Cui aparțin și în interesul cui lucrează băncile moldovenești

În anul curent încă o bancă care activează în Moldova - OTP Bank – va merge la proprietarii români. Astfel în minimum trei don cele 11 instituții financiare, existente în Moldova, va domina capitalul românesc. De altfel, și celelalte aparțin unor proprietari străini.

Transmiterea OTP Bank Moldova grupului Banca Transilvania ar putea avea loc în cadrul comercializării filiale românești a gigantului maghiar. La mijlocul lui ianuarie Sandor Csanyi, șeful OTP Bank, nr.1 în Топ-100 instituții financiare din țările Europei de Sud-Est – membre UE și Omer Tetik, director executiv al Băncii Transilvania, nr.16 în același top, au început negocierile finale ale tranzacției în valoare de 300 mln. de euro. În acele zile Bloomberg a presupus că e puțin probabil ca suma cerută pentru OTP Bank România să se modifice spre finalul negocierilor.

Interes pentru achiziționarea băncii, care are active de 5 mlrd. de dolari, și o cotă de 2,9% pe piața românească, au manifestat, în afară de Banca Transilvania, alte trei bănci –UniCredit italiană, Raiffeisen Bank International Erste Group Bank din Austria. Grupul maghiar OTP preconiza să obțină pentru filiala sa românească cca 400 mlrd. de euro. Dar, cum se vede, nu și-a formulat foarte reușit oferta.

Drept motiv al plecării din România a fost numită imposibilitatea de a-și spori prin achiziții cota parte pe piața locală. Banca cea mai mare în Ungaria și întreaga Europă de Sud-Est a declarat că a decis să se axeze pe piețele, unde există perspective reale de a obține cotele de piață dorite. Și a numit sume cerută acceptabilă în «contextul geopolitic care se schimbă ». Adică, a sugerat că cedează banca ieftin și fără regrete.

Să nu ne mirăm, deci, că adversarii liderului bancar românesc au oferit pentru OTP Bank România sume departe de cele cerute. Așa că Banca Transilvania, care recent a cumpărat mai multe bănci, inclusiv Volksbank, Bancpost și Idea Bank, a depășit lejer concurenții prin reducerea sumei tranzacției la 100 mln. Și a demonstrat odată în plus, că pe piața românească există totuși posibilități de creștere prin achiziții.

Imperiul moldovenesc al Băncii Transilvania

OTP Bank Moldova va deveni cel de-al treilea activ cumpărat de cea mai mare bancă românească în Moldova. Primul a fost, amintim, Victoriabank. În a. 2018 Banca Transilvania a achiziționat 39,2% din acțiunile acestei instituții financiare și împreună cu Banca europeană pentru reconstrucții și dezvoltare a devenit proprietara cotei de 66,7% a celei de-a doua ca mărime, la acel moment, bănci sistemice moldovenești.

La prima achiziție în Moldova, Omer Tetik a recunoscut că «pe termen lung, Banca Transilvania țintește să facă și alte investiții în Moldova». După doi ani, gigantul românesc și-a majorat cota pe piața moldovenească cu încă cca 6% și a început să examineze alți actori ai pieței financiare.

În a.2023 s-a aflat că Banca Transilvania a decis să achiziționeze, prin Victoriabank, subunitatea moldovenească a BCR. Acordul privind comercializarea completă a acțiunilor Banca Comercială Română în filiala BCR Chişinău a fost semnat în martie, iar tranzacția a fost finalizată în a doua jumătate a anului. Suma ei nu a fost făcută publică. Dar e puțin probabil că ea să fi fost semnificativă, reieșind din faptul că era vorba despre o bancă, ce deservea doar 13 mii de clienți și era în declin: BCR Chişinău a încheiat a.2023 cu reducerea la jumătate a profitului, comparativ cu a.2022 – acesta a constituit doar 69,45 mln. de lei moldovenești. În schimb, serviciul de presă de la Banca Transilvania a putut anunța despre primul caz de achiziție a unei bănci moldovenești de către o altă bancă moldovenească. Concretizarea, că ambele bănci aparțin Moldovei doar ca locație, lipsea în mesaj.

Și iată că s-a ajuns la ОТР Bank. În trecut Mobiasbancă, care în a. 2007 a fost cumpărată de Groupe Société Générale (95,35%) din Franța, iar în a. 2019 recumpărată de OTP Bank Group din Ungaria. Cu noul brand banca a activat doar un an, dar cum! Conform totalurilor a.2023 ea a majorat profitul cu 89,3%, a ajuns la 763,1 mln. de lei și a ocupat poziția a treia în clasamentul băncilor Moldovei, la acest indicator.

Victoriabank anul trecut a putut obține un profit de 672 mln. de lei, cu 4,7% mai puțin ca în a.2022, dar în ce privește activele se menține în continuare pe poziția trei. Astfel, cu achiziționarea ОТР Bank Moldova Banca Transilvania va deveni a doua, ca mărime, pe piața bancară moldovenească, după consorțiul HEIM Partners.

Dacă nu românii, atunci cine?

Este un alt investitor, venit în Moldova în perioada refacerii sistemului ei bancar după furtul miliardului. Interesul HEIM Partners față de achizițiile în Moldova este meritul deplin al lui Sergiu Cioclea, pe atunci guvernatorul BNM. După tranzacția reușită cu Banca Transilvania, el a început să caute cui să ofere Moldova Agroindbank și Moldindconbank, alte două instituții financiare asociate cu persoanele, care erau legate cu jaful secolului. Oferta comercială era de 41,09% Maib și 63,89% Micb.

HEIM Partners Ltd a fost creat anume pentru achiziționarea Moldova Agroindbank. Înregistrat chiar în ajun la Londra, cu un capital social de doar 1000 euro, îi avea fondatori pe MD Partners UAB, fiica grupului de investiții Invalda INVL din Lituania, și offshore-ul cipriot Dealbeta Investments, în spatele căruia stau două fonduri de investiții din offshore-ul american Delaware – Emerging Europe Growth Fund III și EEDF III Dutch, membre ale grupului americano-ucrainean Horizon Capital. Propriu zis, analistul superior de la Horizon Capital a fost numit și director HEIM Partners. Ulterior el a intrat în Consiliul de administrare Moldova Agroindbank, în fruntea căruia era Vitautas Plunksnis, reprezentatul fondului de risc Asset Management, creat de Invalda.

Achiziționarea celei mai mari bănci din Moldova i-a costat pe investitorii americani, ucraineni și lituanieni mai puțin de 23 mln. de euro. Doar bănuți. Dar pentru aceasta a fost nevoie de intermedierea guvernului, pe atunci condus de Chiril Gaburici – la început acesta a achiziționat pachetul de acțiuni, după care l-a comercializat investitorilor.

Da să achiziționeze Moldindconbank cu aproape 40 mln. de euro au decis bulgarii - hodingul cu denumirea frumoasă Doverie. Acesta a crescut din fondul de privatizare creat în a. 1996, pe atunci companiile de acest fel preferau să achiziționeze mărci atractive. Către a.2019 Doverie United Holding unea 18 companii care activau în opt domenii diverse, și achiziționarea băncii moldovenești a fost debutul în cea de-a noua ramură - bancară. Drept că acționarul majoritar al holdingului bulgar – Sopharma avea deja experiență de activitate în Moldova: în a.2017 cumpărase aici o rețea de farmacii.

Moldova Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și ОТР Bank Moldova formează așa numitul «patrulater mare». Conform totalurilor a.2023, lui i-au revenit 88% din profitul obținut de băncile care activează în Moldova. Șapte minoritari l-au încheiat tot cu plus, însă profitul lor cumulativ s-a redus, conform datelor BNM, cu cca 16%. Și totuși participanții mai mici ai pieței bancare moldovenești au fost comercializați binișor în ultimii ani.

Și toți, toți, toți…

În a.2022 Energbank și-a schimbat acționarul principal. Compania finteh din Estonia IuteCredit Europe a cumpărat la bursă peste 50% din acțiunile acestei bănci și, din spusele directorului general Tarmo Sild, nu era împotrivă să-și sporească cota la 100%. Însă foștii acționari și azi încearcă să-și apere drepturile în disputa cu regulatorul național. Energbank s-a aflat trei ani sub supravegherea BNM sub acuzația de acțiuni concertate ale acționarilor. Printre aceștia majoritatea erau companii înregistrate în Cehia, Elveția, Liechtenstein și Cipru.

În a.2018 ProCredit Holding a devenit proprietar deplin ProСredit Bank. El a creat în Moldova o «fiică», în parteneriat cu banca germană KfW și cea olandeză DOEN Foundation, dar acum cinci ani a cumpărat pachetele de acțiuni ale minoritarilor.

În a. 2017 și-a schimbat proprietarul și Eximbank. Grupul italian Intesa Sanpaolo a cumpărat de la ruinata Veneto Banca 100% de acțiuni ale acestei bănci, moldovenești altă dată.

Tot străinii dețin în exclusivitate EuroCreditBank. 46,45% dintre acțiuni aparțin grecoaicei Mariana Zisi, secretară executivă Kentford Capital Corporation, înregistrată în Moldova; 42,19% - lui Mahmoud Muhammed Shakir Mahmoud, șeful Al-Dulaimi Business Group și manager general Babylon Development; restul – unor minoritari cu nume grecești.

99,99% ale Comerțbank aparțin ACF Corporate Finance Consulting AG din Austria, mare furnizor de date și soluții pentru afaceri cu o istorie de 200 de ani, potrivit site-ului acestei companii.

Unica bancă care activează în Moldova și nu are ca acționar majoritar o companie străină, este Fincombank. Western NIS Enterprise Fund american deține în ea un pachet de 13,03%. Celelalte cote, diferite ca mărime, aparțin cetățenilor și companiilor moldovenești. Cea mai mare – de 20,63% - aparține din a.2020 lui Nicolai Dorin, șeful Asociației băncilor din Moldova. Așa că Fincombank ar putea fi numită bancă predominant moldovenească.

Reziduul uscat

BNM, autoritățile centrale și partenerii occidentali salută trecerea băncilor moldovenești în proprietatea străinilor. Ei numesc asta semnul încrederii sporite a investitorilor și a consolidării sistemului financiar-bancar al țării. Însă pentru economia Moldovei occidentalizarea sectorului bancar are efecte zero. Da în actualele condiții - chiar nocive.

Băncile demonstrează o creștere stabilă a veniturilor. Doar din procente, în a. 2023 ele ai obținut un venit cu 19% ca în a. 2022 – 1,83 mlrd. de lei, a informat BNM. Dar băncile șed pe banii lor și evită pe toate căile să investească în economia moldovenească și să crediteze afacerile moldovenești.

Cifrele o demonstrează. În a.2021 volumul de credite noi oferite persoanelor juridice a crescut cu 35,8%, în a.2022 – cu 5,9%, iar în a.2023 – cu doar 3,6%. Acum un an, ratele mici erau de înțeles: BNM a înăsprit politica monetară și creditele s-au scumpit. Dar în a. 2023 rata de bază a fost redusă la 4,75%, însă pe fundalul relaxării politicii autorităților de reglementare, băncile au ales să reducă semnificativ ratele depozitelor, și doar puțin au redus ratele creditelor.

Populația sărăcită este nevoită să apeleze le serviciile bancare chiar și în aceste condiții: spre mijlocul anului trecut creditarea populației a crescut cu cca 25%. Dar businessul, chiar dacă are mare nevoie, nu riscă să ceară bani scumpi.

În rezultat, indicatorul de acoperire a nevoilor de lichiditate ale băncilor depășește 240% cu un nivel minim acceptabil de 100%, notează analiștii Expert-Grup. Conform stării din 31 august, 2023 nivelul mijloacelor proprii ale băncilor a constituit 31,6%, cu o creștere de 2,1 p.p.de la începutul anului. Aceasta depășește semnificativ pragul minim de 10%, stabilit de legislație.

Băncile nu doresc nici să ofere credite, nici să se împrumute primind depozite. Și nu pentru că ar fi supraîncărcate cu credite neperformante. Calitatea portofoliului de creditare, în ciuda numeroaselor crize, nu s-a redus: în 2022 cota creditelor problematice era de 6,44%, da în august, 2023 – de 6,73%. Asta în timp ce raportul credite/depozite s-a redus de la 0,65 la 0,59. Este mai jos și de potențial, dar și de maximumul istoric de 0,81, înregistrat în a.2013

«Băncile au în continuare alternative mai puțin riscante pentru a genera venituri », - explică situația analiștii Expert Grup în raportul de țară-2023 «Economia Moldovei în contextul integrării europene », și menționează, că «sectorul bancare este încă departe de a-și îndeplini funcția de bază - intermedierea financiară».

Noi.md a menționat de mai multe ori, că la formarea legislației bancare în Republica Moldova practic nu se ține cont de rolul băncilor ca cea mai importantă parte a infrastructurii de dezvoltare a economiei. Sistemul bancar, care în țara noastră are menirea, în principal, să «controleze prețurile», nu este deloc interesat să crească clienții, să riște împreună cu ei la implementarea proiectelor de producție cu perioadă îndelungată de răscumpărare, să reducă ratele la niveluri acceptabile pentru dezvoltarea businessului și a familiilor. În fond, băncile comerciale obțin bani din titlurile de stat, tranzacțiile valutare, împrumuturile acordate persoanelor fizice la rate exorbitante și costul în creștere a serviciilor. Și nu pot fi învinuite pentru asta (statul nu pune alte sarcini în fața lor), însă pe toate acestea se suprapune lipsa totală a oricărui patriotism față de o țară străină și interesul mental slab al acționarilor străini pentru dezvoltarea țării-gazdă. Iar extinderea rapidă a capitalului bancar românesc, alături de numirea Ancăi Dragu, româncă de origine, în funcția de Președintă a Băncii Naționale a Moldovei, sugerează planurile mari ale elitei române de a stabili controlul politic asupra afacerilor naționale moldovenești.

Putem înțelege de ce românii au nevoie de asta. Dar de ce autoritățile moldovenești au nevoie de asta? Există două versiuni de bază:

• Ori guvernarea moldovenească, compusă, în fond, din cetățeni ai României, a decis să cedeze țara și a început cu «cedarea» sistemului bancar;
• Ori, dat fiind războiul din Ucraina și prezența singurei granițe (cu România), prin care se pot efectua exporturi (portul Giurgiulești, din cauza debitului său redus și din alte motive, nu contează), elita statului vecin pune pe guvernarea moldovenească presiuni fără precedent, cu scopul de a supune intereselor României politica Republicii Moldova moderne. Dacă-i așa, e frățește oare?

Au autoritățile și alte variante? Credem că au, și poporul moldovenesc, votînd pentru unii politicieni, sau pentru alții, speră că orice guvernare a Moldovei independente se va preocupa de dezvoltarea propriei țări, inclusiv a businessului bancar național, precum și de diversitate în căutarea partenerilor comerciali și politici. În Europa, întîi de toate.

Natalia Uzun