Douăzeci de centrale electrice pentru o singură Moldovă

Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat în ședința guvernului, că în Moldova trebuie să fie construită o nouă centrală electrică. Și că “cincinalul trebuie îndeplinit în trei ani ”: problema trebuie să fie rezolvată în decursul mandatului actualului executiv. Adică, către a.2025, dacă acest guvern, desigur, nu va fi demis sau nu vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.

“Noi trebuie să vedem ce posibilități există și să decidem. Eu am certitudinea că și Dvs., dle Spînu, doriți ca la finele mandatului noi să avem centrala electrică ”, - a declarat prim-ministra.

Ironia situației este că în 30 de ani de independență guvernele Republicii Moldova nu doar au spus, ca Natalia Gavrilița, că “trebuie”, ci au luat un șir întreg de hotărîri și au semnat contracte cu investitori concreți. Reieșind din hotărîrile de guvern din diferiți ani, în Moldova deja trebuiau să existe cel puțin 6 sau 7 centrale termoelectrice noi. Iar reieșind din declarațiile de intenții ale reprezentanților unor autorități locale și a investitorilor privați – chiar 20, și republica s-ar fi scăldat deja în excesul de electricitate. Însă după 31 de ani Moldova de pe malul drept în proporție de 70% încă mai este dependentă de electricitatea produsă la Centrala Hidroelectrică Moldovenească de pe celălalt mal al Nistrului.

Primele autorizații de edificare a noilor centrale electrice au fost eliberate de guvern la finele anilor 1990 – începutul anilor 2000. Erau proiectele de construire a noilor CTE la Budești (investitor urma să fie o companie franceză), Orhei și Căușeni (proiectul companiei germane “Siemens”).

Iar în a. 2001 cabinetul de miniștri a permis edificarea unei CTE la Ciadîr-Lunga. Ministrul de atunci al energeticii Iacob Timciuc a declarat într-un interviu pentru ziarul “Независимая Молдова”, că în august, 2001 conducerea noului minister al energeticii a descoperit că nu există energie electrică pentru Moldova, deoarece pentru ea nu s-a plătit. Ceva mai înainte – în luna mai – furnizorii s-au înțeles înde ei și au refuzat să livreze Republicii Moldova electricitate pe datorie. Din a. 1997 către acel moment, Moldova era datoare Ucrainei 37 mln. de dolari, României -32 mln. de dolari și CHE Moldovenești – 17 mln. de dolari.

Pe acest fundal, guvernul a decis că “are sens să fie construite centrale electrice în țară”. Pentru soluționarea acestei probleme a fost aprobată Concepția de dezvoltare și Schema amplasării centralelor electrice pe teritoriul Republicii Moldova.

Centrala termoelectrică de la Ciadîr-Lunga urma să fie una dintre cele mai mari din țară – cu o capacitate estimată de 150-220 MW. Autorii proiectului spuneau, că această CTE va asigura deplin cu electricitate nu doar autonomia găgăuză, ci și regiunile vecine, și va spori producerea energiei electrice locale cu 10-15%.

Antreprenor general urma să fie compania elvețiană-italiană “Celtica Ambiente”, care plus la centrala de la Ciadîr-Lunga intenționa să mai construiască o centrală nu prea mare la Briceni (10 MW, valoarea estimată a proiectului era de 13 mln. de dolari) și să reconstruiască centrala termică din Taraclia. Concurenții “Celtica” în realizarea acestui proiect erau investitori turci, care la fel își declaraseră disponibilitatea de a construi centrala electrică de la Ciadîr-Lunga.

Și compania americană “Redeco”, pe atunci destul de cunoscută în Moldova, inclusiv pentru un șir de scandaluri, și care efectua în sudul republicii sondaje privind extracția gazelor, nu a stat deoparte de “boom-ul energetic” de la începutul anilor 2000. Ea a declarat că este gata să construiască în Moldova 6 sau 8 centrale electrice de capacitate mică. Iar investitori din Sankt Petersburg s-au arătat gata să transforme în CTE cazangeria din Taraclia nu doar pentru a acoperi necesitățile de electricitate ale sudului, ci și pentru a o vinde vecinilor.

“Veți vedea, peste doi-trei ani Moldova va avea unul dintre cele mai eficiente sisteme energetice din CSI. Multe sisteme primesc subvenționări din partea statului, al nostru nu primește nici un ban”, - declara ministrul energeticii Timciuc.

Încă un proiect grandios la tema dată datează cu aprilie,2002 . Atunci guvernul a decis că la Bălți compania spaniolă “Bresson International” va construi o centrală electrică cu ciclu de producere mixt și puterea de 120-150 MW.

Următoarea etapă a “acutizării electroenergetice” a fost în a. 2004. Atunci guvernul a permis grupului internațional de companii “Итера” să folosească pentru construirea centralei termoelectrice de la Burlăceni, Cahul, 41,03 ha de teren arabil, pe care “Итера”deja le achiziționase de la foștii proprietari. Simbolica piatră de temelie pe locul viitorului șantier al CTE a fost pusă în septembrie, 2004 și cel mai probabil așa și a rămas acolo. Se preconiza, că puterea centralei de la Burlăceni va fi de 450 MW, volumul investițiilor – 250-280 mln. de dolari, iar lucrările urmau să fie finisate în a. 2007.

În a.2008 concernul ceh J&T și-a anunțat intenția de a construi o nouă CTE la Ungheni, cu capacitatea de 350 MW. Prin semnarea contractului cu J&T, partea moldovenească se angaja să păstreze tăcere, de aceea despre acest proiect se cunoaște foarte puțin. Se zvonea, că în cadrul negocierilor s-au iscat careva neînțelegeri privind terenul. Și că cehii insistau ca Moldova să-i ajute în negocierile cu România privind exportul energiei electrice, care va fi produsă de noua CTE.

În februarie, 2010 premierul Vladimir Filat a avut o întrevedere cu un grup de businessmeni din Cehia. La ea a participat și ambasadorul acestei țări – Iaromir Cvapil, care și-a exprimat speranța că în următorii trei ani – perioada mandatului său de ambasador – acest proiect va fi finalizat. Însă și CTE de la Ungheni a rămas să fie doar un plan promițător, pe hîrtie.

Următoarea declarație despre intenția de a construi în Moldova o nouă centrală electrică ține de a. 2011. În cadrul întrevederii lui Valeriu Lazăr, pe atunci ministru al economiei, cu ambasadorul SUA Asif Chaudhry au fost anunțate planurile comaniei americane TEC Power de a construi în Moldova o centrală electrică de mare capacitate (CTE). Volumul total al investițiilor era estimat la 120 mln. de dolari. Interlocutorii s-au înțeles că posibilitatea de a construi această centrală va fi examinată de un grup special de lucru. Cu asta, propriu zis, s-au și încheiat toate.

În a.2016compania publică chineză China National Nuclear Power Company le-a propus autorităților moldovene să construiască, cu efort comun, în Moldova o centrală electrică nucleară. Partea chineză era gata să-și asume finanțarea și gestionarea proiectului, însă potrivit site-ului OilPrice.com, care a și publicat această știre, Chișinăul oficial ezita, dat fiind că Moldova nu dispune de resursele acvatice necesare pentru răcirea reactorului, dar și de o expertiză în domeniul energiei nucleare. Părțile au convenit să efectueze în a.2016 estimarea economică a fezabilității proiectului pentru “lansarea de noi proiecte de producere a electricității în Moldova”.

În a. 2019, la al V-lea Forum internațional de Investiții “Invest Gagauzia-2019”, desfășurat la Comrat cu participarea a 400 de participanți din 13 țări, Vadim Ceban, președintele Consiliului de administrare “Moldovagaz” S.A. (între anii 2014-2019 – prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv din Găgăuzia) a prezentat conceptul proiectului de construire a unei centrale electrice pe gaz la Vulcănești.

El a declarat, că Republica Moldova generează doar 12-20% din necesarul de energie electrică, restul capacităților provin din importuri. Iar construirea centralei electrice de la Vulcănești va permite asigurarea securității energetice a țării, deschiderea noilor locuri de muncă și va face ca Găgăuzia să fie atractivă pentru investitori.

Conform proiectului, centrala electrică de la Vulcănești urma să aibă o capacitate de 200 MW, volumul preconizat al investițiilor - 250 mln. de euro, centrala ar fi putut genera anual 1,6 mlrd. kilowați-oră, ceea ce constituie cca 40% din necesarul total de energie electrică pe timp de vară și 20-25% - iarna. În plus, a declarat Ceban, va apare posibilitatea de a genera și frig pentru păstrarea legumelor și fructelor. Un plus incontestabil la realizarea acestui proiect, a menționat el, este faptul că în această regiune se află conductele magistrale de gaze din coridorul Transbalcanic, ceea ce va permite livrarea gazelor și din vest, și din est (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina), și că acolo funcționează substația de bază.

În următorul an, 2020, a apărut informația cum că posibilitatea de a construi centrala electrică de la Vulcănești este examinată de compania turcă Yildirim Holding. În cadrul întrevederii conducerii acesteia cu bașcana Găgăuziei Irina Vlah, s-a ajuns la înțelegerea că autoritățile autonomiei întocmesc studiul de fezabilitate al acestui proiect, după care părțile vor dialoga mai detaliat. La începutul a. 2021 Natalia Madjar, reprezentanta Yildirim Holding , a spus într-un interviu pentru postul NTS că din cauza instabilității politice din Republica Moldova proiectul construirii centrale electrice de la Vulcănești a fost înghețat pentru o vreme.

“Negocierile s-au încheiat, ne aflăm la nivel de reprezentare. Deoarece guvernul țării se schimbă, temporar am înghețat proiectul. Dar vă asigur, că îl vom activa ”, - a declarat Madjar și a adăugat că statul nu are bani pentru proiecte așa de costisitoare. În asemenea cazuri se acceptă un contract PPA: investitorul investește în construcție propriile fonduri,după care gestionează proiectul 15-20 de ani, timp în care își răscumpără investiția. Statul însă oferă anumite garanții. Iar după expirarea termenului proiectul este transmis gratis statului.

Cunoaștem, că guvernul Gavrilița a fost investit în august, 2021. Și iată întrebarea: oare nu despre proiectul din Vulcănești , care a fost unul-cheie în programul electoral al Irinei Vlah, bașcana Găgăuziei, a vorbit acum Natalia Gavrilița, și a dispus ca problema construirii noii centrale electrice să fie soluționată înainte de încheierea mandatului actualului guvern în a. 2025 (evident, dacă acesta nu va fi demis anticipat)?

Dacă este vorba despre proiectul de la Vulcănești, reiese că guvernul PAS a preluat inițiativa și își asumă realizările și înțelegerile conducerii Autonomiei găgăuze. Iar dacă este un proiect cu totul nou, cabinetul Gavrilița nu are cum să reușească în anii rămași pînă în a.2025. Căutarea investitorului potențial, gata să investească în construirea unei centrale electrice în Moldova suma de 200-300 mln. de euro în condițiile actualei crize energetice și a incertitudinilor privind livrarea gazelor în RM și în Europa, poate dura mulți ani. Iar dacă noua CTE va funcționa pe cărbune sau păcură, căutările nu vor fi mai ușoare. Despre utilizarea resurselor acvatice reduse ale Nistrului și Prutului nici nu face să vorbim.

Unde mai pui, a declarat Alina Merlici, consiliera vice-premierului Andrei Spînu, în prezent este în derulare studiul de fezabilitate a noii centrale electrice din Moldova, termenul-limită de perfectare a documentului este a. 2023. După care, va necesita timp rezolvarea problemelor de reglementare, juridice și administrative, de alocare a terenului pentru construcție, și edificarea propriu-zisă a centralei. Așa că a.2025 ca termen de apariție în Republica Moldova a noii centrale electrice oricum pare ireal.

Așa că actuala declarație a prim-ministrei Natalia Gavrilița privind construcția unei centrale electrice noi înainte de expirarea mandatului poate avea soarta angajamentelor sporite ale guvernelor precedente privind asigurarea securității energetice a țării: timp de trei decenii proiecte examinate și acceptate au fost multe, dar efectul – egal cu zero.

În conformitate cu Concepția de dezvoltare și Schema de amplasare a centralelor electrice pe teritoriul Republicii Moldova, adoptată în a.2003, către a. 2010 propriile centrale termoelectrice urmau să producă 70% din energia electrică consumată de republică. Dar și peste 12 ani capacitățile de care dispune țara generează în continuare cca 20% din necesarul de energie electrică. Moldova de pe malul drept depinde în continuare de livrările de electricitate de la CHE Moldovenească, amplasată pe teritoriul Transnistriei, iar guvernul promite în continuare să rezolve problema securității energetice a țării în cel mai scurt timp și să construiască o centrală electrică nouă, învinuind predecesorii că nu au făcut nimic în această direcție.

Xenia Florea