Apele albaneze ale lacului Ohrid au dezvăluit un secret

Analizele științifice și săpăturile vor mai dura mulți ani, dar apele albaneze ale lacului Ohrid au dezvăluit deja un secret. Ele ascund rămășițele celui mai vechi oraș lacustru descoperit pînă în prezent pe continentul european, scrie Le Figaro.

Recent primite de la un laborator al Universității din Berna, rezultatele datării cu radiocarbon a unor mostre de piloți recuperate din acest sit palafit, descoperit în largul coastei micii peninsule Lin, plasează acestora vîrsta între 6.000 și 5.800 de ani î.Hr. „Din cîte știm, situl lacului Lin este cel mai vechi din Europa. El (…) este mai vechi decît cele cunoscute pînă în prezent în Mediterana și în regiunea alpină”, a declarat pentru AFP arheologul Albert Hafner, director de cercetare la Universitatea din Berna.

În ultimii patru ani, acest profesor a co-dirijat activitatea unei echipe de arheologi albanezi și elvețieni care au efectuat săpături în apele de smarald ale lacului Ohrid, cel mai vechi lac din Europa și sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, pe care Albania îl împarte cu Macedonia de Nord. „În nordul Alpilor, cele mai vechi situri datează din jurul anului 4000 î.Hr., iar mai la sud, în lacurile alpine italiene, acestea datează din jurul anului 5000 î.Hr.”, explică acest expert în locuințele lacustre neolitice europene. Aceste sate erau formate din case construite pe piloni deasupra apei sau în zone inundate în mod regulat de creșterea nivelului apei.

Fermierii preistorici

Potrivit primelor estimări, orașul de pe lacul din Balcani ar fi putut fi locuit de 200 pînă la 500 de persoane. Asistați de scafandri profesioniști, arheologii continuă să coboare pe rînd pe fundul lacului pentru a scoate la suprafață fragmente fosilizate și bucăți de țăruși de stejar. Analiza inelelor de creștere ale acestor trunchiuri prin metoda dendrocronologiei ar trebui să ofere „informații prețioase despre condițiile climatice și de mediu” din acea perioadă și despre viața de zi cu zi a locuitorilor orașului, explică arheologul Adrian Anastasi, care conduce echipa de cercetători albanezi. „Stejarul este ca un ceas elvețian, foarte precis, ca un calendar”, subliniază Albert Hafner.

„Pentru a înțelege structura acestui sit paleolitic fără a-l deteriora, ne mișcăm foarte încet și foarte atent”, explică Adrian Anastasi. Vegetația abundentă nu ușurează deloc munca. „Construirea satului lor pe piloți a fost o sarcină complexă și este important să înțelegem de ce acești oameni au ales acest tip de arhitectură”, adaugă el. Deocamdată, se presupune că agricultura și creșterea vitelor au fost principalele activități ale acestor săteni. „Am găsit diverse semințe, plante și, de asemenea, oase de animale sălbatice și domestice”, spune Ilir Gjepali, profesorul albanez de arheologie responsabil cu efectuarea unei prime selecții a materialelor scoase la suprafață.

Printre primii oameni sedentari din Europa?

Fiecare coborîre pe fundul lacului oferă informații valoroase pentru reconstituirea arhitecturii locuințelor sau a organizării vieții sătenilor, care ar fi putut fi printre primii sedentari de pe continentul european, potrivit lui Adrian Anastasi. După o scufundare de două ore, Kristi Anastasi, un cercetător albanez în arheologie subacvatică, a găsit o cantitate mare de material arheologic, ceramică și fragmente de unelte din silex la o adîncime de patru metri. Probele sînt trimise în mod regulat la laboratoarele universitare din Berna pentru analiză.

Arheologii au descoperit că orașul a fost probabil fortificat. Aceștia estimează că aproximativ 100.000 de țăruși au fost înfipți pe fundul lacului de lîngă Lin, „o adevărată comoară pentru cercetare”, spune Hafner, adăugînd că cercetările asupra sitului ar putea dura încă aproximativ douăzeci de ani. „Pentru a se proteja astfel, au fost nevoiți să taie o pădure”, spune el. De cine să se protejeze? Este dificil pentru arheologi să aibă un răspuns în acest moment. „Acestea sînt situri preistorice cheie care prezintă interes nu doar pentru regiune, ci pentru întreaga Europă de sud-vest”, spune arheologul.