Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Întrebare delicată: Cum funcţionează closetele publice?

17 mar. 2017,, 12:38   Capitala
14858 4
Vladislav Bordeianu

Closetele publice sînt un atribut important nu doar pentru oraşe, ci și pentru civilizaţia umană, în general.

Acestea le sînt necesare nu doar turiştilor şi oaspeţilor, dar și locuitorilor ţării. Situaţia din ţara noastră este de aşa natură, încît în unele colţuri ale ei aceste „localuri” nu există. Closete moderne cu sistem automat de curăţare, asigurate cu apă, săpun, oglindă, hîrtie igienică, lumină? Nici pomină! Autorităţile noastre tind spre Europa, dar oare acest lucru e posibil în lipsa unor comodităţi elementare? Cum intenţionează acestea să atragă turiştii, fără a le oferi minimul necesar?

Cu nevoi sociale

Protagoniştii unor aventuri amuzante sînt turiştii din ţările fostei URSS, care au ajuns în WC-urile din Occidentul „în putrefacţie”. Un caz nostim i s-a întîmplat unuia dintre prietenii mei, aflat peste hotare. Plimbîndu-se pe străzile unui oraş francez, a intrat în unul dintre closetele publice. Arde „lumina verde” înseamnă „Bine aţi venit!” El a introdus monedele şi a intrat, dar din cauza că nu a fost bine informat a ajuns într-o situaţie jenantă. „Homo sapiens” din RM a urcat cu picioarele pe toaletă, iar closetul inteligent a decis că deoarece nimeni nu stă pe podea, înseamnă că persoana a ieşit din cabină, iar odată ce a ieşit fără a apăsa butonul de evacuarea a apei, înseamnă că e necesară o dezinfectare. În acest moment, lumina s-a stins, iar pe capul cetăţeanului a început să curgă un jet cu dezinfectant! Omul a sărit pe podea şi a încercat să iasă. Calculatorul însă a intrat în pană: uşa e încuiată, iar omul a apărut în interior. A fost nevoie de intervenţia salvatorilor pentru ca prietenul meu să scape din ghearele closetului.

Plimbîndu-te prin oraşele Italiei, Germaniei, Franţei te uimeşte cît de „sofisticate”, neobişnuite pentru noi sînt WC-urile publice de acolo, fie chiar şi cu plată. Pentru o deservire calitativă trebuie să achitaţi de la 0,5 pînă la 2 euro, ceea ce nu e chiar ieftin şi nu întotdeauna vrei să laşi 10-40 de lei (în echivalent). Dar amenda vă va costa mai scump. Desigur, e mai comod să intri într-o cafenea, o unitate de fast food sau să găseşti un loc public: gară, muzeu, cinematograf. Dar dacă prin apropiere nu-i nimic potrivit, atunci puteţi folosi WC-ul public din stradă. Chiar şi ieşind de pe automagistrală la staţia de alimentare cu petrol, aveţi posibilitatea nu doar să vă potoliţi foamea într-o cafenea, să mergeţi la un WC destul de decent, dar şi să faceţi un duş.

La noi însă, deseori, mergînd pe şosea, puteţi vedea că oamenii îşi satisfac nevoile fiziologice în tufişuri. Nu e mai bună situaţia nici la gările auto din ţară. În toate autogările ce fac parte din Î.S. „Gările Auto şi Staţiile Auto” sînt closete publice, dar unele dintre ele sînt încă de tip vechi. Precum a recunoscut directorul întreprinderii Ştefan Vieru, nici nu are sens să le comparăm cu acelea din Europa.

„La autogările din centrele raionale, unde nu există apeduct şi canalizare, pînă în prezent sînt nişte condiţii primitive: closet în podea, deasupra unei gropi, spune Vieru. Prin urmare, nici mîinile nu ai unde să ți le speli. Cu asemenea probleme se confruntă oaspeţii şi locuitorii din sudul ţării, de exemplu, la Vulcăneşti şi Taraclia.
De aceea, noi nu putem compara condiţiile noastre cu cele europene. Pentru a construi canalizarea sînt necesari mulţi bani. Această problemă trebuie soluţionată de către autorităţile locale, iar pentru întreţinerea şi curăţenia de la veceuri răspundem noi. În general, însă condiţii minime sînt la multe gări auto din ţară. Multe veceuri, la Bălţi, de exemplu, sînt deservite de agenţii economici, o parte aparţin întreprinderii de stat. Însă toate closetele sînt cu plată, pentru că pentru întreţinerea lor este nevoie de bani. Desigur, nu oferim o deservire de lux, dar un standard minim îl oferim”.

Acest standard minim îi şochează pe cetăţenii străini. Este curios faptul că la gările auto veceurile sînt cu plată, iar în aeroporturi toate closetele sînt gratuite şi curate, în pofida fluxului mare de pasageri.

La punctele de trecere şi control, amplasate la frontiera Moldovei, situaţia nu este cu mult mai bună decît la autogările din raioane. Solicitat de corespondentul noi.md să comenteze situaţia acestor closete, Serviciul de Presă al Serviciului Vamal a solicitat o cerere în scris, apoi a invocat un timp îndelungat faptul că specialiştii pregătesc răspunsul (se pare că ei construiesc urgent closete noi, pentru a raporta în faţa presei). A trecut o lună, iar răspunsul așa și nu a mai venit.

Noi ştim însă foarte bine că oamenii care traversează frontiera moldovenească devin deseori ostatici ai circumstanţelor, rămînînd blocaţi în zona vamală cu orele. Deseori, ei sînt nevoiţi să meargă la veceu în tufişurile din apropiere, unde totul e murdar sau achitînd 3 lei, să-şi reţină respiraţia pentru a nu pierde cunoştinţa din cauza mirosului insuportabil de urină.

Chestiunea e personală, iar caracterul - social

Cîte veceuri publice sînt în ţară e greu de spus – asemenea date pur şi simplu nu există. La Chişinău sînt 16 şi toate sînt amplasate în parcuri. E altă întrebare în ce stare se află ele. Cele mai vechi veceuri publice din capitală au apărut încă în perioada sovietică. Acestea sînt clădiri aparte, dar majoritatea se află în subsoluri. Ce să mai spunem, e ruşinos să duci turiştii încolo, dar nici ei nu vor să intre încolo. Totodată, în oraş mai activează doi agenţi economici, care se ocupă de bioclosete.

„Toate closetele publice, pe care le deservim, se află în parcurile din oraş, spune vicedirectorul Întreprinderii Municipale „Autosalubritate” Victor Sergheenco și toate necesită reparaţie capitală. Dar trebuie construite veceuri noi, pentru că majoritatea dintre ele se află în trecerile subterane, unde umiditatea e mare. Anual, noi efectuăm reparaţii curente – vopsim, văruim. În 2016, am reuşit să efectuăm o reparaţie semi-capitală. Dar pentru a le aduce la starea cuvenită este necesară o reparaţie capitală. Noi cerem o anumită sumă în acest scop, dar din buget ni se alocă mai puţini bani, care sînt suficienţi pentru un volum mic de lucrări”.

Consilierul municipal al Partidului Socialiştilor Vitalii Mucan confirmă faptul că pentru veceurile publice sînt alocate puţine mijloace, de aceea, ele par abandonate. „Oraşul are nevoie de closete publice. În prezent, două veceuri publice, amplasate în centrul capitalei, sînt date în arendă şi sînt contra plată. Celelalte pe sectoare: la Buiucani şi Rîşcani – cîte cinci, la Botanica – patru. În total, pentru deservirea celor 14 closete anual se cer 1,3 milioane de lei. În 2016 Primăria a alocat doar 510 mii de lei, iar pentru anul curent sînt prevăzute 648 de mii de lei. În mod normal, ele trebuie curăţite de cel puţin două ori pe zi. Sînt persoane care răspund de asta. Toate veceurile însă necesită reparaţii urgente. Există lucruri ce trebuie făcute pentru oameni. Primăria trebuie să găsească mijloace pentru reparaţia lor, creînd condiţii pentru orăşeni şi oaspeţi. În realitate, e posibil de găsit bani în buget şi de făcut ordine în acest domeniu”, susţine consilierul.

Dacă noi tindem spre standardele europene de viaţă, atunci de ce să nu începem să implementăm aceste standarde de la cele mai elementare şi vitale: deschiderea unor veceuri curate, comode, apropo, cu accesul la ele a persoanelor cu dizabilităţi? De ce în Ungaria, de-a lungul traseelor, în cîmp deschis stau clădiri cu inscripţiile respective – WC, unde poţi intra gratuit, acolo e luminos, curat, este hîrtie igienică, săpun, apă cadă, iar la noi aceste lucruri nu sînt nici măcar la autogările din centrele raionale? Se pare că răspunsul la această întrebare se ascunde în fraza genială a lui Bulgakov, rostită de profesorul Preobrajenski în romanul „Inimă de cîine”: „Dezastrul nu e în closete, ci în cap”.

Din această cauză avem closetele respective, care, apropo, sînt cartea de vizită a oricărui oraş şi stat. Vreţi să cunoaşteţi nivelul de cultură al populaţiei locale, intraţi în veceul public. Dacă omul a crescut în condiţiile, în care closetul este o instalaţie din lemn în grădină cu o gaură în podea, atunci pentru el e straniu că veceul poate fi altfel. Prin aceasta se explică şi faptul că populaţia noastră nu se poate obişnui să folosească canalizarea, fără a arunca acolo scutece şi alte deşeuri, care duc la blocarea acestora.

Banii nu au miros

Deseori auzim fraza „Banii nu au miros”, care provine din Roma Antică. Împăratul Vespasian a pronunţat-o drept răspuns la reproşurile feciorului său privind introducerea taxelor pentru utilizarea veceurilor. Vespasian dorea să-şi suplinească haznaua şi nu a ezitat să folosească aceste metode.

„Eu cred că Primăria nu trebuia să dea în arendă veceurile publice, chiar dacă nu poate suporta aceste cheltuieli, spune Vitalii Mucan. Trebuie să înţelegem în ce condiţii pot fi transmise în arendă spaţiile unui agent economic. De exemplu, veceul din centrul capitalei a fost dat în arendă, iar deasupra lui a fost construită o clădire cu două etaje – pizzeria. Nu e etic”. E straniu că acest local se bucură de popularitatea celor care doresc să mănînce şi să stea, să discute. Imediat îţi vine în minte fraza “lîngă budă”.

„Contractul de arendă a acestor obiecte trebuie încheiat echilibrat, trebuie discutate toate punctele de interacţiune dintre Primărie şi agentul economic, cu condiţia că el va efectua reparaţia capitală, susţine Victor Sergheenco. Posibil, această decizie ar fi soluţionat problema veceurilor din oraş. Cît priveşte numărul closetelor, în opinia mea, în parcuri ele sînt suficiente. Probabil, ele sînt necesare în centrul oraşului, unde este un flux mai mare de orăşeni şi turişti. Dar, cel mai probabil, acolo sînt necesare bio-closetele. Totodată, numărul lor este suplimentat cu succes de obiectele comerciale, cafenele, autogări şi alte locuri publice”.

Dar dacă vă plimbaţi prin parc şi aveţi nevoie de veceu, de regulă, în cele mai multe instituţii publice, accesul la veceu este închis. Medicii sanitari menţionează că nu există o lege, care ar restricţiona accesul oamenilor în instituţiile publice. Dar fiecare administraţie are propriile viziunile în acest sens – persoanele străine să nu aibă acces la veceu. De exemplu, la Praga, partea veche a căruia este inclusă în lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, puteţi intra în orice muzeu sau instituţie pentru a vă folosi de veceul (gratuit). La New York puteţi intra în cel mai luxos hotel cu acelaşi scop (şi la fel gratuit). De ce în Moldova chiar şi în capitala ei avem probleme la acest capitol?

Putem face deosebirea dintre un primar bun și unul incapabil nu doar judecînd după starea drumurilor, trotuarelor, dar şi a veceurilor publice. La Chişinău, de care răspunde primarul general Dorin Chirtoacă, situaţia closetelor este la fel ca şi cea a drumurilor şi trotuarelor. Cu alte cuvinte – Coloniţa în capitală.

0
0
1
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?