Guvernul visează la un “preț bun”, sau Privatizarea care durează 25 de ani

Recent, într-un interviu pentru portalul bălțean Nordnews Victor Parlicov, ministrul energeticii, a anunțat că autoritățile pregătesc pentru privatizare companiile RED Nord și FEE Nord, care dețin rețelele electrice din nordul republicii. Și doresc să obțină pentru ele un preț bun.

“Examinăm serios posibilitatea privatizării sau a unui parteneriat public-privat în baza acestor întreprinderi, în scopul atragerii investițiilor. Noi vrem să pregătim RED Nord și FEE Nord de privatizare, pentru a obține o finanțare bună, un preț bun, echitabil. Pentru aceasta trebuie să le sporim eficiența”, - a declarat Parlicov.

Publicul s-a agitat – se vinde și ce a mai rămas. Vom aminti publicului: guvernul încearcă să comercializeze, în diferite configurații, rețelele de nord și nord-vest deja de 25 de ani, însă doritori să plătească “un preț bun” nu se găsesc. S-ar putea să nu se găsească nici de această dată.

Cum aproape toate rețelele electrice din Moldova mai nu au ajuns în posesia “Union Fenosa”

În a. 1998, pentru a îndeplini Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, parlamentul a aprobat Conceptul privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic. Guvernul urma să elaboreze și să prezinte spre aprobare proiectele individuale de privatizare a opt întreprinderi energetice din țară – Centrala termoelectrică nr.1 (CTE-1, Chișinău), Centrala termoelectrică nr.2 (CTE-2, Chișinău), Centrala electrică Nord (CTE - Nord ,Bălți), precum și rețelele de distribuție din capitală, cele din nord, sud și nord-vest .

Necesitatea transmiterii lor în proprietate privată era explicată prin acumularea insuficientă a plăților de la consumatori, din care cauză se formaseră datorii debitoare cronice; efectuarea majorității plăților prin operații barter și compensări reciproce, care constituiau 60-65% din suma totală a operațiunilor; neacoperirea, din tarife, a costurilor necesare viabilității economice a sectorului electroenergetic; pierderile tehnice mari și furtul energiei electrice (1/4 din toată energia electrică livrată); echipamentele învechite, managementul prost, etc.

Pentru prima oară, rețelele de nord și nord-vest au fost scoase la un concurs investițional la finele a.1999. Atunci, ofertantul cel mai probabil pentru cumpărarea lor era compania spaniolă “Union Fenosa”, care a propus pentru rețele 15 mln. de dolari. Însă legislația interzicea transmiterea tuturor întreprinderilor unui singur investitor, pentru a nu crea o companie-monopolistă, și în rezultat “Union Fenosa” a achiziționat, cu 25,3 mln. de dolari, doar rețelele centrale, de sud și din Chișinău. Deși se zvonea că guvernul nu a acceptat prețul oferit de spanioli.

În iulie, 2001 a mai fost anunțat un concurs de privatizare a rețelelor de nord și nord-vest, dar acesta a fost anulat în baza deciziei Judecătoriei Dondușeni privind sechestrarea activelor rețelelor de nord-vest în contul datoriei de 5 mln. de dolari față de furnizorul ucrainean – compania “Энергоальянс”. Iacob Timciuc, pe arunci ministru al energeticii, a promis că un nou concurs de privatizare va fi anunțat imediat după soluționarea litigiului patrimonial și financiar cu furnizorul ucrainean și după consultarea organizațiilor financiare internaționale.

Tot în a. 2001guvernul examina o altă formă de privatizare a rețelelor de distribuire a electricității din nordul țării. S-a spus, că RED Nord și RED Nord - Vest pot fi privatizate de un consorțiu, din care să facă parte Union Fenosa, compania rusească Itera, Corporația Financiară Internațională (IFC) și BERD. Membrii comisiei de privatizare a întreprinderilor din sectorul energetic s-au pronunțat pentru comercializarea a 51% și 76% din acțiunile care aparțineau statului în rețelele de nord și nord-vest prin negocieri directe cu investitorii potențiali. Guvernul conta pe faptul, că din mijloacele obținute în urma comercializării rețelelor va putea achita datoria de 10 mln. de dolari față de compania ucraineană “Энергоальянс” . Dar nu a fost să fie.

În a. 2004 PCRM, aflat la guvernare , a mai făcut o încercare de a vinde rețelele electrice care aparțineau statului. Pentru participarea la concursul investițional au fost selectate compania americană “AES Silk Road” și cea rusească “Интер РАО ЕЭС”. Dar comisia de concurs a anulat licitația : după ce au studiat starea financiară și tehnică a rețelelor, americanii nu au prezentat la timp ofertele financiare. Doar “Интер РАО ЕЭС” le-a prezentat . Dar comisia a renunțat la negocierile directe cu compania rusească (pe care, dacă ar fi luat concursul, intenționa să o sprijine BERD), dat fiind că prin decizia sa Curtea de Apel a interzis înstrăinarea patrimoniului “Rețelelor nord-vest de distribuție a energiei electrice ”, inclusiv acțiunile, înainte de achitarea datoriei.

Etapa “comunistă” de privatizare a RED Nord și RED Nord - Vest s-a încheiat cu aceea , că în a. 2007 parlamentul a aprobat lista obiectelor nesupuse privatizării. Aceasta includea mai bine de 250 întreprinderi din diverse ramuri ale economiei, inclusiv CTE (CTE-1 și CTE-2 Chișinău, CTE - Норд Bălți), “Termocom S.A.”, ÎS “Moldelectrica”, ÎS “Moldtransenergo”, CHE Costești, pachetul guvernului PM (35,330%) în “Moldovagaz” S.A., precum și rețelele de nord (or. Bălți) și nord-vest de distribuție (or. Dondușeni).

Anii 2011-2016: Moldova, practic, a scos totul la licitație

Și succesoarea PСRM, “Alianța pentru integrare europeană”, a încercat să comercializeze RED Nord și RED Nord - Vest. Și nu doar pe ele. În a.2011 în Moldova a fost anunțată “marea privatizare”, iar lista activelor “invincibile” ale statului s-a scurtat simțitor. Lista nouă a întreprinderilor nesupuse privatizării s-a redus de la 175 la 107. Din ea au fost excluse toate CTE, “Termocom”, rețelele de nord și nord-vest de distribuție, “Apă-canal”, “Moldtranselectro”, aeroporturile Chișinău și Mărculești, etc.

“În mare parte, întreprinderile excluse din listă se află într-o stare deplorabilă și necesită atragerea investițiilor private, pe care statul nu este în stare să le asigure”, - a declarat Valeriu Lazăr, ministrul de atunci al economiei. Iar Tudor Copaci, directorul Agenției proprietății publice, căreia îi erau subordonare rețelele electrice, a spus că statul nu are bani pentru a investi aceste întreprinderi,a achiziționa echipamente noi și în acest fel a reduce prețul de cost al energiei electrice . “Toată nădejdea e la investițiile străine ”, - a declarat el.

Dar actualizarea permanentă a listelor întreprinderilor pentru privatizare , în care tot timpul intrau și RED Nord, și RED Nord - Vest, a fost puțin productivă. În a. 2013 din comercializarea patrimoniului de stat au fost acumulați ceva mai mult de 112 mln. de lei, sau 48% din ce era preconizat, în a.2014 – 184 mln. de lei - 76,6% din plan, în a. 2015 acest indicator a fost de doar 36,7 mln. de lei, de 6 ori mai puțin ca ceea ce se dorea. Investitorii potențiali nu cumpărai patrimoniul statului și din cauza conjuncturii externe nefavorabile, dar și din cauza specificului intern. Majoritatea întreprinderilor scoase la licitație aveau datorii mari. Spre exemplu, pierderile financiare ale rețelelor de nord între anii 2012 - 2014 au constituit 293 mln. de lei, a celor de nord-vest – 132 mln. RED Nord - Vest mai luase și un credit, unul de 32 mln. de lei pentru a achita datoria față de compania ucraineană “Энергоком”, care livra electricitate pe teritoriul RM.

Apropo, în a. 2016 în timp ce guvernul mai făcea o tentativă de a efectua “marea” privatizare, actualul ministru al energeticii Victor Parlicov, care azi pledează activ pentru vinderea RED Nord și FEE Nord, nu prea credea în posibilitatea comercializării lor. Pe atunci el în calitate de director ANRE și expert IDIS “Viitorul” a declarat pentru portalul nostru, că investitorii potențiali cunosc bine ce reprezintă Republica Moldova și care este adevăratul climat investițional. Unde mai pui, că în țara noastă există un risc de reglementare ridicat, dar și presiuni politice asupra autorității de reglementare, și asta nu poate să nu-i deranjeze pe potențialii investitori”. De aceea, considera V.Parlicov în a. 2016, nimeni nu va da bani “sănătoși” pe rețelele de distribuție. Și dacă cineva va fi interesat de rețelele de nor și nord-vest, deși înțelege perfect potențialul economic al Moldovei “investitorii vor suci brațele”, spunea el.

Nu putem spune că de atunci în Moldova s-a schimbat brusc ceva – nici privind conjunctura externă, nici situația economică, nici climatul investițional. Dacă lucrurile nu stau și mai rău.

Cine va obține RED Nord și FEE Nord?

De atunci, rețelele de nord și nord-vest nu au devenit mai atrăgătoare pentru investitorii potențiali.

Vara trecută deputatul Alexandr Nesterovschii, care a cerut audierea în parlament a directorului Agenției proprietății publice Eugen Cozonac, susținea că pierderile companiei FEE Nord, în care statul este acționar majoritar, “la moment depășesc capitalul propriu, dar și mijloacele circulante ale întreprinderii, de aceea FEE Nord nu poate achita datoriile creditoriale și a cerut în mod repetat credite de la bănci, însă fără succes”. Din spusele lui Nesterovschii, în 7 luni ale a.2022 pierderile FEE Nord au constituit 238 mln. de lei.

“Asta chiar dacă întreprinderea a finalizat a. 2020 cu un profit de 152 mln. iar în 9 luni ale a.2021 profitul a fost de 300 mii de lei. Toate aceste devieri tarifare au fost incluse în tariful pentru electricitate, și fiecare locuitor din nordul țării va plăti pentru incompetența conducerii, pe care ați numit-o, cu 35bani mai mult pentru fiecare kilowatt de electricitate consumat , - imputa A.Nesterovschii în iunie, 2022 majorității parlamentare PAS.

Apropo, în interviul pentru Nordnews, în care actualul ministru al energeticii Victor Parlicov a și făcut anunțul privind intenția de a privatiza rețelele, el a recunoscut că în companiile energetice ale statului există corupție, și a explicat-o prin salariile mici din sectorul public.

“Uneori mi se spune că niște licitații puteau fi falsificate. Eu ca ministru nu am timp să mă ocup de fiecare achiziție. Desigur, eu pun întrebări, le expediez mai departe, dar combaterea corupției nu este funcția de bază a unui ministru. (…) De aceea eu am fost și-s în continuare un luptător activ pentru majorarea salariilor în sectorul public, căci cred că fără o remunerarea decentă a muncii noi nu vom putea scăpa de corupție, din simplul motiv că deseori oamenii se văd nevoiți să încheie înțelegeri de corupție, căci altfel nu-și pot asigura familiile ”, - a declarat Parlicov.

Așa că, reieșind din actuala stare tehnică și financiară, viitoarele loturi energetice de privatizare nu pot fi foarte atrăgătoare pentru investitorii străini. Unicul moment pozitiv pentru un cumpărător potențial este faptul că spre deosebire de încercările precedente de a le privatiza, rețelele electrice de nord și nord-vest în cele din urmă au fost unite. Mai exact, în conformitate cu directivele UE, ele au fost reorganizate – livrarea energiei electrice a fost separată de distribuție.

În rezultat, RED Nord S.A., al cărui acționar unic este statul în persoana Agenției proprietății publice, acum distribuie energia electrică în nordul țării. Iar Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord) S.A. creată de guvern în aprilie, 2015 în rezultatul divizării RED Nord și RED Nord - Vest, – o vinde. Experții spun demult că unica soluție corectă pentru scoaterea la licitație a rețelelor de nord și nord-vest este unirea , deoarece rețelele de nord înseamnă or. Bălți, care are o oarecare industrie totuși, da cele de nord-vest - în fond satele, de aceea pentru investitorii potențiali ele nu reprezintă o valoare deosebită.

Fostul prim-ministru Ion Chicu a criticat intenția guvernului de a vinde rețelele de distribuție ale statului, și a declarat că acum nu este cel mai potrivit timp pentru vinderea obiectelor de importanță strategică. “Tandemul Sandu-Spînu pregătește “prihvatizarea” rețelelor electrice din nordul țării. Ei au găsit cel mai potrivit moment – în vecinătate avem un război și investitorii serioși “se rup”să vină în regiune ”, - a scris ex-premierul pe rețelele de socializare.

Din punct de vedere al investițiilor acum chiar nu este cel mai potrivit moment pentru vinderea rețelelor electrice, mai ales în timp ce reprezentanții puterii aproape zilnic ne spun de pe ecranele azurii că pentru Moldova urmările războiului din Ucraina reprezintă o povară grea, că economia a căzut din acest motiv, că deasupra noastră zboară rachetele rusești, că autoritățile au vrut să arunce în aer pista aeroportului Chișinău, că FR duce un război hibrid împotriva Moldovei, că ”diversioniști” pro-ruși destabilizează situația și încearcă să răstoarne guvernul proeuropean. Dar asta dacă într-adevăr soluționăm probleme investiționale, nu de alt ordin.

Da în timp ce guvernul examinează “posibilitatea denaționalizării, privatizării sau creării unui parteneriat public-privat ” “pentru a atrage investiții și a avea un mediu mai puțin afectat de corupție ”,se zvonește că rețelele RED Nord ar putea fi date/comercializate ucrainenilor. O altă versiune – că rețelele electrice ale statului le vor obține românii.

Energeticienii români demult intenționează să intre pe piața distribuirii energiei electrice din Moldova, prin cumpărarea activelor energetice ale ei. Încă în a. 2015 compania românească “Electrica” declara o atare intenție. Directorul general al ei spune pentru mass-media, că piața distribuirii energiei electrice în Republica Moldova este atractivă pentru “Electrica”, dat fiind că acolo rata rentabilității este mai mare ca în România, și constituie 12,5%. Da Marius Lazurca, ambasadorul de atunci al României în Republica Moldova, declara că dacă autoritățile moldovene vor decide să privatizeze rețelele electrice din nordul țării, “Electrica” va fi interesată. Compania românească și-a declarat și interesul pentru achiziționarea companiei Gas Natural Fenosa, care livrează electricitate consumatorilor din sudul și centrul țării. Astfel, compania de stat românească putea concentra la ea activele de distribuție ale Moldovei. Însă spaniolii au cedat Gas Natural Fenosa și Red Union Fenosa “fiicei” companiei investiționale globale Duet Group contra sumei de 141 mln. de euro. Puțin probabil ca românii să fi plătit o atare sumă.

Mai nou, partea română s-a activizat din nou, și concentrează la ea activele energetice moldovenești - cu ajutorul Chișinăului oficial. La început , operatorul național român al sistemului de transportare a gazelor Transgaz a cumpărat întreprinderea moldovenească Vestmoldtransgaz, care administrează conducta de gaze Ungheni - Iași. Acum (pentru care parlamentul a modificat de urgență legislația) deja Vestmoldtransgaz-ul românesc a fost numit operator temporar al sistemului de transportare a gazelor din Moldova, pe care autoritățile, sub acoperirea Pachetului energetic nr.3, l-au scos de sub controlul “Газпром”. Și atunci, de ce să nu vindem românilor rețelele electrice din nordul țării, mai ales că în primăvara anului curent după negocierile cu partea română, s-a decis accelerarea construcției liniei de transportare a electricității de înaltă tensiune (400 kV) Bălți – Suceava și extinderea stației de 330 kV din Bălți. Finalizarea construcției este preconizată pentru a. 2025 .

Xenia Florea