X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Spiritul creativ al Chișinăului: „Și asta nu e tot”

5 iun. 2017,, 09:58   Politică
27316 19

Xenia Florea

Marți, 6 iunie, președintele Igor Dodon convoacă ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS), din cauza expulzării celor cinci diplomați ruși.

Se prevede o discuție dură și declarații nu mai puțin dure, în spiritul celor făcute deja de președinte: „Ce, ați pierdut frica?” sau „Mai devreme sau mai tîrziu veți răspunde pentru cele făcute!”. Deși e clar că directorul SIS, Mihai Balan (ale cărui rapoarte au stat la baza scandalului „de spionaj”), și ministrul de externe, Andrei Galbur (a cărui demisie a fost cerută la sfîrșitul săptămînii trecute de fracțiunea socialiștilor „din cauza tendințelor negative legate de promovarea politicii externe”), sînt doar executori. Decizia privind expulzarea diplomaților ruși a fost luată la un alt nivel și din alte motive decît „activitatea de spionaj” anunțată oficial.

Șantajul politic

„Țineți minte, la începutul lunii mai, cînd discutam hotărîrea Parlamentului privind cumularea a două sărbători – Ziua Victoriei și Ziua Europei, eu spuneam că e o provocare îndreptată împotriva Rusiei cu un anumit scop, că e un șantaj politic și că autoritățile noastre nu se vor opri aici și vor urma noi provocări pentru că ele trebuie să soluționeze o situație extrem de complicată a unor persoane influente la Moscova, a declarat una dintre sursele noastre care a solicitat anonimatul. Acțiunile întreprinse de autoritățile noastre au confirmat toate acestea. Pe parcursul lunii trecute, Curtea Constituțională a declarat că Rusia este o țară ocupantă, care a subjugat Transnistria, cinci diplomați ruși au fost declarați „persona non grata”, iar la aeroportul din Chișinău a fost reținut și deportat din țară reprezentantul Guvernului Rusiei, care ținea calea spre Transnistria”.

Interlocutorul nostru insistă: tactica șantajului politic este utilizată de Chișinău pentru a determina Kremlinul la dialog și a soluționa anumite probleme ale unui șir de persoane influente din Moldova. Speranța că, alegîndu-l președinte pe Igor Dodon, ei își vor asigura o „încălzire” pe „frontul de Est” s-a prăbușit. Mai mult, lucrurile s-au înrăutățit.


Se preconiza că Igor Dodon, în postul de președinte al țării, va deveni un intermediar în dialogul cu Moscova. Însă acesta a început să cîștige dividende politice exclusiv pentru el și partidul său – PSRM. După întrevederile lui Dodon cu Putin, Rusia a adoptat decizia privind amnistierea migranților moldoveni, „Rospotrebnadzor” a permis importul a 20 de tipuri de vinuri moldovenești, a crescut volumul comerțului dintre țările noastre: în primul trimestru al anului 2017, creșterea exportului moldovenesc în Rusia a constituit 42% (exportul de vinuri a crescut aproape de 5 ori, de mere – de 7 ori).

Într-un interval relativ scurt de timp, Igor Dodon s-a întîlnit de trei ori cu Vladimir Putin. Președintele moldovean a fost singurul șef de stat prezent la Parada Victoriei de la Moscova pe 9 mai și care a stat alături de președintele rus. Precum menționează colaboratorul științific superior al Centrului de Studii Post-Sovietice al Institutului Economiei al AȘR Andrei Deveatkov, „este evident că Putin a preluat direcția moldovenească sub control personal, iar acum pentru Rusia este important să-l aducă pe președintele Igor Dodon și partidul său la un asemenea nivel, încît aceștia să poată adopta decizii strategice în Moldova și să nu depindă prea mult de majoritatea parlamentară de guvernămînt”.

Va urma?

În aceste condiții, declanșînd un scandal diplomatic, într-o manieră grosolană și ofensatoare (despre expulzarea diplomaților ruși Igor Dodon a aflat nu de la MAEIE, ci de la colegul său – ambasadorul RM în Federația Rusă, Andrei Neguța), actuala conducere a țării a demonstrat Kremlinului cine este adevăratul stăpîn în casa moldovenească și cît de limitate sînt în realitate competențele și influența președintelui Republicii Moldova. A fost un semnal pentru Moscova – nu vorbiți cu cine trebuie.

„Fiți atenți la faptul în ce perioadă autoritățile noastre au provocat scandalul «de spionaj», menționează sursa noastră. Nu în martie, cînd în baza dosarului de spionaj și trădare de Patrie a fost reținut ex-deputatul Iurie Bolboceanu, iar Procuratura Generală a anunțat că el susținea legătura și transmitea anumite informații asistentului atașatului militar al Ambasadei FR în Moldova Alexandr Grudin, care a fost expulzat din Moldova în cadrul grupului de cinci „spioni”. Grudin și ceilalți „spioni” ruși au fost declarați persona non grata în ajunul vizitei lui Igor Dodon în Federația Rusă.

Președintele moldovean se pregătea să plece la forumul economic de la Sankt Petersburg, unde avea planificată o nouă întrevedere cu Vladimir Putin. Adică are loc tragerea balanței, conducerea PDM nu renunță la tentativele de a determina Rusia la un dialog pe „tema” ce interesează această formațiune. De aceea așa-zisul „scandal diplomatic” nici pe departe nu e finalul. Anumite persoane influente din Moldova trebuie să-și soluționeze neapărat problemele și să ajungă la o înțelegere cu Moscova pînă la alegerile parlamentare. Așa că provocările vor continua.

Ce ar putea urma? Gama de acțiuni este foarte largă, se poate inventa orice – închiderea posturilor de radio rusești, interzicerea posturilor de televiziune rusești sau anumite programe în cadrul luptei împotriva propagandei ruse, de găsit ceva la agenția Sputnik, pe care recent Macron, iar anterior SUA au numit-o „organ al propagandei mincinoase ruse”. Posibilități sînt multe, cert e un lucru – aceste lucruri vor continua”.

Paradoxul geopolitic

„Igor Dodon a cîștigat alegerile parlamentare datorită lozincilor prorusești și anume în perioada aflării lui la președinție noi am atins cel mai jos nivel al relațiilor cu Federația Rusă”, a declarat pentru NOI.md politologul Alexei Tulbure.

Faptul că relațiile dintre Moscova și Chișinău pentru prima dată în ultimii 25 de ani au ajuns pe marginea prăpastiei l-a recunoscut și președintele Moldovei, care a fost nevoit să solicite conduceri ruse să nu aplice, drept răspuns la scandalul diplomatic, măsuri radicale cu caracter social și economic față de RM. Potrivit lui Alexei Tulbure, în aceste condiții Igor Dodon este nu un obiect, ci un element în jocul politic aplicat de conducerea PDM.

„Aceasta încearcă să-și mențină puterea pe fundalul confruntării geopolitice dintre Rusia și Occident, spune politologul. Iar cum acest lucru este tot mai complicat de realizat, este nevoită să ridice miza. Occidentul înțelege foarte bine cu cine are de a face în Moldova și cine stă în spatele acestor discuții privind „reformele”, care ar avea loc în țara noastră pe banii partenerilor externi. Autorităților le vine tot mai greu să-și demonstreze aspirațiile „prooccidentale” și „proeuropene”. De aceea, pentru a demonstra că noi sîntem de-ai voștri, „burghezi”, Chișinăul adoptă niște măsuri la care nu s-ar fi hotărît acum cîțiva ani. Iar președintele Dodon, cu retorica lui prorusă, cu apelurile de a denunța Acordul de asociere cu Uniunea Europeană și alte declarații ce-i pun în gardă pe partenerii occidentali, apare în acest joc drept o sperietoare pentru Occident”.

Actualul scandal diplomatic dintre Moldova și Rusia, în opinia interlocutorului, a demonstrat încă o dată că președintele țării noastre este „o persoană absolut fără competențe politice”. Acest lucru, în principiu, era evident încă după decizia Curii Constituționale din 4 martie 2016 privind revenirea la alegerile prezidențiale directe: alegerile generale au fost întoarse, iar competențele șefului statului nu doar nu au rămas aceleași, ci chiar au fost reduse.

„Funcțiile președintelui în țara noastră, în general, sînt pur protocolare. De aceea, șeful statului ar putea influența real asupra situației doar cu o singură condiție – dacă va deveni un element al mișcării de opoziție, consideră Alexei Tulbure. În acest caz, bazîndu-se pe nemulțumirea poporului și posibilitățile de care dispune, el ar putea deveni un factor politic serios pentru ca țara să revină la procedurile democratice normale. Însă Igor Dodon a renunțat la această cale, hotărînd să colaboreze cu actuala putere. De aceea, oricîte ședințe ale Consiliului de Securitate ar convoca șeful statului, oricît ar bate el cu pumnul în masă și ar amenința funcționarii cu pedepse, toate acestea nu vor avea niciun efect. Renunțînd la lupta împotriva oligarhilor, președintele s-a înscris perfect în rolul ce i-a fost determinat. Iar în actuala situație de acutizare a relațiilor cu Moscova, el vorbește și acționează anume așa cum se și așteaptă de la el”.

Cît privește reacția Moscovei la scandalul diplomatic provocat de Chișinău, aceasta, în opinia fostului reprezentant al RM la Consiliul Europei și la ONU, este inadecvată și inofensivă.

„În esență, prin decizia sa de a expulza cinci diplomați moldoveni drept răspuns la expulzarea a cinci diplomați ruși, ei au alungat ambasada noastră la Moscova și au pedepsit nu autoritățile, ci concret pe acești cinci angajați ai Ambasadei și pe membrii familiilor lor. Or, Rusia înțelege perfect cine stă în spatele acestor pași inamicali. S-au părea, bateți anume acolo – reziliați contractul de retransmitere a postului „Pervîi canal”, revizuiți decizia privind alegerea conducerii „Moldova-gaz”, întreprindeți alte măsuri similare. Da, un timp oarecare, „Pervîi canal” nu va fi transmis pe teritoriul Moldovei, ar putea fi prejudiciate și alte instituții mass-media ruse din țara noastră. Dar anume asta ar putea fi măsura „adecvată” de răspuns la acțiunile neprietenoase ale Chișinăului, dar nu acea acțiune minoră la care s-a limitat partea rusă”, menționează Alexei Tulbure.

Va reveni oare PSRM la mișcarea de proteste?

Prima reacție a lui Igor Dodon la scandalul diplomatic a fost dură. „Credeți că acum aveți pe cineva drept „paravan” în Occident și asta vă va salva? Vreți să începeți o luptă mai dură? Poporul va începe, iar eu îl voi susține. Eu știu cum să fac acest lucru”, a declarat președintele.

Parantezele, desigur, nu au fost deschise, dar, precum a dat de înțeles șeful statului, fracțiunea parlamentară a PSRM și-ar putea schimba poziția privind modificarea sistemului electoral. Sînt posibile și alte măsuri dure, dacă „bătaia va fi inevitabilă”.

Precum presupun unii experți, dacă va fi impus de circumstanțe, președintele ar putea renunța la cooperarea cu PDM pe anumite subiecte și la așa-zisa tactică a „pașilor mici” (semnez/nu semnez o lege sau alta) și să întreprindă acțiunile la care l-au chemat forțele de opoziție imediat după victoria în alegerile prezidențiale. Este vorba despre constatarea situației de criză a constituționalității în Moldova și pierderii legitimității instituțiilor publice în legătură cu colaborarea lor cu regimul oligarhic, indicarea căilor de depășire a acestei crize, fixarea acestor fapte în documente politice speciale, după care dizolvarea Parlamentului devine o chestiune tehnică și sînt anunțate alegeri parlamentare anticipate în baza actualului sistem electoral.

Adică, într-o anumită măsură, Igor Dodon și PSRM revin la mișcarea de protest. Cît e de real acest lucru? Alexei Tulbure se îndoiește în dezvoltarea unui asemenea scenariu. Iar analistul politic Corneliu Ciurea consideră că pentru Partidul Socialiștilor „revenirea la starea inițială” este o cale radicală și că acesta va recurge la ea doar în cazuri extreme.

„Revenirea la mișcarea de protest reprezintă un mare risc și pentru președinte, și pentru fostul său partid. Aceasta înseamnă să revină în anturajul adversarilor săi politici – și celor de dreapta, și celor de stînga, în „brațele” lui Usatîi. Dar oare președintele are nevoie de așa ceva? În prezent, ratingurile lui Igor Dodon și Partidului Socialiștilor sînt destul de înalte. De aceea, sarcina lor este să nu piardă ceea ce au și să-și sporească indicatorii pe ultima sută de metri. Iar pentru aceasta, președintele trebuie să manevreze – este prea riscant să revină acolo de unde a început”, consideră expertul.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?