Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Tarifele pentru serviciile medicale se vor reduce oare?

17 iul. 2017,, 14:19   Societate
15937 5

Vladislav Bordeianu

Există marea probabilitate ca în acest an tarifele, majorate nejustificat, pentru serviciile medico-sanitare cu plată, să nu mai fie reduse.

La începutul anului trecut (pe 30 decembrie 2016), țara a primit în calitate de cadou tarife majorate la serviciile medicale (la unele tipuri de servicii prețurile crescînd de cîteva ori), care au intrat în vigoare în februarie 2017. Însă pe 6 aprilie, audiind și examinînd în cadrul ședinței plenare raportul ministrului Sănătății Ruxanda Glavan, Parlamentul i-a cerut Guvernului să revizuiască și să concretizeze Metodologia stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-sanitare. De asemenea, i-a prescris Guvernului să modifice metodologia timp de 30 de zile, din ziua adoptării hotărîrii Parlamentului.

Deoarece hotărîrea a fost publicată în „Monitorul Oficial” abia peste o lună – pe 5 mai, apare suspiciunea că autoritățile sperau că în acest timp Ministerul Sănătății va aproba o nouă hotărîre a Guvernului. Și o va publica simultan cu hotărîrea Parlamentului – privind revizuirea Metodologiei și tarifelor. Dar nu s-a întîmplat astfel.

Termenul stabilit de Parlament a expirat pe 6 mai 2017, hotărîrea Legislativului însă nu a fost executată pînă în prezent, ceea ce înseamnă că tarifele majorate la serviciile medicale sînt în vigoare pînă în prezent.

Hotărîrea putea fi suspendată


Amintim că ministrul Sănătății declara în apărarea deciziei nepopulare următoarele: „Ea nu-i va afecta pe acei care nu au poliță de asigurare medicală”. Chipurile, doar 14% din populație nu are poliță. Însă polița acoperă doar 1535 de denumiri de servicii, iar cu plată se consideră circa 4500, adică, în general, medicina noastră este cu plată, chiar și la nivel oficial. Plățile neoficiale chiar și pentru serviciile ce trebuie să fie gratuite, constituie un subiect aparte (fără bani în plic nu ai ce căuta la medici – a devenit deja o axiomă).

Din păcate, deputații, adoptînd decizia privind revizuirea Metodologiei (și drept urmare, a tarifelor la serviciile medicale), au scăpat din vedere faptul că trebuiau să anuleze îndeplinirea Hotîrii Guvernului (nr.1460, care a dus la creșterea prețurilor).

În acest caz, în timpul în care Ministerul Sănătății se ocupa de corectarea propriilor greșeli, ar fi putut rămîne în vigoare vechile tarife, căci Parlamentul a recunoscut: „Au fost depistate anumite scăpări în metoda de stabilire a tarifelor și, ținînd cont de spectrul limitat al serviciilor medico-sanitare, inclus în Programul unic al asigurării obligatorii în medicină, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1387/2007, precum și de alți factori obiectivi, care impun populația să apeleze la serviciile medicale cu plată, luînd în considerare nivelul jos al veniturilor și al puterii de cumpărare a cetățenilor, Parlamentul adoptă această Hotărîre”.

Apare deficitul de mijloace financiare

Se știe că în Parlament, toate inițiativele deputaților trebuie însoțite de estimările impactului implementării proiectului de lege propus, cu menționarea surselor de acoperire a cheltuielilor bugetare. Cînd Ministerul Sănătății și-a prezentat Proiectul privind tarifele la serviciile medicale Guvernului, trebuia să indice din ce surse pot fi majorate tarifele la serviciile medicale, dar acest lucru nu a fost făcut. Notă informativă foarte scurtă (pe o pagină) la Proiectul de Hotărîre, în general, nu conținea nici un fel de explicații cu caracter economic.

Precum a menționat analistul economic Dumitru Barbalat, fondurile asigurărilor obligatorii în medicină pentru 2017 sînt cu 6,2% mai mari față de 2016. Din contul transferurilor din bugetul de stat ele vor fi majorate cu 3,2%, iar din contul comercializării polițelor medicale – cu 8,3%. Totodată, contribuțiile angajatorilor și patronilor la aceste fonduri au rămas aceleași – cîte 4,5% (în total – 9%). Adică această creștere nesemnificativă a veniturilor fondurilor asigurărilor în medicină este determinată de mica majorare a veniturilor din comercializarea polițelor și de diferența de curs a leului față de principalele valute (dolar/euro).

„Dacă în baza Hotărîrii în vigoare, Compania Națională de Asigurări în Medicină le va compensa instituțiilor medicale cheltuielile conform noilor tarife, atunci chiar și în cazul majorării acestora cu 50-70% (iar în realitate – mai mult) în fondurile asigurărilor în medicină va apărea deficitul financiar, cu mult înainte de sfîrșitul anului”, a concluzionat expertul.

Achitarea dublă se va menține

În Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciile medico-sanitare se ascunde achitarea dublă. În metodologie sînt enumerate toate tipurile de cheltuieli, luate în considerație la calcularea costului serviciilor. Totodată, nu există nici un fel de informații, cum că este vorba despre tipurile de servicii medicale cu plată, prestate de către instituțiile medicale. Iar faptul că ele sînt finanțate și din contul fondurilor de asigurări în medicină și doar o parte dintre ele (din anumite motive) pot fi oferite pacienților contra unei plăți suplimentare.

Astfel, Guvernul a permis/legalizat oficial achitarea dublă a serviciilor medicale. Acestea sînt plătite din contul fondurilor de asigurări în medicină și aceleași cheltuieli sînt introduse în volum deplin și la formarea prețurilor pentru serviciile cu plată. Parlamentarii nu au observat acest lucru și nu i-au propus Guvernului să rectifice. Aceasta înseamnă că și după corectarea tarifelor în direcția reducerii, achitarea dublă va fi menținută.

Despre dubla taxare de către stat

Dumitru Barbalat a menționat pentru noi.md că, potrivit legislației, în ultimii ani, circa 42-43% din veniturile fondurilor de asigurări în medicină constituie transferurile din bugetul public național, în calitate de contribuții medicale pentru anumite categorii de populație, inclusiv pentru pensionari.

Astăzi, o bună parte dintre pensionari continuă să lucreze și după ieșirea la pensie (nu de viață bună), pentru a obține un venit suplimentar și dreptul la recalcularea pensiei. Adică, potrivit legislației noastre, din salariul pensionarilor, la fel, sînt percepute 4,5%. Și angajatorii de asemenea, achită pentru ei contribuții pentru asigurarea obligatorie în medicină - 4,5%, din fondul de salarizare. Astfel, pentru pensionarii ce lucrează în fondurile medicale ajunge o contribuție dublă – de la stat și de la angajatori.

Conform unor date neoficiale, în Moldova, circa 20% dintre pensionari sau aproximativ 140 de mii de persoane, continuă să lucreze și după ieșirea la pensie. Pentru un asigurat, Ministerul Finanțelor transferă circa 1700 de lei, deși prețul poliței de asigurare în medicină costă 4056 lei.

Și deși statul nu achită pentru 16 categorii de persoane, față de care figurează drept asigurător (potrivit unor calcule estimative, circa 1,5 milioane de lei), pentru pensionarii care lucrează acesta transferă destul de mult: 1700x200 de mii = 340 milioane de lei. Iar pensionarii care lucrează și angajatorii lor, la un salariu mediu pe economie de 5100 de lei, transferă în fondurile medicale 9%, ce constituie 92 de milioane de lei. În total, datorită contribuției duble, pentru pensionari în fondurile medicale ajung 432 de milioane de lei.

Această achitare dublă persistă din momentul existenței sistemului de asigurare obligatorie în medicină. Mulți știu despre aceasta, inclusiv Ministerul Muncii și Casa Națională de Asigurări în Medicină, dar se fac că nu-i privește. În același timp, cheltuiesc cu regularitate (folosesc contrar destinației) contribuțiile duble pentru pensionarii care lucrează.

„Și alte cheltuieli”

Pe 12 iulie 2017, Ministerul Sănătății a prezentat pentru consultări publice Proiectul modificărilor la Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciile medico-sanitare, în redacția, adoptată de Guvern pe 30 decembrie 2016. Ceea ce propune azi Ministerul Sănătății oferă un vast spațiu pentru creativitatea funcționarilor. De exemplu, în proiectul Metodologiei a apărut punctul 21 prim:

„Cheltuielile materiale includ:

  1. prețul medicamentelor și alimentația;
  2. costul și uzura inventarului/utilajului puțin valoros;
  3. costul resurselor energetice (carburanți, energia electrică, termică, apă, gaz etc.)
  4. alte cheltuieli

Interesant, ce „alte cheltuieli” ar putea apărea brusc? Cine și cum le va determina?

Alte exemple:

„251. Alte cheltuieli includ:

  1. cheltuielile pentru întreținerea, exploatarea și reparația mijloacelor fixe;
  2. cheltuieli pentru corespondență, telefon și alte servicii de comunicații;
  3. cheltuieli pentru deplasarea personalului medical și alte servicii”.

Adică în „alte cheltuieli” mai pot fi incluse și „alte cheltuieli”?

„Pag. 26, noua redacție:

Cheltuielile/costurile indirecte sînt determinate separat pentru fiecare categorie și includ cheltuielile pentru întreținerea, exploatarea și reparația curentă și capitală a mijloacelor fixe, serviciile de telecomunicație, securitate, servicii sanitare, de menținere a ordinii și curățeniei, pază, deplasări de serviciu și alte cheltuieli pentru asigurarea activității instituției”.

Însă, pentru evitarea abuzurilor, metodologia trebuie să conțină o listă clară de cheltuieli, necesare la stabilirea costului serviciului. Dar în noua redacție a documentului aceasta nu se regăsește.

Reiese că Ministerul Sănătății pe fundalul reorganizării ministerelor nu doar că nu-și corectează greșelile comise, dar înrăutățește și mai mult situația prin noile modificări. Pentru clarificarea tuturor problemelor de creație legislativă a Ministerului Sănătății este nevoie de timp și, desigur, voință. Dar pe 1 august, Parlamentul pleacă în concediu, iar ședințele plenare ale sesiunii de toamnă-iarnă vor începe abia pe 15 septembrie. Adică, dacă pînă la finele anului deputații își vor aminti despre cerința lor de a revizui și de a concretiza metodologia, atunci e puțin probabil că populația Moldovei va putea beneficia anul acesta de tarife echitabile la serviciile medicale.

Puțini știu că în toată perioada de independență, Parlamentul a adoptat pentru prima dată o hotărîre privind recunoașterea drept neîntemeiată a unei Hotărîri de Guvern (despre modificarea metodologiei și majorarea tarifelor la serviciile medicale). Adică acesta este un precedent. Dar Guvernul a ignorat, practic, a cerința Parlamentului. De ce deputați au acceptat acest lucru?

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?