Salariile în plic

Salariile în plic

Vladislav Bordeianu

Autoritățile declară că luptă cu salariile în plic, însă ponderea economiei subterane crește.

Organele statale îi acuză de acest fapt pe întreprinzători, iar mediul de afaceri susține că statul îi provoacă pe businessmeni la netransparență. S-a dovedit că furtul miliardului din trei bănci a influențat chiar și asupra modului de salarizare a oamenilor simpli.

Sistemul plicurilor

Angajarea ilegală în cîmpul muncii are consecințe nefaste – nu doar evaziunea fiscală, dar și neachitarea plăților la Compania Națională de Asigurări în Medicină, la Compania Națională de Asigurări Sociale, precum și pensia minimă, iar uneori chiar și lipsa acesteia. Potrivit statisticii, în primele trei luni ale anului 2017, salarii în plic au primit 5% dintre cetățenii Moldovei angajați în cîmpul muncii, fapt ce trezește mari dubii. Deseori, astfel sînt remunerați cei care activează în agricultură și comerț. Totodată, ponderea economiei subterane în unele ramuri din Moldova ajunge la 82%.

Tineretul, activînd în afara cadrului legal și necunoscîndu-și drepturile, riscă foarte tare. Care va fi indemnizația pentru concediul de maternitate, dacă salariul oficial este la nivelul minim stabilit de Guvern? Cu asemenea venituri, la bătrînețe ei pot ajunge cu o pensie minimă. Totodată, acceptînd salariul în plic, noi creăm astfel o moștenire periculoasă – îi privăm pe părinții noștri și alți pensionari de o pensie decentă. Dar, primind un salariul oficial, angajatul deseori nu știe cîți bani transferă statului sub forma impozitelor și plăților.

- Ce înseamnă lipsa remunerării legale a muncii?, se întreabă președintele Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul”, directorul SRL „Orvento-Metal Trading Company” Igor Crapivca. Dacă oamenii nu-și pot arăta veniturile, ei nu se pot adresa la bancă pentru un credit sau o companie de leasing pentru a procura locuințe în ipotecă sau a lua în credit automobile în salonul auto. Acesta este primul dezavantaj. Totodată, statul nu poate finanța sfera socială. Trebuie să ne fie rușine pentru faptul cum este asigurată financiar bătrînețea generației în vîrstă. Este o mare problemă etică și morală, care are impact asupra climatului social și suprimă societatea.

În urma achitării salariilor în plic au de suferit și angajatorii. Pentru ei aceasta înseamnă instabilitate, exprimată prin fluctuația de cadre și lipsa dezvoltării întreprinderii. Orice întreprinzător în asemenea situație nu poate fi sigur în ziua de mîine. Se creează situația cînd businessmenii se gîndesc să rămînă sau nu în această țară. Din cauza acestei instabilități, suferă toți.

La noi toți folosesc statistica în interesele proprii. Ea nici pe departe nu reflectă situația reală. Potrivit observațiilor mele, aproximativ 20% dintre întreprinzători achită salariul oficial din diverse motive, nu pentru că acest lucru este convenabil. Cel mai probabil, pentru că antreprenorul a decis să acționeze legal cu orice preț. Poate la întreprinderea lui există un control al comisiei de licențiere, audit, acționari sau la întreprinderea cu capital străin proprietarii controlează bine afacerile.

Nu există dialog

Igor Crapivca consideră că în condițiile unei economii instabile este imposibil de scos businessul din umbră prin măsuri fiscale, dure față de agenții economici. Ei trebuie motivați pentru ca întreprinzătorilor să le convină să achite impozitele sociale, pentru ca în acest caz afacerile lor să fie mai eficiente, achitînd mai puține impozite în medie pe unitate de producție/serviciu. Iar dacă mai multe întreprinderi vor fi social responsabile, atunci și bugetul de stat va avea de cîștigat.

- Însă niciun guvern, nici pînă în 2009, nici după, nu a întreprins vreo acțiune pentru a reduce povara asupra fondului de salarizare, care în prezent constituie în total 57%, a calculat interlocutorul. Aproape nimeni nu va achita asemenea impozite. Cei care achită merg pe calea falimentului. Dar remunerarea muncii trebuie legalizată numaidecît, altfel nu va exista o economie normală. Noi deja de 20 de ani perfecționăm propunerile. La începutul acestui an noi am propus un nou mecanism, dar acesta nici pînă în prezent nu a fost examinat și nici nu ni s-a oferit vreo explicație. Noi propunem scoaterea afacerilor din umbră și astfel să sporim de 35 de ori (!) nivelul acumulărilor la Fondul social și fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Însă nimeni de la putere nu vrea să ia în serios propunerea noastră.

Trebuie să începem cu impozitele sociale. Mai exact, cu povara totală asupra fondului de salarizare, întrucît anume acest fir trebuie tras pentru a scoate la iveală problemele legate de sistemul fiscal ineficient din țara noastă. Acest fapt generează în lanț alte probleme. Businessul legal nu poate concura cu cel ilegal. În prezent lupta se duce pentru adaosul comercial de 2-3%. Dacă un ilegal are avantajul de 10-20%, atunci businessul legal deja nu e competitiv, se arată convins Igor Crapivca.

De faptul că trebuie redusă povara fiscală este sigur și președintele Asociației Micului Business, Eugen Roșcovan. „Totul este extrem de clar. Trebuie pur și simplu reduse impozitele. Problema este că firmele, în afara impozitului pe profit, achită și impozitul social (23%). Acestea implică mari cheltuieli. Dacă impozitele ar fi mai mici, ar fi mai mulți contribuabili, nici statul nu ar pierde nimic. Mai mulți oameni ar achita contribuțiile la Fondul social. Din contul reducerii impozitelor și majorării numărului contribuabililor totul s-ar fi compensat”.

Expertul economic Tatiana Lariușin consideră că mediul de afaceri a venit cu propuneri foarte serioase prin intermediul Confederației Naționale a Patronatelor. Acesta a propus o reducere relativ treptată a poverii fiscale asupra fondului de remunerare a muncii pe măsura publicării informațiilor despre fond.

- Asemenea inițiative trebuie salutate, discutate împreună cu mediul de afaceri, susține expertul. Este o bună idee, dar ea se formează pe încrederea dintre putere și business. În prezent ponderea angajării ilegale nu se reduce, dar se majorează. Și va fi greu de inversat acest proces atîta timp cît businessul nu va avea mai multă încredere în autorități. Nu să aibă frică, ci să încredere. Toate acestea au loc pe fundalul crizei demografice, în combinație cu modelul necalitativ al creșterii economice, cînd cresc economia în statistică și veniturile unui grup mic de persoane. Este situația cînd cei bogați se îmbogățesc, iar cei săraci – sărăcesc.

La rîndul său, businessul nu are încredere în putere și acest lucru se reflectă în optimizarea cheltuielilor din contul angajării neformale, fapt ce conduce la acumularea insuficientă a impozitelor.

Iar dacă ar fi intensificate represiunile împotriva mediului de afaceri în loc să fie cucerită încrederea, acest lucru nu va dezvolta afacerile, ci va închide proiectele. Prin metode represive statul nu va putea aduce prea multe la buget. Aceasta nu este o istorie moldovenească, dar și o practică generală. Totodată, sînt importante instituțiile statului ce funcționează bine. Dacă reforma autorităților centrale și publice va fi mimată, dar nu implementată, atunci aceasta va înrăutăți situația și, respectiv, va submina încrederea rămasă. Mediul de afaceri urmărește îndeaproape reformele, cum sînt implementate și care vor fi rezultatele.

Ofertă tentantă

În particular, Clubul „Timpul” a propus perfecționarea politicii fiscal-bugetare pentru 2017-2019. În primul rînd, în opinia întreprinzătorilor, trebuie optimizată impozitarea veniturilor persoanelor fizice.

În declarația adresată Confederației Naționale a Patronatelor se arată: „Este nejustificat economic și imoral să fie impozitate veniturile cetățenilor care sînt mai mici de nivelul de existență! De aceea, veniturile persoanelor fizice mai mici de nivelul de existență trebuie impozitate cu cota 0%. Iar modificarea legislației privind reducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice pînă la cota unică de 10% și introducerea scării regresive a deducerilor în fondul social vor permite majorarea veniturilor la bugetul CNAS cu 150-200% timp de 2-3 ani”.

Clubul „Timpul” a propus două variante de reformare treptată a sistemului de transferuri la Fondul social.

Prima variantă: reducerea treptată a cotei contribuțiilor de asigurare socială obligatorie cu 2% anual timp de cinci ani, astfel ca pînă în 2022 contribuția la Fondul social să nu depășească 13% din Fondul de salarizare a muncii achitată de angajator. Totodată, cota contribuțiilor în Fondul de pensii, achitată din salariul angajatului, nu trebuie majorată și trebuie menținută la nivelul de 6%. Trebuie excluse reținerile în Fondul de pensii din salariul pensionarilor care muncesc sau examinarea posibilității recalculării pensiilor lor.  

 A doua variantă: reducerea treptată a contribuțiilor la Fondul social doar pentru persoanele juridice care, în perioada 2018-2022, vor îndeplini condiția de bază – vor majora Fondul de salarizare cu cel puțin 20% anual, vor asigura angajații cu salarii medii pe an, nu mai mic de nivelul minim.

Anul

% contribuții

Creșterea fondului de salarizare

 

Salariul mediu al angajatului (cel puțin)

 

 

 

 

 2018

  23

 20%

 <1,0 coșul minim de consum

 2019

  20

 20%

 1,0 coșul minim de consum

 2020

  17

 20%

 1,5 coșul minim de consum

 2021

  15

 20%

 2,0 coșul minim de consum

 2022

  13

 20%

 2,5 coșul minim de consum

De asemenea, se propune:

- introducerea trecerii definitive la conturile de economii a fiecărui angajat, începînd cu anul 2018;

- achitarea concediilor medicale din contul contribuțiilor de asigurări sociale, conform cotelor existente;

Reducerea cheltuielilor pentru întreținerea personalului CNAS;

- aducerea prevederilor Codului fiscal al RM în corespundere cu normele SNC;

- este necesară anularea impozitului pe dividende achitate din profitul agenților economici după impozitarea pe profit.

Toamna se numără bobocii

- După furtul miliardului, businessul a ajuns în bătaia focului, relatează Tatiana Lariușin. Nu este un subiect de detectiv, în care cineva a reușit să pună la cale cu succes o escrocherie. Faptul că din economie a fost scos un miliard este un semnal prost despre toxicitatea mediului de afaceri și a instituțiilor administrației publice. Atît mediul de afaceri, cît și populația a pierdut complet încrederea în sectorul financiar-bancar. Primul lucru pe care l-a întreprins mediul de afaceri este că a încercat să-și optimizeze cheltuielile, fapt ce a condus la creșterea ponderii economiei informale.

Fiți de acord că acest semnal nu ar putea conduce la creșterea încrederii dintre business și putere și la transparența în economie. Una dintre reacțiile firești la aceste lucruri este achitarea salariilor în plic.

Al doilea factor nu mai puțin important – noi am intrat în faza răsplății pentru actualul model al creșterii economice, cînd exportăm forță de muncă, iar în schimb primim transferuri bănești. Acum, în locul avantajului concurențial sub forma forței de muncă ieftine și calificate în cantitate suficientă, vine perioada unui deficit acut de forță de muncă, din cauza migrației în masă, care și-a schimbat caracterul față de cel de la sfîrșitul anilor 2000. Tot mai mulți oameni pleacă cu familiile și se gîndesc să rămînă în altă țară, unde se simt mai confortabil.

Piața muncii se confruntă cu un deficit acut al forței de muncă și suferă din cauza fluctuației cadrelor calificate. E suficient să vorbiți cu orice reprezentant al businessului, mai ales din sectorul IT sau al construcțiilor. Imediat ce angajatul își sporește calificarea din contul unor cursuri speciale, el nu se întoarce la angajatorul care l-a instruit, ci pleacă în altă țară, unde nu doar cîștigă mai mult, dar și este mai protejat și se simte mai confortabil. De aceea, în ultimul timp, factorii care ar contribui la reducerea angajării informale și, respectiv, a fenomenelor de genul achitării în plic devin mai puține. Ele au început să poarte un caracter cronic și va fi greu de depășit asemenea fenomene, consideră expertul.

„Albi și pufoși”

 Directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova, Vladislav Caminschi, consideră că trebuie să existe o abordare complexă în lupta cu angajarea ilegală și salariile în plic.

- Pînă la finele anului, statul va întreprinde pași concreți, prezentînd un proiect finanțat de Guvernul Marii Britanii, a comunicat Caminschi. Este examinată posibilitatea revizuirii politicii bugetar-fiscale. Să sperăm că după modificarea acesteia situația de pe piață se va îmbunătăți. Pentru angajatori și angajați vor fi create condiții cînd angajarea ilegală și achitarea salariilor în plic vor fi neconvenabile. Dacă e să comparăm Moldova cu alte state, care la fel luptă cu acest fenomen, atunci niciunul dintre acestea nu a reușit să-l elimine sută la sută. De aceea, pentru început, trebuie redusă amploarea acestui fenomen, apoi ne vom gîndi la cei care rămîn în afara cadrului legal.

În sectorul informal se află și cei care activează complet informal, și cei care folosesc unele scheme informale, achitînd parțial salariile în plic. Eu consider că, în primul rînd, trebuie să influențăm asupra celor care activează complet ilegal.

În opinia Tatianei Lariușin, majorarea bazei impozabile din contul reducerii poverii fiscale este o idee bună. Dar nici oamenii de afaceri nu sînt toți „albi și pufoși”. Ei suportă anumite pierderi și de fiecare dată cînd apare o mică facilitate, ca un arc presat, încearcă să compenseze acele cheltuieli, pe care le-a avut în timpurile mai proaste. Calitatea relațiilor, dialogul dintre mediul de afaceri și stat trebuie construite pe lucruri și fapte concrete din ambele părți. Trebuie să existe niște reguli mai transparente, mai clare, previzibile și stabile pentru toți, dar nu doar pentru cei care lucrează în alb.

Mediul de afaceri cunoaște totul despre concurenții săi. De ceea, dacă dintr-un agent economic se scurge tot sucul, iar altul nu plătește tot ce se cere, atunci e clar că cel care a avut de suferit se va strădui să-și compenseze o parte dintre pierderi. Așa e natura afacerilor. Totul trebuie făcut cu cap și în baza încrederii. Măsurile populiste nu vor conduce la schimbarea situației.

- Există o observație paradoxală – cînd politicienii sînt ocupați cu reglări de conturi între ei, lăsînd economia în pace, nu presează mediul de afaceri nu scot din el bani pentru a compensa un anumit proiect ideologic, atunci economia începe să funcționeze după regulile sale, menționează expertul. Începe să crească concurența. La noi încă nu e cazul. Da, sînt reglări de conturi, concurența între două consilii economice ale președintelui și premierului, dar ele se află în condiții diferite. Iar dacă între ele ar exista nu ceartă, ci concurență pentru o implementare mai bună a reformelor, atunci aceasta ar putea contribui la creșterea încrederii și ar stimula businessul să se dezvolte.

Pînă atunci însă are loc clarificarea relațiilor la nivel personal și un fel de reglări de conturi, are loc lupta pentru influență în campania electorală. De regulă, în ajunul alegerilor nu se fac reforme serioase. E puțin probabil ca acestea să aibă succes, doar dacă reformatorii nu sînt kamikaze. Pe măsura apropierii campaniei electorale vom auzi încă declarații populiste. Așa sînt construite ciclurile de afaceri politice. Mediul de afaceri va urmări foarte atent, doar că toate acestea nu vor contribui la creșterea încrederii. Toți vor aștepta cînd se va încheia acest act, care va fi raportul de forțe după alegeri. Deocamdată eu nu aud declarații optimiste ce se va face inclusiv în privința reducerii angajării informale și atragerea forței de muncă înapoi în economia noastră, a conchis Tatiana Lariușin.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load