezultatele sondajului arată că 14,9% nu vor merge la vot, iar 34,3% sînt indeciși. Respondenții sînt dezamăgiți de formațiunile politice, dar 68% sînt astăzi hotărîți să meargă la vot.

Dintre respondenții deciși, cu PSRM ar vota 51,1%, cu PAS — 24,1%, cu PDM — 6%. Celelalte formațiuni politice nu trec pragul electoral.

Participanții la sondaj au spus și în care politician au cea mai mare încredere. Preferința a fost de partea șefului statului, Igor Dodon, pe el l-au numit 32,4% dintre respondenți. Pe locul doi este Maia Sandu – 17,8%. Urmează Andrei Năstase (1%), Pavel Filip (0,7%) și Renato Usatîi (0,6%).

„Dar trebuie văzut cît de sincere au fost răspunsurile respondenților. Există un astfel de termen precum «dezirabilitatea socială». Acesta denumește fenomenul în care respondentul vrea să apară în ochii intervievatorului într-o lumină cît mai avantajoasă. El știe totul. El este gata să participe la alegeri, însă, dacă este întrebat cînd au avut loc ultimele alegeri parlamentare, pentru care partid va vota el, se vede imediat că el minte. Există formule conform cărora noi calculăm cîți oameni vor merge cu adevărat la alegeri. Și lucrăm cu aceste date. Sondajul a fost organizat bine. Au fost atinse aspectele geopolitice, a fost prezent blocul social-economic și cel politic. Politicienii, reprezentanții partidelor care elaborează tehnologiile politicear trebui să mediteze serios asupra răspunsurilor respondenților indeciși sau ale celor care nu doresc să participe la alegerile parlamentare viitoare”, a remarcat sociologul.

Analistul politic Victor Ciobanu consideră că sondajul în sine este valoros. Cît despre preferințele politice ale cetățenilor, în acest moment este o situație aproximativă.

„Nu e nimic de mirare. În țară au rămas două partide și doi politicieni. Lunecăm spre un sistem neverosimil, cînd nu avem nici formațiuni politice sistemice, nici politicieni la scară națională. Într-o asemenea situație nu poate fi vorba despre vreun proiect de stat. Astăzi putem vorbi despre Partidul Socialiștilor. Dodon este un lider, dar el deja a pierdut circa o treime dintre voturi. În cazul lui se observă tendința de «dezumflare». A pierdut niște voturi și Maia Sandu. Este o dovadă a lipsei generale de încredere față de politicieni și partide. Așa că procentul celor care în cadrul sondajelor spun că nu vor merge la alegeri, în realitate este întotdeauna mai mare. Dacă peste 50% nu au încredere în politicieni, iar 15% nu știu pentru cine să voteze, înseamnă că 3/4 nu se pot determina în privința unui candidat sau partid. Este dovada unei neîncrederi foarte mari, care se poate manifesta în absența la urnele de vot sau într-un alt mod. Ca regulă, sondajele arată că 75% vor participa, dar vedem că la alegeri merg ceva mai mult de 50%.

Politologul a mai menționat că opoziția semnificativă încă nu s-a decis cu cine va vota și dacă va participa în general la alegeri.

„Ei pînă acum nu recunosc sistemul mixt. Mai mult, socialiștii au declarat că, dacă nu vor fi acceptate condițiile lor privind circumscripțiile, ei nu vor vota sistemul mixt. Aici este posibilă o coliziune interesantă. Democrații la sigur vor dori să forțeze propriile scurgeri de informații. Lupta principală se va da la scrutin. Ne putem trezi cu surprize neașteptate. Este cert că în Parlament vor trece la sigur socialiștii, PAS și Platforma „DA”. Se apropie de pragul de trecere și democrații. În pofida ratingurilor joase, ei își vor putea mobiliza resursele. Celelalte partide nu au nicio șansă”, a opinat expertul.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?