Unde erau cazați artiștii de circ aflați în vizită la Chișinău

Cei mai importanți artiști de circ care veneau la faimosul circ din Chișinău, renumit în URSS, se cazau în hotelul circului, care la început nu avea o clădire specială și ocupa o aripă ("piciorul" clădirii de nouă etaje în formă de T) în a doua casă de pe strada Florilor.

Despre acest lucru a povestit vicepreședintele Uniunii Scriitorilor Pușkin din Moldova, Nikita Popov.

Pe pagina sa din rețeaua de socializare el a amintit că tuturor în copilărie ne plăcea să mergem la circ, dar un eveniment deosebit de luminos pentru locuitorii orașului nostru era o excursie la renumitul în întreaga URSS circ din Chișinău, care la momentul construcției sale (începutul anilor 1980) era al patrulea circ din lume după capacitate și aproape primul - după dotare. L-au vizitat mulți artiști de circ remarcabili: Kio, Kuklachev, Akopyan, Oleg Popov etc. Participarea la aceste evenimente a fost întotdeauna o sărbătoare. Circul din Chișinău dădea aproape trei spectacole pe zi și era un program de lucru fără precedent nu doar pentru cel sovietic, ci și pentru orice instituție de circ străină.

Dar puțini oameni erau interesați de locul unde erau cazați artiștii de circ. La început, hotelul circului nu avea o clădire specială.

"Ocupa o aripă ("piciorul" într-o clădire de nouă etaje în formă de T) în a doua casă de pe strada Florilor. Celelalte două aripi erau ocupate de apartamente ale unor cetățeni obișnuiți. Apartamente nu tocmai confortabile, de tip hotel cu o cameră, aș spune, și fără balcoane sau logii. Dar aceste apartamente aveau bucătării imense. Cu toate acestea, oamenii care se mutau acolo, precum părinții mei, se aflau din nou la " rînd la apartament" pentru a-și îmbunătăți condițiile și numărau lunile pînă cînd se mutau în mult așteptatul "apartament cu două sau trei camere". Oamenii din casă trăiau foarte divers - pe un coridor puteau locui ofițeri de poliție, angajați ai Ministerului de Finanțe al RSSM (bineînțeles, nu de rang înalt), muncitori obișnuiți sau femei de serviciu, oameni de știință, chiar șefi ai unor agenții de stat (unul dintre acești șefi conducea un "Volga-Universal" teribil de scump în acei ani). Dar vecinii trăiau, în linii mari, prietenește", a scris Nikita Popov.

Potrivit acestuia, niciunul dintre locatari nu a agreat hotelul de circ. Oaspeții săi puteau porni muzica tare și arunca ceva pe fereastră.

"Dar puteam vedea în viață, în afara arenei, astfel de oameni de care rîdea sau era aplaudată întreaga Uniune și chiar întreaga lume. Astfel, am reușit să-l văd pe Kuklachev de aproape și chiar să-i strîng mîna. Aveam în jur de opt ani. Ah, da, în hotelul circului era singurul telefon orășenesc din casă, fără să punem la socoteală automatul, care se strica tot timpul. Și aproape toți locatarii, pentru a da un telefon urgent, alergau la parter la "recepție". E ciudat să te gîndești la asta acum, pentru că toată lumea are telefoane mobile! Iar în anii '80, locatarii casei erau nevoiți să trăiască fără telefon deloc, deoarece casa nu era în principiu telefonizată, iar liniile spre hotel, precum și spre aparat, erau conectate prin "aer". Bineînțeles, printre cei cazați se aflau întotdeauna foarte mulți copii. Erau și tineri artiști de circ, cu care era mai bine să nu te confrunți, deoarece aceștia, simțindu-și forța fizică, le plăcea să se bată și să-i bruscheze pe copiii care locuiau în casă", a declarat vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Potrivit lui, ulterior, hotelul circului s-a mutat într-una din clădirile de vizavi de circul propriu-zis, iar angajații unor organizații au început să locuiască în "piciorul" lăsat liber.

Nikita Popov a declarat că ar dori să viziteze circul din Chișinău, care are nevoie de restaurare, și să se amuze la un nou spectacol. Dar, deocamdată, acestea sînt doar vise.