X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

„Noua filozofie” a Ministerului Educaţiei

19 iul. 2017,, 12:10   Societate
21223 2

Xenia Florea

Săptămîna trecută, protagonistă a ştirilor a fost ministrul interimar al Educaţiei Lilia Pogolşa, care a recunoscut în premieră, la şedinţa Comisiei parlamentare pentru cultură, învăţămînt, ştiinţă, tineret, sport şi mass media că în eşecul anual la BAC a 45-50% dintre absolvenţi o parte din vină o poartă ME şi structurile subordonate acestuia.

Predecesoarele ei au preferat să mimeze faptul că în domeniul învăţămîntului totul e bine, iar faptul că BAC-ul este picat anual de către jumătate dintre liceeni şi elevii colegiilor – este moştenirea trecutului totalitar comunist, neglijenţa elevilor („trebuie să vrea să înveţe, și nu să plătească” – Maia Sandu, 2014) şi carenţele în sistemul reformei, care foarte curînd vor da rezultate pozitive.

O nouă viziune asupra BAC-ului

Cel mai catastrofal rezultat la BAC a fost înregistrat în anul 2014, cînd din prima încercare au reuşit să susţină testele doar 44% dintre absolvenţi. Ceilalţi 56% au picat bacalaureatul, iar cei din Guvern şi Parlament, de dragul liniştii şi păcii în cadrul coaliţiei guvernamentale au decis să ignore acest fapt, în pofida insistenţei opoziţiei.

Campania de examinare-2017 a demonstrat o creştere relativă – 58,7% dintre absolvenţi, care au susţinut sesiunea de bază la bacalaureat. Desigur, nu 96% ca în 2010, şi nu 92,3%, ca în 2011, şi nici 88,3% ca în 2012, în schimb cu aproape 5 puncte procentuale mai bine faţă de anul trecut. Totuşi, deputaţii, brusc au deschis ochii la ceea ce se întîmplă în învăţămînt.


Săptămîna trecută, conducerea Ministerului Educaţiei a fost audiată în cadrul comisiei cultură, învăţămînt, ştiinţă, tineret, sport şi mass media, iar săptămîna aceasta, parlamentarii au decis să desfăşoare audieri speciale privind situaţia reală cu examenele de BAC. Asta deoarece, precum a declarat la şedinţa comisiei de profil deputatul socialist Vlad Batrîncea, nu este normal cînd examenul la matematică, ciclul gimnazial (clasa 9-a) este susţinut de 99,19% dintre elevi, iar în clasa 12-a (examenul de BAC) – doar de jumătate. „Mulţi profesori de matematică spun că testele nu corespund programului de studii. De asemenea, parvin plîngeri de la cei care încearcă să susţină repetat examenul: ei spun că testul diferă în totalitate de cel ce a fost anul trecut”, s-a revoltat deputatul.

Asta deşi directorul Agenţiei Naţionale pentru Curriculum şi Evaluare Anatolie Topală a respins toate acuzaţiile („în licee, de regulă, 85% dintre copii susţin toate examenele, însă din numărul total al candidaţilor la BAC, 20% sînt elevi ai colegiilor, iar alte 20% - cei care au picat testul anul trecut, iar indicatorii de susţinere a lor constituie 48% şi, respectiv 18%), ministrul adjunct al Educaţiei a recunoscut că problema există.

Mai mult, însăşi procedura de desfăşurare a BAC-ului, potrivit Liliei Pogolşa, nu este obiectivă: autorii testelor de examinare nu s-au schimbat pe parcursul ultimilor trei ani. Unele şi aceleaşi persoane elaborează testele, le verifică şi mai sînt şi membri ai comisiilor de contestare, iar testele sînt prea complicate. „Eu am convocat un grup de lucru, am invitat doctori în fizică. Mi s-a spus că nu pot rezolva problema. De unde să avem copii care au susţinut examenele pe 9 şi 10?”, a declarat ministrul adjunct al Educaţiei.

Faptul că testele la fizică pentru BAC-2017 au fost formulate incorect şi nu pot fi soluţionate, a fost menţionat în cadrul sesiunii de examinare şi de către absolvenţi, şi de către profesori. Ministerul a decis să creeze un grup de lucru special, care va verifica dacă testele de BAC corespund programului de studii. Însă, din păcate, acest fapt însă nu va influenţa în nici un fel notele absolvenţilor.

„Am primit două răspunsuri de la Ministerul Educației la interpelările mele. Unul dintre ele – în legătură cu adresarea profesorilor de fizică și liceenilor privind calitatea testelor la fizică la examenele de BAC – m-a întristat. Ministerul recunoaște că la pregătirea testelor au fost comise erori, dar refuză să schimbe notele elevilor în acest an. În noul an de studii va fi creată o comisie ce se va ocupa de elaborarea testelor calitative. Vom mai discuta această întrebare încă o dată în cadrul audierilor parlamentare”, a scris pe rețelele de socializare deputatul PCRM Elena Bodnarenco.

Totuși precum a declarat pentru noi.md fostul vicepremier, iar în prezent decanul Facultății Relații Internaționale a Institutului de Relații Internaționale din Moldova Victor Stepaniuc, „deja e bine că la Ministerul Educației s-au găsit capuri luminate, care apreciază mai mult sau mai puțin obiectiv ceea ce se întîmplă cu BAC-ul”.

„Faptul că în ultimii 7-8 ani, circa 42-48% dintre absolvenți, în general, nu susțineau 1-2 examene vorbește nu doar despre pregătirea lor slabă, dar și despre faptul că organizarea propriu-zisă a Bacalaureatului nu este corectă, spune Victor Stepaniuc. Agențiile create de minister, de exemplu, cea pentru curriculum și evaluare, nu fac față sarcinilor asumate și sînt prea autonome. Mulți specialiști din această agenție sînt destul de tineri, nu au suficientă experiență și nu sînt bine pregătiți. Eu știu că din această cauză la minister au avut loc conflicte.

Faptul că Lilia Pogolșa a decis să spele rufele murdare în public și a început să vorbească despre problemele existente vorbește despre curajul și seriozitatea intențiilor ei. Totuși în ceea ce privește bacalaureatul Ministerul Educației nu trebuie să se limiteze doar la ameliorarea calității testelor și soluționarea problemelor cu cadrele didactice. Ce se întîmplă în prezent? Dacă absolventul nu susține măcar un examen de BAC, el este scos din circuit pentru cel puțin un an, iar la noi anual peste 40% dintre elevi pică BAC-ul.

Eu consider că acest lucru este totalmente greșit. Acest fapt acționează asupra încrederii absolventului în propriile forțe, îi închide temporar calea spre profesie. Este și o lovitură asupra perspectivei social-economice a țării, deoarece mulți elevi pleacă peste hotare chiar și fără documentul de absolvire a școlii. Dar nu era mai bine să procedăm în felul următor: să se ia, de exemplu, media la obiect pe parcursul studiilor la liceu (să zicem, 7), să se adune cu nota obținută la BAC (de exemplu, 3) și să se facă media finală (în cazul dat 5), pentru a nu le strica tinerilor viața?”, propune fostul vicepremier.

De închis, imposibil de lăsat

Din cauza presiunilor și problemelor la susținerea bacalaureatului, tot mai puțini elevi depun documentele pentru clasa a 10-a liceală, iar potrivit regulilor în vigoare, în licee trebuie să existe cel puțin două clase de-a 10-a, în care să învețe cel puțin 25 de elevi.

În fiecare an, Ministerul Educației constată un deficit de elevi în ciclul liceal. De exemplu, anul trecut, potrivit ministerului, circa 40% dintre licee s-au confruntat cu deficitul de elevi în clasele mari. Dacă în anii 2010-2012, aproape jumătate dintre copii nu obțineau studii medii complete, adică nu mergeau la liceu, ci se limitau la ciclul gimnazial de 9 clase, atunci în 2016, în licee au fost înmatriculați doar 37% dintre absolvenții gimnaziilor.

Asupra acestor indicatori mai influențează și factorii demografici – migrația și reducerea natalității. Din 1990, numărul copiilor de vîrstă școlară în Moldova s-a redus de două ori – de la 700 de mii pînă la 330 de mii. Drept urmare, are loc „optimizarea” anuală și reorganizarea instituțiilor de învățămînt, numărul acestora reducîndu-se semnificativ în ultimii zece ani.

În anii 2009-2010, în RM activau 91 de școli primare, 179 de școli medii, 708 de gimnazii, 492 de licee, 35 de școli-internat pentru copii cu capacități limitate, precum și 7 școli serale. La începutul anului 2016, acești indicatori arătau un felul următor: 118 școli primare, 794 gimnazii, 392 licee și 17 școli pentru copii cu capacități limitate. Iar în total, din 2009-2010, cînd a fost lansată reforma de optimizare a școlilor, care era una dintre condițiile de creditare a Fondului Monetar Internațional, în Republica Moldova pînă în prezent au fost închise circa 230 de instituții de învățămînt. Către anii 2018-2019, precum afirmă opoziția, această cifră ar trebui să crească pînă la 360.

Optimizarea va fi „umanizată”?

Cînd a fost lansată reforma de optimizare, funcționarii de la Ministerul Educației afirmau că lichidarea școlilor cu puțini copii va permite economisirea semnificativă a mijloacelor bugetare (era numimită cifra de 230 de milioane de lei) și utilizarea lor pentru modernizarea procesului de studiu și retehnologizarea instituțiilor rămase. A fost promis că în cadrul reformei va fi sporită și calitatea predării. Însă statistica arată cu totul altă realitate.

Dacă în 2009, examenele de BAC au fost susținute de 95,7% dintre absolvenți, iar în 200 – 96% (ce-i drept, Maia Sandu, devenind ministru afirma că acestea sînt cifre exagerate și nu reflectă cunoștințele reale ale liceenilor), atunci în ultimii patru ani, procentul elevilor care au susținut BAC-ul nu depășește 60%. Un alt moment interesant: în 2013, în toiul reformei de optimizare, Institutul de Politici Publice (IPP), cu susținerea Băncii Mondiale a desfășurat așa-zisul recensămînt școlar, care le-a oferit autorităților rezultate neplăcute.

Studiul IPP a arătat că concedierile în masă ale pedagogilor cu experiență a condus la creșterea deficitului de cadre în învățămînt, iar profesorii care activează au calificare joasă, pentru că din sistem au fost înlăturați pensionarii înalt calificați, iar în locul lor au venit studenții de ieri. Drept urmare: „Doar 11% din numărul total de cadre pedagogice, ce activează în prezent în sistemul de învățămînt, constituie persoane ce dețin calificare de gradul I și superior”, a constatat expertul IPP Lucia Casap.

În prezent, în cadrul optimizării, sub reducere au ajuns deja 9 mii de pedagogi. Și deși la faza inițială a reformei Ministerul Educației promitea că majoritatea profesorilor demiși vor putea să se angajeze repetat la lucru, potrivit unor date, circa 80% dintre pedagogi nu au mai revenit în învățămînt, iar mulți au părăsit țara.

În afară de creșterea deficitului de cadre calificate, închiderea școlilor în localitățile rurale a generat un alt fenomen – creșterea bruscă a numărului de copii de vîstă școlară, neincluși în sistemul de învățămînt, fapt pe care Ministerul Educației refuză categoric să-l recunoască. Astfel, potrivit datelor ministerului, în 2012 nu frecventau școala 160 de copii sau 0,05% din numărul total al elevilor. Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală a adus alte cifre – 40 de mii de elevi.

Cu argumentele avocatului parlamentar este de acord și Victor Stepaniuc, în opinia căruia, după 2012, peste 15% dintre elevi, sau 38-45 de mii de copii de vîstă școlară, nu frecventează anual școala, iar autoritățile ocupate cu „reformele”, nu întreprind nimic pentru schimbarea situației.

În aprilie curent, instituția condusă de Corina Fusu a anunțat că numărul copiilor neșcolarizați în anul de studii 2016-2017 constituie doar 115 de persoane. Experții, bazîndu-se pe datele oficiale, dar nu pe cele ale Ministerului Educației, ci pe ale Biroului Național de Statistică, care indică cu totul alte cifre – de cîteva ori mai mari.

„E suficient să deschidem site-ul Biroului Național de Statistică și să comparăm cifrele din două tabele: cîți copii dintr-o categorie sau alta de vîrstă avem și cîți dintre ei frecventează școala, a declarat pentru noi.md analistul economic, doctorul în economie Mihail Poisik. Așadar, în anul de studii 2016-2017, la categoria de 7-10 ani, în țară erau 150,2 mii de copii, dintre care învățau 137 de mii, adică minus 8,8%. Grupa de vîrstă de 11-15 ani – aveam 185,2 mii de adolescenți, dintre care învățau 155,7 mii (minus 15,9%). Categoria 16-19 ani – aveam 169,7 mii, dar au studiat 35,1 mii. Faceți concluzii cîți copii de vîrstă școlară din Moldova nu frecventează în realitate școala”.

Totuși, autoritățile nu au de gînd să renunțe la optimizare. Doar că, potrivit Liliei Pogolșa, aceasta va fi puțin corectată. Precum a declarat ministrul interimar al Educației în Parlament, acolo unde școlile se închid, satele și tinerele familii suferă din cauza aceasta, iar Ministerul Educației examinează cîteva variante de minimizare a consecințelor negative ale optimizării.

Una dintre ele este crearea filialelor instituțiilor de învățămînt la sate. De exemplu, sub forma școlilor primare, pentru a menține perspectiva demografică a acestor localități. O altă variantă – transformarea școlilor ce urmează a fi închise în centre de studii, în baza cărora ar putea funcționa și clase de studii și, de exemplu, grupe de grădiniță.

„Bani nu-s, dvs. însă rămîneți aici…”

Se apropie noul an de studii, iar asta înseamnă că Guvernul, mai degrabă sau mai tîrziu, va trebuie să revină la problema majorării salariilor pentru profesori: la sfîrșitul lunii aprilie, după o serie de acțiuni de protest, pedagogii au decis să nu sisteze procesul de studii și au renunțat la grevă, pentru „a oferi Guvernului încă puțin timp” pentru soluționarea problemei salariilor.

Cei 100 de lei, acordați suplimentar din 1 mai, la care s-a limitat deocamdată puterea executivă, invocînd lipsa banilor în buget, au fost numiți de profesori drept pomană și cer majorarea cu 50% a salariului de funcție a lucrătorilor din domeniul pedagogic și științifico-pedagogic. Potrivit informațiilor noastre, Guvernul caută mijloace financiare, pentru ca în ajunul alegerilor parlamentare să majoreze salariile profesorilor cu aproximativ 15%.

În prezent, salariul unui pedagog este de circa 3,1-3,2 mii lei. La sate, acesta este mai mic – 2,5-3 mii de lei. Totodată, precum a declarat anterior președintele Federației Sindicatelor în învățămînt și știință Dumitru Ivanov, 40% din cadrele din învățămînt primesc un salariu ce nu depășește 1,1 mii lei. Drept urmare, aproape 60% dintre pedagogi au un stagiu de muncă de peste 20 de ani.

„În ultimii ani, tinerii specialiști aproape nu mai vin în școli - spune Victor Stepaniuc. - Facultățile Pedagogice din universități pregătesc anual sute de specialiști, dar de lucrat nu are cine lucra. Absolvenții universităților lucrează cîteva luni și părăsesc instituțiile de învățămînt pînă la încheierea anului de studii sau pleacă peste hotare. Cine poate fi atras de salariul unui pedagog începător de 2 mii de lei, în timp ce sarcina s-a majorat?

În prezent, în școlile din orașe clasele trebuie să aibă cel puțin 25-30 de elevi. La Chișinău sînt undeva 60 de clase cu 38-40 de elevi. De fapt, asta înseamnă două clase unite, iar pentru profesor este o muncă infernală! În aceste condiții, cu asemenea salarii, este greu de vorbit despre prestigiul profesiei de profesor. În plus, deoarece tinerii talentați nu doresc să devină profesori, preferînd profesii mai prestigioase, în pedagogie, în grupele bugetare ajung, de regulă, acei care au absolvit liceul cu note de 6 și 7. Ce le poate oferi copiilor acest specialist slab? Iar pe an ce trece situația se înrăutățește.

Desigur, salariile pedagogilor trebuie majorate cu cel puțin 50-60%. Fără modernizarea și sporirea prestigiului învățămîntului este imposibil să sperăm la modernizarea și dezvoltarea țării. Deocamdată, Moldova rămîne pe locul 68 în lume la capitolul nivelului de educație. Este un indicator bun, însă baza este distrusă, mulți profesori calificați din Moldova sînt de vîrstă pensionară și prepensionară. Pe parcursul stagiului meu profesional de 40 de ani o asemenea situație catastrofală în învățămînt ca acum nu a mai existat”, a concluzionat Victor Stepaniuc.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?