Un loc al puterii, pe care noi l-am pierdut. Stadionul republican împlinește 70 de ani

O cunoștință de-a mea, pasionat de teoriile exoterice, susține că Stadionul republican din Chișinău este un loc al puterii, el fiind plin cu energia sportivilor-învingători, triumful campionilor și vuietul entuziast al tribunelor. Anume de aceea această energie a învingătorilor nu trebuie cedată străinilor. Cui va aparține acest loc al puterii – iată motivul, pentru care acum se dă o adevărată luptă.

Are sau nu dreptate – este altceva. Dar așa sau altfel, pe 25 august inexistentul deja Stadion republican a împlinit 70 de ani. Să ne amintim cum au început toate.

Trecutul glorios

Dela de 15 ani, țara noastră se descurcă fără principalul edificiu sportiv – Stadionul Republican. Cîndva acesta era mîndria republicii. Construit în 1952 la indicația personală a lui Leonid Brejnev, pe atunci prim-secretar al CC al Partidului Comunist al Moldovei, inițial el arăta destul de modest: existau doar două tribune.

Însă în 1956 Clubul de Fotbal „Burevestnik” (așa s-a numit pînă în 1957 actuala echipă „Zimbru”) a intrat în liga superioară a campionatului URSS la fotbal și pentru meciurile de acest nivel era nevoie de un edificiu mai solid. Într-un timp foarte scurt, de doar două luni, stadionul a fost finalizat: au apărut tribunele laterale și au fost reconstruite cele existente, a fost amenajat teritoriul, construiți pilonii de iluminare, instalat panoul electronic.

Dar perioada de înflorire a stadionului a revenit anilor 70 ai secolului trecut, după ce în 1974 el a fost reconstruit. Cel mai mare complex sportiv din republică ocupa 10 000 de metri pătrați și includea: terenul de fotbal, pistele de curse, un pavilion cu săli de sport pentru lupte și haltere, terenuri pentru tenis și alte construcții. Numărul de locuri în tribune a fost prevăzut de 21 580. Stadionul a găzduit evenimente sportive de cel mai înalt nivel: meciurile Campionatului de fotbal al URSS, deschiderea spartachiadelor RSSM, diverse sărbători sportive, cupe, campionate de fotbal, competiții unionale la atletism și alte genuri de sport.

Deschiderea Spartachiadei VI, a.1975

Aici au evoluat echipele cele mai renumite pe atunci – „Baia” și „Flamenco” din Brazilia, „Eintracht” din Germania și „Borussia”, Dortmund. Aici au fost stabilite chiar recorduri mondiale. Dar ce pasiuni s-au aprins cînd, în octombrie 1994, la Jocurile Euro 1996, cu scorul 3:2, selecționata Moldovei a învins-o pe cea din Wales! În sfîrșit, suporterii în etate își amintesc cum a intrat stadionul nostru în istoria fotbalului mondial, după ce, la 1 septembrie 1996, la jocurile de calificare pentru Euro 1996 Anglia a jucat cu Moldova și pentru selecționata engleză a evoluat viitorul star David Beckham.

Meciul de fotbal «Nistru» - «Spartak», a.1983

«…Pînă la temelie, și apoi»

Însă aici victoriile și reușitele se termină, începe o cu totul altă istorie – de declin, apoi și de distrugere. De la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut, deși meciurile erau organizate în continuare, stadionul a încetat să mai corespundă normelor europene și necesita o reconstruire. Dar bani pentru asta nu erau. O parte dintre obiectele de pe teritoriul Stadionului republican, în pofida interdicției legislative, în mod neînțeles a ajuns în proprietate privată. În rezultat, în a. 2003 reprezentanții FIFA și UEFA au interzis desfășurarea competițiilor sub egida lor pe Stadionul republican. De aceea meciurile selecționatei Moldovei au fost transferate pe stadionul «Șerif» din Tiraspol.

Pe atunci, Departamentul tineret și sport a evaluat reconstrucția stadionului – suma era de 10 - 20 milioane de dolari. În a. 2006 FIFA și UEFA au propus să achite reconstrucția stadionului, dar ulterior au renunțat la acest proiect. Conform unei versiuni, din motiv că autoritățile țării nu au acceptat condiția oficialilor europeni de a transmite stadionul la bilanțul Federației de fotbal din Republica Moldova.

Și iată că la începutul a.2007 Federația de fotbal din Republica Moldova a declarat, că un oarecare investitor este gata să aloce bani pentru reconstrucția stadionului. Guvernul a decis să demoleze toate clădirile de pe teritoriul lui, iar stadionul să fie transmis Federației de fotbal. În vara aceluiași an cea mai mare parte a clădirilor a fost demolată și locul unde a fost stadionul a ajuns un maidan.

Însă construcția noii arene așa și nu a început. La finalul demolării stadionului s-a dovedit, că Federația de fotbal nu avea nici un contract cu investitorul, nici bani pentru reconstrucție, nici un proiect al lucrărilor de edificare a noului stadion. După asta dreptul de a construi a fost transmis Agenției sportului, apoi – Ministerului construcțiilor și dezvoltării teritoriilor din RM.

În loc de sărbători sportive – ruine și pustiire

De la 2007 încoace, s-au tot făcut încercări de a renaște stadionul, dar fără succes. Circulau diferite zvonuri despre viitoarea lui soartă. Ba că pe acel loc va fi construită o ambasadă, ba – că un hipermarket, ba – că un centru de afaceri, ba că un complex rezidențial. Dar și azi avem acolo un maidan delăsat, existența căruia într-o vreme a fost dată uitării.

Un motiv de a ne aminti despre locul în care altă dată era amplasat Stadionul republican a apărut în a.2017 : după renumita ninsoare din aprilie, acesta a fost folosit pentru depozitarea crengilor uscate, fapt soldat cu un incendiu de proporții, la stingerea căruia au muncit 16 echipe de pompieri. Nu era clar ce anume va apărea pe locul dat. Mulți specialiști cred că nu se merită ca pe locul fostului Stadion republican să fie construite edificii sportive. Pentru că în caz că se va aduna o mulțime mare de oameni, străduțele înguste din preajmă vor avea de suportat o încărcătură prea mare. Și investitorii potențiali au pus trei condiții de bază: unu – obiectul în sine al investiției, doi – existența resurselor pentru valorificarea investițiilor conform standardelor acceptate de investitor, trei – mediul favorabil. La moment, este cam dificilă garantarea respectării tuturor acestor condiții, poate de aceea investitori încă nu s-au găsit.

Visele nu întotdeauna devin realitate

Dar visul de a reînvia fosta frumusețe și mîndrie a republicii nu-i părăsea nici pe locuitorii simpli, nici de oamenii de creație. La începutul a. 2018 Editura DAS cu sprijinul Uniunii Arhitecților din RM a anunțat un concurs întitulat «Bătălia titanilor crearea conceptului arhitectural al Centrului de artă contemporană din Chișinău». Opt arhitecți au elaborat propriile concepte ale centrului, care conform condițiilor concursului urma să fie amplasat anume pe locul fostului Stadion republican.

În rezultatul verdictului unui juriu internațional, învingător în concurs a devenit arhitectul Eduard Creangă. Proiectul lui se baza pe dorința de a exprima ideea legăturii dintre trecut, prezent și viitor. Autorul a fost grijuliu cu intrările arcuite dinspre străzile Tighina și Ismail, care s-au mai păstrat, ca parte integrantă a mediului urban ți monumente ale epocii sovietice. Linia care le unește formează un fel de axă compozițională. În opinia lui Eduard Creangă, în prezent refacerea unui stadion veritabil în acest loc este ireală, dar edificarea unui Centru de artă contemporană este foarte posibilă.

Așa, în viziunea arhitectului, ar putea arăta acest loc

«Prea gras»?

Dar viziunii arhitectului moldovean, la fel ca și celorlalte proiecte, nu i-a fost dat să se realizeze. Locul fostului Stadion republican din centrul capitalei le-a căzut cu tronc la inimă reprezentanților ambasadei americane.

Primele informații despre aceasta au apărut în mai, 2018 , după ce Ministerul infrastructurii și economiei a propus pentru dezbateri publice proiectul de lege privind comercializarea terenului de pe strada Tighina,12 în vederea construirii acolo a ambasadei SUA.

Reacția societății moldovenești a fost extrem de negativă. Despre inadmisibilitatea construirii unei ambasade străine pe locul obiectului sportiv preferat de chișinăuieni au vorbit persoane publice, politicieni din opoziție, cetățeni simpli. «E prea gras pentru orice ambasadă. Este o lingușire din partea autorităților noastre», - așa a apreciat liderul PCRM Vladimir Voronin planurile de comercializare a terenului. Ion Ceban, care pe atunci nu era primar de Chișinău, ci liderul fracțiunii PSRM în consiliul municipal, a fost alarmat de graba cu care a fost luată această decizie – a găsit-o anormală.

În ciuda situației scandaloase și a criticii dure din partea locuitorilor Moldovei, James Pettit, ambasadorul de atunci al SUA în Moldova, insista ca noul oficiu al ambasadei să fie amplasat anume pe acest teren – cică, diplomații americani au căutat un loc potrivit pentru complexul ambasadei timp de un deceniu, și le-a plăcut anume acesta.

Firește, opinia diplomatului străin a contat mai mult ca opinia cetățenilor țării. Și la 18 iulie,2018 guvernul protejatului PDM Pavel Filip a aprobat proiectul de transmitere a teritoriului Stadionului republican ambasadei SUA în Moldova. Pe post de autor al inițiativei legislative, Guvernul s-a angajat să răspundă de estimarea valorii terenului, negocierea prețului și semnarea contractului de comercializare a imobilului.

Imediat după această decizie a apărut o petiție online, cu îndemnul de a apăra Stadionul republican. «Noi, chișinăuienii, ne exprimăm dezacordul categoric cu acest pas al conducerii țării și înaintăm un șir de propuneri, care urmează a fi discutate cu societatea civilă », - se spunea în petiție. Autorii documentului își bazau opinia pe faptul, că soarta unui obiect așa de important pentru viața orașului trebuie decisă prin referendum. În opinia autorilor, «transmiterea teritoriului Stadionului republican în proprietatea misiunilor diplomatice este un pas periculos și provocator, care va permite forțelor politice din republică să folosească din plin cartea geopolitică ». În finalul petiției a răsunat îndemnul ca guvernul să-și revadă poziția și să propună părții americane alte terenuri.

Dar nici guvernul, nici parlamentul controlat pe atunci de PDM, nu a plecat urechea la îndemnurile miilor de cetățeni, și la închiderea sesiunii de vară deputații au votat legea scandaloasă în două lecturi deodată.

În consiliul municipal Chișinău, fracțiunea partidului socialiștilor s-a împotrivit pierderii Stadionului republican și a propus mai multe variante de acțiune – spre exemplu, transmiterea teritoriului în proprietate municipală, adresarea către Curtea Constituțională cu solicitarea de a verifica legalitatea acestei tranzacții. Igor Dodon, pe atunci șeful statului, a declarat că nu va semna legea adoptată de parlament privind transmiterea terenului în proprietatea ambasadei americane, și a întors-o în parlament. Ping-pong-ul politico-sportiv nu s-a încheiat aici, și parlamentul controlat pe atunci de democrați a votat repetat pentru proiectul de lege, care prevedea transmiterea terenului de pe str. Tighina, 12 în proprietatea ambasadei SUA. În locul îndărătnicului Dodon, legea a promulgat-o președintele parlamentului Andrian Candu, pe care Curtea Constituțională l-a numit președinte interimar temporar al țării. Decretul privind transferul contra plată a imobilului a fost publicat de «Monitorul oficial» la 12 decembrie,2018. Documentul prevedea, că guvernul va asigura estimarea valorii, va conveni asupra prețului și va semna actul de înstrăinare a imobilului. Abia după asta terenul urma să fie transmis ambasadei SUA.

Însă lucrurile nu au mers mai departe, și iată că istoria modernă a Moldovei a mai făcut un viraj brusc. Pe 8 iunie,2019 a fost creată coaliția parlamentară PSRM- Blocul ACUM și numit guvernul de coaliție al Maiei Sandu. Pericolul pierderii puterii a impus PDM să facă niște pași disperați. Printre aceștia – ședința cabinetului de miniștri (inexistent, de fapt), convocată urgent de P. Filip în care el, numit în grabă de CC președinte interimar al țării, a anunțat transmiterea imediată a teritoriului Stadionului republican ambasadei SUA. Astfel democrații sperau să îmbuneze «partenerii» americani, dar degeaba: după ce Derek Hogan, ambasadorul de atunci al SUA, l-a vizitat pe Plahotniuc, a devenit clar pe cine se mizează în noul joc, și Plahotniuc a evadat din țară.

O luptă cu succes variabil

Puterea fiind schimbată, chișinăuienii sperau că locul așa de drag lor va aparține în continuare statului. Politicienii și persoanele publice au reluat discuțiile despre necesitatea unui referendum, și îndemnau diplomații americani să renunțe la acest cadou controversat și să aleagă pentru oficiul lor un alt loc, publicau scrisori deschise și organizau acțiuni de protest și flash mob-uri, iar fracțiunea socialiștilor din consiliul municipal a solicitat prim-ministrei să nu admită edificarea ambasadei pe acest teren.

Însă noua guvernare a urmat agenda anterioară, iar dl Hogan, deși recunoștea că Stadionul republican este foarte scump moldovenilor, nu accepta careva compromisuri.

Părea, că în această bătălie îndelungată și grea a apărut o lumină pe 3 decembrie,2020 – deputații au votat pentru revenirea Stadionului republican în proprietatea statului. Ei și-au argumentat decizia prin faptul, că legea privind transmiterea imobilului a fost adoptată fără a se ține cont de interesele naționale, nu a fost discutată cu specialiștii și societatea civilă. Nu s-a ținut cont nici de faptul, că terenul se află în centrul cultural-istoric al capitalei, și orice construcții pe acest teritoriu necesită acordul specialiștilor din diverse domenii.

Chișinăuienii s-au bucurat și au decis că acum por răsufla ușurați, da americanii s-au încordat și imediat au declarat că-s foarte dezamăgiți de această decizie și au îndemnat autoritățile moldovenești să revadă acest pas. Tot atunci a fost numită, pentru prima dată, cifra de 250 mln. de dolari, pe care ambasada intenționa să-i investească în edificarea noului sediu.

Așa că bucuria nu a durat, americanii au învins în această confruntare și au arătat cine este șef aici. Guvernul Sandu a condamnat decizia parlamentului, iar Curtea Constituțională a blocat legea privind returnarea stadionului în proprietatea statului. Rebelul președinte Dodon a fost înlocuit cu loiala președintă Sandu. Dar și parlamentul a plătit pentru acest pas curajos – ne amintim, că după o luptă aprigă cu utilizarea diferitor metode, inclusiv interzise, parlamentul a fost dizolvat și anul trecut au fost organizate alegeri anticipate, în care a învins PAS-ul proprezidențial.

Ce avem la moment? Lucrurile se mișcă cătinel în direcția necesară americanilor. În primăvară, guvernul Gavrilița a aprobat proiectul Acordului dintre puterea executivă din Moldova și SUA privind comercializarea Stadionului republican, iar deputații l-au ratificat.

Ambasada americană a prezentat un proiect despre cum va arăta locul renovat, unde pe ruine vor apărea clădiri moderne cu birouri, un campus diplomatic și un parc public, în care se vor putea plimba chișinăuienii.

Așa propun viitorii proprietari să doteze locul fostului Stadion republican.

Între timp, Partidul socialiștilor a început colectarea semnăturilor pentru desfășurarea unui referendum, care să decidă soarta faimosului stadion de altă dată. Doritorii pot semna imediat. Așa dar, lupta continuă?

Lidia Ceban