Vînătoarea de vrăjitoare. Cine are nevoie de izolarea Rusiei? Partea 2

În prima parte a acestui studiu am vorbit despre încercările de a izola Rusia geopolitic și despre posibilele consecințe ale acestei politici. Azi revenim la problema dată.

Vor avea de suferit toți

Cineva poate subaprecia situația creată, dar izolarea unui stat de dimensiunile Rusiei , desigur, are un impact distructiv asupra dezvoltării civilizației umane. Fiecare persoană zdravănă la cap înțelege rolul istoric al Rusiei în lume. Fiecare persoană care cunoaște istoria știe ce rol a jucat Rusia în formarea omenirii moderne. De aceea izolarea acestui stat mondial, care are posibilități colosale, un potențial politic, economic, militar, natural și uman incomensurabil, duce la distrugerea întregului climat civilizațional.

Pentru unii, desigur, acest scenariu este avantajos. Folosindu-se de crizele periculoase din spațiul post-sovietic, un șir de elite occidentale încearcă de ani buni să împingă Rusia în izolare. Putem să nu fim de acord cu conducătorii Rusiei, dar pentru ce să sufere poporul celui mai mare stat din Eurasia? De ce să sufere oamenii, care decenii în șir au trăit cu geamurile deschise și spre Europa, dar și spre America? Tensiunile continue între Occident și Rusia se pot solda nu doar cu o escaladare politică, dar și cu un conflict armat real , care va afecta dezvoltarea întregii planete și, posibil, va pune sub semnul întrebării chiar și existența omenirii contemporane.

«Nu a existat dușmănie»

De altfel, în ultimul timp vedem careva sclipiri de conștiință în această direcție. Cel mai important moment al relațiilor politice internaționale din ultimul timp a fost întrevederea pe care au avut-o președinții SUA și al Rusiei la Geneva. Ea a redus puțin din intensitatea tensiunilor și din confruntarea Rusiei cu Occidentul, și ne place să credem că a marcat o nouă etapă în dezvoltarea relațiilor ruso-americane. După plecarea republicanului Donald Trump, mulți credeau că noul președinte al SUA democratul John Biden va conduce țara pe calea escaladării conflictului politic cu Moscova. Dar după un șir de declarații nediplomatice, Biden a găsit voința să stabilească un proces de negocieri cu președintele Rusiei și conducerea de la Kremlin.

Ce putem spune despre această întrevedere? Nu a fost un salt mare, însă dialogul a început, și e unul chiar constructiv. Ambii lideri – negociatori perfecți, - au reușit să construiască poduri de contact.

Anterior, la Casa Albă se spunea că Biden intenționează să discute cu Putin un șir de probleme care necesită soluții imediate: controlul înarmărilor, schimbările climatice, implicarea armată a Rusiei în Ucraina, activitatea hackerilor ruși și persecutarea lui Alexei Navalinîi.

Kremlinul declara că președinții vor discuta despre problemele stabilității strategice, combaterea Covid-19, lupta contra crimelor cibernetice, iar «la desert» - problemele regionale, inclusiv situația din Orientul Apropiat, Ucraina și Nagornîi Karabah.

Din spusele lui Putin, în timpul discuțiilor «nu a existat dușmănie». Aprecierile Moscovei și ale Washingtonului diferă în diverse aspecte, însă ambele părți au demonstrat dorința de a se înțelege reciproc, și discuția a fost constructivă. Așa apreciază și însuși președintele rus. «M-am convins încă odată, că președintele Biden este o persoană cu experiență », - a spus Putin. Și a menționat, că între negociatori «eu trecut fulgerări de încredere»: «Lev Tolstoi a spus: în viață nu există fericire, există doar fulgerările ei, prețuiți-le. Mi se pare că în această situație nu poate exista o încredere familială. Dar fulgerările ei, pare-mi-se, au existat».

«Noi nu știm ce dispoziții politice există acolo (în SUA), nu cunoaștem dislocarea forțelor, nu putem înțelege unele amănunte. Există adversari ai relațiilor cu Rusia, există adepți. Ce forțe vor prevala, nu pot spune. Dar dacă după conversația noastră vor începe pași (de sancționare), asta va însemna încă o oportunitate eșuată », - a conchis președintele Rusiei.

Și președintele SUA a rămas mulțumit de întrevedere. În răspunsurile sale el sublinia că Rusia trebuie să-și păstreze reputația pe arena internațională, și că această reputație este incompatibilă cu atacurile cibernetice internaționale și cu limitarea libertății mass-media. Cu privire la impresia sa, Biden a declarat următoarele: «Tonalitatea discuției, - pere-mi-se ele au durat cca patru ore, - a fost bună, pozitivă. Nu s-au încercat presiuni. Dacă nu eram de acord, eu îmi exprimam dezacordul, explicam esența lui. Dacă el nu era de acord cu mine, la fel vorbea despre aceasta ». Și a continuat: «Eu am făcut ceea, pentru ce am mers acolo. Unu – noi am identificat domeniile interacțiunii practice dintre țările noastre, pentru a promova interesele noastre comune și a fi de folos întregii lumi. Doi – eu am dat de înțeles direct, că SUA va răspunde pentru acțiunile care dăunează intereselor noastre și ale aliaților noștri. Trei - am vorbit despre prioritățile și valorile țării noastre – el a auzit asta nemijlocit de la mine ».

«Prea multe cedări»

Însă unora această încercare de a începe un dialog nu le place .

În opinia congresmanului-republican Michael McCall , în ajunul summit-ului Biden a făcut prea multe cedări în fața lui Putin, fără a primi ceva în loc. «Cu privire la conducta «Nord Stream-2», el i-a făcut lui Putin un cadou enorm – i-a permis să termine construcția, și a pus astfel țările europene într-o dependență energetică față de Rusia», - a spus el în interviul pentru ziarul New York Post. Și senatorul-republican Linsay Graham l-a acuzat pe președintele SUA de «greșeli de calcul» la pregătirea întrevederii cu Putin. «El așa și nu a înțeles cine este Putin», - a spus legislatorul în emisia Fox News, și a concretizat că Biden nu a știut să pună presiuni pe liderul rus în privința persecutării opoziției în Rusia. În același timp, democrații din Congres au concluzionat, că șeful Casei Albe și-a atins scopurile în cadrul întrevederii cu liderul rus.

«Eu am fost satisfăcută pe deplin de felul cum Biden s-a confruntat cu Vladimir Putin și i-a dat în înțeles că administrația sa nu va lăsa fără răspuns acțiunile Rusiei », - declara influenta senatoare democrată Gene Shaneen.

Despre negocierile în cauză a vorbit și ex-președintele Donald Trump, care a avut o întrevedere similară cu Putin în a. 2018. El a spus, că Washingtonul nu a obținut nimic de la summit-ul din Geneva, iar Rusia, din contra, a avut de cîștigat. Deși este greu să acceptăm această opinie, deoarece reducerea tensiunilor dintre Rusia și SUA este fără îndoială un moment important și semnificativ, un punct de bifurcare, căci anterior noi toți balansam la limita unui conflict global grav, care putea diviza lumea.

În lupta pentru un loc sub soare

Această scindaredemult era pregătită de cei din spatele culiselor mondiale și însemna o nouă etapă în ciocnirea artificială a civilizațiilor. Acest proiect a fost sonorizat încă la finele secolului XX, dar azi s-a transformat într-o confruntare polarizată, care riscă să producă un conflict și mai fierbinte. Pe scurt despre esența acestei scindări grave a lumii, care este un proces creat de om, reglementat de sus, de la piscurile piramidei inițiatice a elitelor aflate la putere. A piramidei, din care aceste elite nu fac parte, ele fiind doar executorii unei voințe străine, supreme.

Despre divizarea lumii în regiuni, în civilizații închise, aparte, a vorbit încă Samuil Huntington, sociolog și politolog american, în tractatul său istorico-filozofic «Ciocnirea civilizațiilor». Încă atunci, la finele sec.XX, a fost pusă temelia acestor idei. Foarte simple, de altfel. În urma crizei globale se creează anumite spații mari. Consolidate de religii, tradiții și de infrastructura economică. Așa numita autarhie a spațiilor mari, despre care a scris economistul german Daniel Friedrich List la începutul sec. XX.

Friedrich List a fost printre primii critici duri ai școlii clasice de economie politică. El l-a blamat pe Adam Smit și pe urmașii lui ca fiind «o școală cosmopolită» și susținea că liberul schimb universal era acel ideal, care putea fi atins doar într-un viitor foarte îndepărtat. În prezent, - susținea el, fiecare națiune trebuie să asigure dezvoltarea propriilor producători din contul taxelor de import și chiar a stabilirii unor interdicții depline. Doar în rezultatul folosirii unor asemenea mijloace țările de genul Germaniei, Rusiei, SUA ar putea să atingă eficiența industrială și să concureze cu Britania. Principalul este conceptul său privind spațiile politice și economice mari, autonome și autosuficiente.

Însă azi acest concept al lui List, complicat de Hantington, a căpătat o altă configurație, căci a început să servească procesele de confruntare între civilizații și cele mai mari state ale lumii, cum ar fi UE, RPC, Rusia, India, lumea islamică. Aceste spații luptă reciproc pentru un loc sub soare, asta în timp ce nu se opun conducerii mondiale, situate mai sus. Fiecare civilizație de acest fel are un anumit ton și un anumit nivel de acces și inițiere. Desigur, este vorba despre elite. În acest caz, de statele naționale nici nu mai e nevoie, ele-s absorbite, înghițite de noile centre politice regionale. Iar aceste centre, la un nivel strict reglementat, au acces la topul mondial. Ele nu contactează deloc cu piscul piramidei, primind setări și indicații în ordine directivă. Periodic, aceste spații politice mari se ciocnesc între ele, fapt care impune elitele locale să înăsprească măsurile de suprimare a micilor elite de stat și a populației locale.

În viziunea noastră, cum am mai spus, confruntarea dintre Rusia și SUA este un proces creat de om, reglementat de topul mondial. În spatele lui se află proiectul unei lumi divizate, guvernate totalitar.

Din cauza acestor proiecte geopolitice, timp de un deceniu lumea balansează la limita prăpastiei istorice. Evident, asta nu poate dura mult timp. Izolarea Rusiei, asmuțirea ei iscusită asupra Occidentului, dar și a Ucrainei, este foarte periculoasă pentru toți, de la India la Canada și Brazilia, deoarece în lume există actori care, ne place sau nu, au jucat și joacă rolul-cheie politic, economic și de formare a sistemului

Confruntarea nu a dispărut

Recentele evenimente din Caucaz, retorica de forță a conducerii turce vorbesc despre aceea, că în lume apar spații geopolitice noi și destul de periculoase. Printre acestea, proiectul turcesc al Marelui Turan, care va trebui să ajungă la Mongolia. Acest stat puternic de pe acum încearcă Caucazul slăbit, tinde să devină actor mondial. Dacă va fi așa, nu mai poate fi vorba despre o coloană vertebrală a Eurasiei, cum numim noi uneori Federația Rusă. Este clar, că cei care tind să construiască Marele Turan împing Rusia în izolare. Aceleași forțe și lideri, care construiesc viitorul spațiu economic anglo-saxon sub egida monarhiei engleze. Aceleași forțe, care au incendiat Africa de Nord și Orientul Apropiat, și care au condamnat Europa prin inundarea ei cu milioane de refugiați cu viziuni religioase și ideologice absolut străine popoarelor europene neaoșe.

Și azi, fără a ține cont de ce se petrece în alte părți ale lumii, Rusia este învinuită de totalitarism, agresiune, destabilizare mondială. Dar este evident: cu Rusia nu se poate vorbi de pe poziții de forță, și dacă dorim să vedem în Rusia o parte stabilă a omenirii civilizate, trebuie să înțelegem, că relațiile cu ea trebuie să fie constructive, de bună vecinătate. Un proiect de stabilitate strategică în lume, apărut în rezultatul negocierilor dintre Biden și Putin, poate deveni cel mai important jalon în această privință. Doar așa lumea se va deschide în fața viitorului, va da omenirii șansa unui trai în stabilitate, armonie și prosperare, iar toate celelalte provocări ale timpului omul le va soluționa de sine stătător.

De altfel, evenimentele recente au arătat, că nu avem prea multe speranțe să fie așa. Pe de o parte, există semnale care parcă ar confirma posibilitatea construirii unui dialog constructiv între Rusia și occident. Spre exemplu, cancelarul german Angela Merkel a îndemnat să fie invitat președintele rus Vladimir Putin la summit-ul UE din 24-25 iunie. În Germania se crede că întrevederea bilaterală a lui Vladimir Putin cu colegul lui american poate contribui la normalizarea relațiilor dintre partea rusă și Occident. Merkel a menționat, că în colaborarea cu Moscova Europa ar trebui să schimbe cursul spre îmbunătățirea treptată a relațiilor.

Însă această propunere nu a fost sprijinită de majoritatea celorlalți participanți la summit. Iar Merkel însăși, în scurt timp, va pleca din politica mare, și opinia ei nu are consecințe de lungă durată.

După care s-a produs incidentul cu contratorpilorul Defender al FMM ale Marii Britanii, care conform părții ruse a trecut hotarul Federației Ruse și a intrat în apele teritoriale din regiunea capului Fiolent din Crimeea. Grănicerii ruși au fost nevoiți să deschidă focul de avertizare. Kremlinul a calificat incidentul ca pe o provocare deliberată, iar englezii au declarat că intenționează să acționeze la fel și de acum încolo.

Reieșind din faptul că din anturajul lui Biden răsună declarații de susținere a englezilor, incidentul chiar nu este un accident, ci o provocare bine pusă la punct, menită să anuleze rezultatele reuniunii de la Geneva. Probabil, cuiva nu-i este pe plac faptul, că după întrevederea celor doi președinți ar putea începe mișcarea de apropiere reciprocă, și că Putin, cum se vede, nu este răul universal. Și atunci această mișcare trebuie stopată.

Deci, confruntarea nu a dispărut, și atenuarea ei va fi destul de dificilă.

Veaceslav Matveev