Experții optează pentru dezvoltarea unui sistem privat de pensii

Experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” se pronunță pentru dezvoltarea în Moldova a unui sistem privat de pensii, considerînd că acest lucru va încuraja dezvoltarea sistemului financiar.

Acest lucru se specifică în noul studiu „O altă latură a reformei sistemului de pensionare: cum poate sistemul privat de pensii impulsiona dezvoltarea sistemului financiar?”, elaborat de Dumitru Pîntea, relatează NOI.md.

El a menționat că șocurile generate finanțelor publice de frauda bancară din 2014 și nevoia semnării unui angajament nou de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional au readus în prim plan nevoia reformării sistemului actual de pensii, or, în situația creată, creșterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat și al celui al Fondului asigurărilor obligatorii de asistență medicală nu pot garanta sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.

Proiectul de reformare a fost aprobat de Parlament spre sfîrșitul anului 2016 și prevede o nouă modalitate de calculare a pensiilor și indexare a acestora, majorarea vîrstei de pensionare și majorarea stagiului obligator de cotizare, precum și eliminarea unui șir de beneficii pentru unele categorii de asigurați.

Totuși, potrivit expertului, reforma nu prevede stimulente pentru dezvoltarea sistemului privat de pensii și nicio viziune privind dezvoltarea sistemului multi-pilon pe termen lung.

Dumitru Pîntea a menționat că, chiar dacă majorarea vîrstei de pensionare va contrabalansa pentru o perioadă accelerarea procesului de îmbătrînire a populației și diminuarea raportului dintre contribuabili și pensionari, aceasta nu va putea asigura menținerea sustenabilității sistemului de pensii pe termen lung.

Mai mult ca atît, amînarea unor reforme complexe și stimularea dezvoltării sistemului privat de pensii (pilonul II și III) va majora nota de plată achitată de populația economic activă, ceea ce implică și importante costuri de oportunitate.

Analistul a menționat că experiența statelor dezvoltate cu un sistem avansat de protecție socială demonstrează că administrarea privată a pensiilor a avut rezultate mult mai bune decît cea făcută exclusiv de stat, iar calitatea vieții pensionarilor s-a apropiat mai mult decît cea din perioada activă. Mai mult ca atît, dezvoltarea pilonilor I și II ai sistemului de pensii au dus la corectarea unor dezechilibre structurale prezente în unele economii, cum ar fi constituirea de resurse investiționale cu termen de maturitate îndelungat sau
instrumente de economisire care pot gestiona surplusul de lichiditate și reduce efectul dobînzilor negative.

Expertul a specificat că, chiar dacă în prezent finanțele publice în Moldova nu pot contracara pierderea unei părți din contribuțiile de asigurări sociale (element esențial pentru stimularea pilonului II), alte acțiuni pot fi luate în calcul în vederea stimulării dezvoltării pensiilor private.

După cum s-a menționat, încă în anul 2012 Centrul „Expert-Grup” a prezentat un studiu amplu privind nevoia reformării sistemului național de pensii și modelul optim al acesteia. De asemenea, în anul 2015 au fost analizate principalele diferențe și constrîngeri ale sistemului public de pensii și propuse o serie de măsuri de intervenție și recomandări de politici pentru a consolida durabilitatea și a spori eficiența acestuia.

Dumitru Pîntea a accentuat că, chiar dacă spre sfîrșitul anului 2016 au fost adoptate un șir de amendamente la legislația de pensionare, o bună parte dintre recomandările formulate anterior ce urmăresc dezvoltarea sistemului de pensii multi-pilon, rămîn a fi relevante în continuare.

Este vorba, în special, despre crearea pilonului II de pensii, începînd cu anul 2020. Expertul a menționat că pensia de stat urmărește asigurarea unui venit minim de existență persoanelor aflate în perioada post-activă, iar veniturile pentru un trai decent urmează a fi completate de crearea pilonul II de pensii administrate privat.

La atingerea vîrstei de pensionare pensia calculată în baza contribuțiilor virate și dobînda acumulată din investirea în instrumente financiare (principiul de bază al pilonului II) va completa pensia minimă garantată de stat.

În acest sens expertul recomandă implementarea pilonului II de pensii gradual, începînd cu anul 2020, doar după fortificarea pilonului I. Astfel, anual cîte 0,5 p.p din contribuția virată de angajator și angajat urmează a fi direcționată către un cont personal al contribuabilului, pînă cînd aceasta va ajunge la 3 la sută plătite de angajator și 3 la sută plătite de angajat.

Pe lîngă aceasta, se propune îmbunătățirea cadrului legal aferent fondurilor nestatale de pensii. Se specifică că, chiar dacă Moldova are o lege ce reglementează fondurile nestatale de pensii și anume pilonul III, lipsa modificărilor necesare la Codul fiscal, Codul civil sau Legea bugetelor asigurărilor sociale de stat inhibă pentru moment dezvoltarea acestora.

În aceste condiții, deducerea fiscală a contribuțiilor achitate în contul fondurilor private de pensii (pilonul III) și asigurarea implementării unui set de stimulente de natură fiscală pentru fondurile nestatale și pentru beneficiari vor putea stimula dezvoltarea acestui subsegment al pieței financiare autohtone.

Experții mai optează pentru fortificarea cadrului regulator privind activitatea fondurilor private de pensii, menționînd că la momentul actual lipsește legislația necesară activității pilonului II, iar cea care reglementează pilonul III (activitatea fondurilor nestatale de pensii) este învechită.

Prin urmare, este necesar de definit un cadru regulator unificat, care va reglementa pilonul II și pilonul III de pensii. Pe lîngă aspectele de ordin stimulativ menționate mai sus, legislația trebuie să asigure securitatea plasamentelor și eficiența și integritatea gestionării acestora de către fonduri.